15,855 matches
-
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit cărora "(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești". 80. În ceea ce privește noțiunea de conflict juridic de natură constituțională dintre autorități publice, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
există între două sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale." În sfârșit, Curtea a mai statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție "stabilește competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea". Prin urmare, noțiunea de conflict
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
invocate, autorii sesizărilor solicitând, așadar, verificarea constituționalității acestui act normativ atât din punctul de vedere al soluției legislative pe care o consacră, cât și din punctul de vedere al procedurii de adoptare. 95. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională nu a statuat asupra existenței unor conflicte juridice de natură constituțională ale căror izvoare să rezide în chiar conținutul unor acte normative, distinct de orice act de aplicare a lor sau independent de conduite comisive sau omisive ale autorităților publice prevăzute de Constituție
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
7 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, pronunțându-se asupra criticii referitoare la adoptarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului fără avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Curtea a statuat că "în speță nu suntem în prezența unui astfel de conflict [n.r. - de natură constituțională], ci în prezența neîndeplinirii de către Guvernul României a unei obligații legale în cadrul unei proceduri de legiferare". Dezvoltând aceste considerente prin Decizia nr. 901 din 17
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
constituțional al art. 146 lit. e)." 97. Aceeași soluție și-a menținut Curtea și prin Decizia nr. 231 din 9 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 iunie 2013, prilej cu care a statuat că "unicul scop al cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională" formulate în prezenta cauză, distinct de orice acte comisive sau omisive ale autorităților implicate sau alte situații care ar putea fi circumscrise sintagmei de conflict juridic de
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
din cadrul instanțelor și al parchetelor, bugetele instanțelor și parchetelor etc.), reglementată în prezent prin Legea nr. 304/2004 , precum și actele normative privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei în Legea nr. 317/2004 . 105. Curtea a statuat că "orice altă interpretare dată sintagmei acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești ar determina o extindere a competențelor Consiliului Superior al Magistraturii care nu s-ar întemeia pe criterii clare și previzibile, deci ar fi arbitrară. Astfel, acceptând susținerea
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
ca efect subrogarea în atribuțiile altei autorități publice. Aceasta cu atât mai mult cu cât în sarcina magistraților subzistă obligația de rezervă, care exprimă o sinteză a principiilor generale ale deontologiei profesiei (independență, imparțialitate, integritate). Mai mult, așa cum Curtea a statuat în Decizia nr. 629 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 21 decembrie 2014, "apărarea independenței justiției nu se poate realiza decât în cadrul prevăzut de Constituție, deci cu respectarea tuturor drepturilor și
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
își exercită abuziv competența de legiferare. 2. Interpretarea sintagmei "conflict juridic de natură constituțională" în jurisprudența Curții Constituționale a României și incidența acesteia în prezenta cauză În ceea ce privește noțiunea de conflict juridic de natură constituțională dintre autoritățile publice, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
există între două sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale." În sfârșit, Curtea a mai statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție "stabilește competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea". Prin urmare, noțiunea de conflict
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
substituie acestuia, lui lipsindu-i calitatea Parlamentului de a reprezenta națiunea, calitate care nu poate fi transmisă prin nicio delegare"*5). *5) I. Muraru, M. Constantinescu, Ordonanța Guvernamentală. Doctrină și jurisprudență, Ed. Lumina Lex, 2000, p. 52. ────────── Curtea Constituțională a statuat asupra limitelor constituționale ale legiferării pe calea ordonanțelor de urgență, reținând că "posibilitatea Guvernului ca, în cazuri excepționale, să poată adopta ordonanțe de urgență, în mod limitat, chiar în domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discreționar
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 20 ianuarie 2015, sau Decizia nr. 859 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 10 februarie 2016, prin care Curtea a statuat că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței". *7) Decizia nr. 361 din 26 mai
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
nivelul actului normativ prin care se realizeaz�� această punere în acord amintim considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010, prin care s-a statuat "dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție disting - cu privire la obligația de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției - între competența Parlamentului, pentru dispozițiile din legi, pe de-o parte, și cea a Guvernului, pentru dispozițiile din ordonanțe ale
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 aprilie 2018. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la acestea". În plus, Curtea Constituțională a statuat, în mod constant, că necesitatea transpunerii și implementării în legislația națională a unei Directive nu poate justifica, singură, îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) referitor la existența unei situații extraordinare*9). Cu referire la transpunerea normelor europene în dreptul
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
că necesitatea transpunerii și implementării în legislația națională a unei Directive nu poate justifica, singură, îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) referitor la existența unei situații extraordinare*9). Cu referire la transpunerea normelor europene în dreptul intern, Curtea a statuat de principiu că "măsurile naționale necesare pentru implementarea directivei trebuie adoptate de Parlament, în calitatea sa de legiuitor ordinar"*10). *9) Decizia nr. 1.059 din 11 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
