14,810 matches
-
de mari catastrofe morale și sociale (foametea, colectivizarea, deportarea intelectualilor și a țăranilor înstăriți din satele basarabene în Siberia). Meditația etică, valorificarea dimensiunilor simbolice și parabolice ale întâmplărilor, relevarea „pragurilor psihologice” în relație cu momentele unei realități care provoacă înstrăinarea sufletească și morală sunt trăsături definitorii ale dramaturgiei lui P. SCRIERI: Odochia, Chișinău, 1980; Osânda, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 266, 399. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289061_a_290390]
-
a efemerului. Libertatea de a participa la dialogul cu natura fără prejudecăți formale face ca din fiecare lucrare iscată din jocul imprevizibil al culorilor o tehnică de comunicare și, mai mult, o atitudine. Este de presupus că afectivitatea mobilizează energiile sufletești iar raționalitatea pe cele ce țin de rigoarea structurii imaginii. În arta ei se află subtil dozate elanurile inimii și impusurile fertile ale reflecției. Această navetă între senzorial și intelectiv permite lecturi plastice diverse, incitante, seducătoare prin surpriza optică oferită
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
o puternică unitate sub raport tematic, gravitând în jurul anumitor centre ale rețelei lirice. Aici centrul este natura misterioasă a luminii, adeseori obiect de reflecție și în scrierile filosofice ale lui B. Lirismul poemelor se hrănește dintr-o dublă sursă, expansiunea sufletească juvenilă, nevoia de cheltuire energetică în cuprinderi nemăsurate (Vreau să joc) și interiorizarea pe care i-o provoacă spiritului descoperirea unor relații tainice ale lucrurilor, simbioza rilkeană viață-moarte (Gorunul). Sentimentul confundării cu o forță stihială, impersonală a existenței amintește de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Similitudinile sunt extinse la procesul de comunicare, în ansamblu. Caragiale a sesizat "uzura expresiilor verbale, convenționalitatea limbajului, capcanele automatismelor" verbalizate. Nonsensurile, gluma absurdă, agramatismul construcțiilor sintactice sunt indicatori cu valoare caracterizantă. Fracturarea sintaxei, digresiunile haotice, noncomunicarea nu caracterizează numai vidul sufletesc al personajelor, inaptitudinea lor de a judeca și raționa. Micșorează distanța temporală și augmentează semnificațiile valorice existente în creațiile amândurora. Loredana Ilie insistă asupra înrudirii estetice dintre Caragiale, Urmuz și Eugen Ionescu. În convorbirile cu Claude Bonnefoy, Ionescu a mărturisit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
față de moravurile și micile defecte percepute ca rezultate inerente ale condiției umane. Cel dintâi aspect este specific persoanelor înzestrate cu așa-zisul "simț al umorului", sens susținut de etimologia termenului (lat. humor, "umoare, secreție glandulară care, după Hipocrat, hotăra dispoziția sufletească a omului"). Autorul cu talent umoristic îmbină tandrețea cu veselia, gravitatea cu surâsul, convertește spiritul în predică jovială, se erijează în moralist bonom care nu sancționează, ca satiricul și nici nu neagă și polemizează duplicitar, ca ironistul, ci acceptă defectele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
exclamație "nu te mai saturi să-i vezi și să-ți faci haz de ei"202, atribuită de I. Slavici lui Caragiale, denotă mai degrabă tendința de ingenuă delectare umoristică pe seama spectacolului uman și pune sub semnul unei fugare dispoziții sufletești mărturisirea violentă de tipul "Îi urăsc, mă!". Lucrurile pot fi interpretate chiar și invers, dacă ținem cont de evidenta ambivalență caracterială a acestui scriitor, responsabilă, de altfel, și de abordarea literară din unghi umoristic prezentă incidental în opera sa. Astfel