formală a obligațiilor constituționale sau legale, cu ignorarea spiritului normelor de referință, poate conduce chiar la blocaje instituționale, ori la acțiuni contrare Constituției, Curtea Constituțională a României a procedat, asemenea altor instanțe constituționale, la interpretarea Constituției în spiritul loialității constituționale, statuând în sensul existenței unor "norme de loialitate constituțională" derivând dintr-un principiu expres consacrat de Constituție - cel al separației și echilibrului puterilor în stat. Spre exemplu, într-o cauză privind proceduri parlamentare, Curtea a statuat că "interpretarea și aplicarea acestor
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Constituției în spiritul loialității constituționale, statuând în sensul existenței unor "norme de loialitate constituțională" derivând dintr-un principiu expres consacrat de Constituție - cel al separației și echilibrului puterilor în stat. Spre exemplu, într-o cauză privind proceduri parlamentare, Curtea a statuat că "interpretarea și aplicarea acestor norme care instituie reguli procedurale trebuie realizate întotdeauna cu bună-credință, în spiritul unui comportament loial față de Legea fundamentală. Într-o ipoteză contrară, rezultatul ar fi blocarea activității instituției, sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor constituționale, cu consecințe
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
martie 2012. *16) Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2012. ────────── Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale în întregul lor, ca unitate a considerentelor și dispozitivului, determină ca cele statuate în motivarea deciziilor, inclusiv cu privire la existența unor principii constituționale "nescrise" să se impună tuturor subiectelor de drept, în condițiile art. 147 alin. (4) din Constituție. De altfel, loialitatea constituțională poate fi caracterizată ca fiind o valoare-principiu intrinsecă tuturor constituțiilor, sens
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
și de comunicare cărora trebuie să li se supună actul de ineficacitate (de revocare). B) Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. ... 17. Aspectele ce fac obiectul sesizării sunt, în sensul art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, chestiuni de drept, solicitându-se Înaltei Curți de Casație și Justiție statuarea asupra modalității de interpretare și aplicare
DECIZIE nr. 18 din 13 iunie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi dispoziţiile art. 1.324, 1.325 şi 1.326 din Codul civil, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275530_a_276859]
-
sensul art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, chestiuni de drept, solicitându-se Înaltei Curți de Casație și Justiție statuarea asupra modalității de interpretare și aplicare a unor texte legale, în vigoare, asupra cărora instanța supremă nu a statuat, așa cum rezultă din jurisprudența sa. 18. Aspectele puse în dezbatere satisfac cerința noutății, în condițiile în care chestiunile de drept ridicate sunt diferite și noi, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, având în vedere că larga jurisprudență
DECIZIE nr. 18 din 13 iunie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi dispoziţiile art. 1.324, 1.325 şi 1.326 din Codul civil, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275530_a_276859]
-
pentru promovarea unui recurs în interesul legii. IX. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Prin Decizia nr. 8 din 8 decembrie 2014, pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii*1), Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că " Fiind vorba despre sancțiunea nulității absolute, din perspectiva dispozițiilor Codului civil din 1865, cu care se întregesc cele din legislația muncii [art. 278 alin. (1) din Codul muncii, republicat], aceasta nu este condiționată de dovedirea vătămării angajatului și nu
DECIZIE nr. 18 din 13 iunie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi dispoziţiile art. 1.324, 1.325 şi 1.326 din Codul civil, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275530_a_276859]
-
în care acestea nu au primit o dezlegare din partea instanțelor, de o manieră suficientă să antreneze declanșarea procedurii recursului în interesul legii. 37. De asemenea, s-a constatat că asupra acestor chestiuni Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat, litigiile privind conflictele de muncă nefiind cuprinse în sfera de competență materială a instanței supreme, și că nu se află în curs de soluționare un recurs în interesul legii cu un obiect similar. B. Asupra chestiunii de drept ce face
DECIZIE nr. 18 din 13 iunie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi dispoziţiile art. 1.324, 1.325 şi 1.326 din Codul civil, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275530_a_276859]
-
norme procedurale de stabilire de competențe. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a referit în mod expres la aplicabilitatea în timp a legii procedurale prin care se stabilesc competențe. Astfel, în Decizia nr. 546 din 18 octombrie 2005 , Curtea a statuat că "reglementarea în discuție se referă la competență, așadar la o situație juridică cu caracter de continuitate, constitutivă de facta pendentia, asupra căreia legiuitorul poate interveni în viitor, așa cum, de altfel, și procedează". Și competența de stabilire a contribuțiilor sociale
DECIZIE nr. 579 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275074_a_276403]
-
atribuțiilor sale, dar poate include și funcționari desemnați sau transferați temporar de Comisie sau de statele membre. Articolul 17 Răspunderea (1) Răspunderea contractuală a autorității este reglementată de legea aplicabilă contractului în cauză. Curtea de Justiție are competența de a statua în baza unei clauze de arbitraj cuprinse într-un contract încheiat de autoritate. (2) În cazul răspunderii necontractuale, autoritatea acordă reparații, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, pentru prejudiciile cauzate de departamentele sau funcționarii săi în cursul îndeplinirii îndatoririlor
32004R1321-ro () [Corola-website/Law/293084_a_294413]
-
de Consiliu în acord cu Curtea de Justiție. (6) Până la intrarea în vigoare a regulamentului de procedură al comisiei de apel, aceasta aplică mutatis mutandis regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene. (7) Comisia de apel statuează privitor la cheltuielile de judecată. Sub rezerva dispozițiilor specifice din regulamentul de procedură, partea care nu are câștig de cauză suportă cheltuielile în cazul în care comisia de apel decide astfel. TITLUL VIII DISPOZIȚII FINALE Articolul 170 (1) Dispozițiile prezentului
32004D0676-ro () [Corola-website/Law/292509_a_293838]
-
la articolul 157 alineatul (1), pentru a putea invoca, după depunerea cererii, o prioritate în aplicarea articolului 30, o prioritate de expunere în temeiul articolului 33 sau o senioritate în sensul articolului 34. (3) Instanța care este competentă pentru a statua cu privire la actul omis se pronunță asupra cererii. (4) În cazul în care Oficiul admite cererea, consecințele nerespectării termenului se consideră că nu s-au produs. (5) În cazul în care Oficiul respinge cererea, taxa se restituie." 24. La articolul 81
32004R0422-ro () [Corola-website/Law/292833_a_294162]