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nepervertite, capabile de iubire autentică și sacrificiu, așa cum se dovedesc a fi Ion, un tip de Cănuță "om sucit" prin inocență și inadaptabilitate și Frosa, metamorfozată fabulos și neconvingător din servitoarea neîngrijită și răutăcioasă în idolul de frumusețe și gingășie sufletească așteptat. Un tip de umor "roz" reiese astfel din recompensarea personajelor superioare din punct de vedere moral. Soluția de tip melodramatic poate fi înțeleasă în cazul lui George Mihail-Zamfirescu și ca procedeu de intenționată delimitare de modelul caragialian pe care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
iluziei și al realității golește de conținut atât "familia cea mare" patria, cât și "patria cea mică", adică familia. Tragicomedia existenței mimetice reiese din decalajul izbitor între afectare și afectivitate, între agitația și vacarmul stârnite de prezumția trădării și vacuitatea sufletească. Mahalagii sau din elita socială, "moftologii" din comedii și schițe sunt preocupați exclusiv de menținerea aparenței de onorabilitate și respectabilitate. Această monomanie dă coeziune tipurilor triunghiului conjugal, în ciuda individualizărilor care marchează semnificativele diferențe între Chiriac, Tipătescu, "Bibicul", Mitică Lefterescu (Five
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ei, coaja o lapezi fără pagubă"50, după cum se exprimă un personaj al piesei. Comportamentul miticist și pișicher, de farsor simpatic, ascunde un suflet sensibil, pentru că Mitică e "băiat bun". Profunzimea sentimentelor, spiritul de sacrificiu, natura duală a caracterului, noblețea sufletească etc. sunt calități ascunse sub paravanul miticist al neseriozitații și al superficialității, aparențe impuse de un for interior, ca pandant al apelativului "Mitică", preferat în locul sugestivului dar neobișnuitului nume de botez, Mai. Configurarea dimensiunii interioare completează în spirit modernist fișa
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
iute, nici deștept, nici prost. Cu un cuvânt, o ființă nici pre-prea, nici foarte-foarte"24. Fizionomiile anoste, nedetașabile, reflectă un tragic pustiu lăuntric, o lipsă a conștiinței care să impună o anumită consecvență a gândurilor și a actelor, un vid sufletesc ce explică angrenarea în fapte lipsite de finalitate, în discuții interminabile, cu atât mai însuflețite cu cât sunt mai fără obiect și fără concluzie. Flecăreala continuă, apanaj al insului neautentic, condamnat la anonimat, întreține o atmosferă proprie inversării axiologice a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tragice. Rămânerea actelor în stadiul de gesturi duce adesea la stereotipii, repetiții, ticuri ce reduc personajele la statutul de automate, de marionete acționate de forțe nevăzute și incompatibile cu intenționalități intime. Se dezvăluie astfel acel gol existențial și acea nuditate sufletească despre care vorbea Ibrăileanu, ilustrată semnificativ prin orbecăiala absurdă a Conului Leonida sau prin "nongândirea" reflectată de tiradele vide de sensuri debitate de Farfuridi și Cațavencu. Trecând în revistă o posibilă tipologie a personajelor farsei tragice moderne, Romul Munteanu constata
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de grotescul personajelor. La cei trei autori dezumanizarea este ilustrată prin artificialitatea gesturilor, stereotipia limbajului, mimetismul sentimentelor, mediocrizarea și aplatizarea gândirii. Deosebirile sunt, totuși, semnificative. Dacă la Caragiale și la Eugen Ionescu limbajul și situațiile revelau găunoșenia morală și vidul sufletesc al unor veritabili "nebuni fățarnici", dar și ignoranța tragică a acestora, în schimb, amoralitatea, mania sincerității, voluptatea autodemascării sau trendul "autocriticii", transformă personajele lui Teodor Mazilu în paiațe perfect conștiente de lipsurile lor. "De câte infamii sunt capabil!"82 exclamă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pășind Înainte, cu inevitabilele ezitări, ca peste tot pe planeta Pământ. După amiaza Începem turul edificiilor religioase cu impunătoarea Moschee Istiqlal, construită Între 1961-1979, cu o capacitate maximă de 100.000 de persoane, adulată de musulmanii care găsesc aici liniștea sufletească și speranța de viitor. Domul, cu diametrul de 45 m, face referire la proclamarea independenței (1945) de sub dominația olandeză. Cele 12 coloane de fier pe care se sprijină cupola (aduse din Germania), reprezintă, după calendarul arab cea de-a 12
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
teck sculptat și vopsit În culoarea roșie și aurie, din care nu lipsesc statuile lui Buddha, Confucius, a Dragonului, gongurile metalice, altarele și spațiile pentru depunerea ofrandelor, săli de studiu și rugăciune, dependințe etc. O oază de meditație și liniște sufletească, În vacarmul străzii supraaglomerate de furnicarul mulțimii și a mijloacelor pitorești de transport. Trecem prin Pasa Burang, exotica și agitata Piață de Păsări, și prin Pasar Bungo, Piață de Flori, unde abundența, frumusețea și coloritul diferitelor soiuri florale este impresionantă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ateliere meșteșugărești (urne funerare de diferite dimensiuni, statui, statuete antropomorfe și zoomorfe, felinare, mici temple și tronuri simbolice, stâlpi, porți sculptate, vase din lut sau metal, podoabe). Oriunde ne-am oprit, balinezii ne-au Întâmpinat cu respect, bună cuviință, căldură sufletească și mai ales zâmbete, Împreunând palmele În direcția pieptului și Înclinând ușor capul. Le am răspuns și noi prin aceleași gesturi. Copii, mai Îndrăzneți, ne urmăreau mișcările, chicotind Înfundat sau Întinzând mâinile la salut. După ce le-am oferit un pachețel
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pe limba lui, mulțumea zeilor... Vântul răcoritor al mării, legănarea molatică a vasului și Întinderea orizontului Îmi schimbă șirul ideilor și Îmi insuflă o mulțumire nespusă. Atunci Îmi pare că mă prefac Într-o nouă ființă, că toate puterile-mi sufletești se măresc și că mă aflu În adevăratul element al naturii mele. Nemărginirile cerului și ale mării, Între care mă găsesc, dau aripi Închipuirii mele și o Îndeamnă să se rătăcească În spațiile lor. Atunci ca o pasăre voioasă, ea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tipic meridional, vesel, gălăgios, ospitalier și prietenos. Asemuiți unui bambus, filipinezii sunt maleabili și rezistenți În fața vitregiilor naturii (devastatoare uragane, distrugătoare cutremure, erupții vulcanice) și istoriei. „O vigoare ieșită din comun, dublată de agilitatea trupului și a minții, de calități sufletești relevate În fermitate și sinceritate, În robustețe și generozitate, l-a ajutat să treacă peste toate Încercările dificile puse În față de natură și istoria sa, să iasă la limanul independenței pe care și-o consolidează astăzi printr-o muncă intensă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu Preacuratele Taine. Astfel, pe lângă cele 12 rugăciuni care se citesc Înainte de primirea Sfintei Împărtășanii, precum și a canonului ce le precede, Acatistul Mântuitorului constituie rugăciunea care presupune o raportare personală la Mântuitorul Hristos, constituind, din acest motiv, o excelentă pregătire sufletească pentru momentul unirii cu Sfântul Trup și Sfântul Sânge. În ziua În care ne Împărtășim, trebuie să avem grijă cum ne prezentăm În fața Sfântului Potir: cu sfială, cu conștiința Împăcată și Î mpăcat cu toată lumea, cu canonul făcut și cu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
humor Capitolul al III-lea: Ironie și Humor 15. Satira 16. Ironia 17. Ironia artistică 18. Ironia ca formă a humorului Capitolul al IV-lea: Principalele forme ale humorului 19. Marele humor ca sentiment total concluziv 20. Superioritate și noblețe sufletească 21. Melancolie și nostalgie 22. Simpatie 23. Premisele intelectuale ale marelui humor Capitolul al V-lea: Tragic și humor 24. Comedie și tragedie 25. Humorul ca tip vital 26. Ipohondria (Acedia) 27. Humorul lui Shakespeare 28. Există tragic absolut? 29
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dar nici o încercare fundamentală de a fi la înălțimea poziției sale actuale față de lume și viață. În acest sens cartea de față umple o lacună. Titlul ediției daneze este Marele humor (Den store Humor). Hőffding înțelege printr-asta o dispoziție sufletească durabilă, un sentiment total dominant, care reunește sau contopește într-o sinteză mereu înnoită toate opozițiile și contradicțiile vieții, toate sentimentele particulare față de ceea ce este mare și mic, tragic și comic, într-un nou întreg cuprinzăror. El descrie mai amănunțit
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în ea pot fi aplicate perfect concepției despre lume, pline de sentiment a marelui humorist, care a fost puternic zguduit de tragismul vieții omenești. Iulie 1918 Heinrich Goebel, Hildesheim CAPITOLUL I HUMORUL CA SENTIMENT TOTAL 1. Stări individuale Nici o stare sufletească nu este cu totul simplă. Atît cît e capabilă să surprindă observația, dacă facem abstracție de tot ce se cuvine atribuit influenței gîndirii, ea descoperă mereu o diversitate mai mare sau mai mică de imbolduri sau instincte, senzații, plăceri și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pe neașteptate sau dintr-o lovitură, tocmai bruschețea aceasta face ca starea următoare să-și capete categoric particularitatea, prin contrast cu cea precedentă, așa încît nu poate fi înțeleasă fără ea. A separa cu precizie unele de altele diferitele stări sufletești e un gest ce are totdeauna ceva artificial. Dacă disting totuși, ca introducere la cercetarea ce trebuie intreprinsă aici, între stările individuale și cele totale, deosebirea între ele o aflu în faptul că cele dintîi sînt determinate de o trăire
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o legătură intimă: numai atunci se va putea naște realmente o stare totală. Dacă n-ar exista absolut nici o legătură între trăiri în cele din urmă, pe cît ne dăm seama, n-ar putea să intervină nici un fel de stări sufletești. Modul în care apare starea individuală prezintă deja dificultăți pentru cercetarea psihologică; stările totale comportă însă, potrivit naturii lucrurilor, probleme și mai mari. Stările individuale simple pot fi eventual provocate experimental și atunci, oricum, nu-i necesar să extindem cercetarea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
necesar să extindem cercetarea asupra unor raporturi simple și clare. Putem folosi analogii din psihologie, ba poate chiar din mecanică. Dimpotrivă, stările totale sînt mai greu de analizat. Ele pretind o mai extinsă cunoaștere a întregii istorii a evoluției vieții sufletești a celui în cauză, eventual a epocii și a poporului cărora le aparține, ba chiar și a evoluției spirituale din trecut. Trebuie folosită o metodă istorică (comparativă, sociologică), pe lîngă cele de observare și de analiză. Nici o mirare că psihologii
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
au crezut adesea că stările totale ar putea fi înțelese, în mod firesc, pornind de la acestea, așa cum ansamblurile mecanice pot fi înțelese, cunoscîndu-li-se doar părțile. Înainte de a trece mai departe, vom cita cîteva exemple de stări individuale. Aflat în starea sufletească provocatăde o frumoasă dimineață de primăvară, primesc dintr-o dată o veste tristă. Totul se adună acum, pentru mine în jurul știrii; conținutul ei îmi absoarbe toate gîndurile; amestecul său în unele relații ce-mi sînt scumpe mi se înfățișează în linii
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]