145,625 matches
-
Occidentului (lungmetrajul ca o sumă de "respirații scurte", un șir de "matrioșe" dramaturgice, rotunde ca niște scurt-metraje) nu merge decît o dată. Ce va urma, nimeni nu poate ști. Și totuși, am convingerea că, peste ani, Occident va fi omologat, în istoriile de film românesc, nu atît ca "un debut de excepție", cît ca startul unui cineast de cursă lungă.
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
apărut într-un volum din 1921. Catastrofa fusese publicată anterior în 1919 în magazinul ilustrat Lectura pentru toți; o versiune în manuscris datează din noiembrie 1916, cînd Bucureștiul era ocupat de trupele germane. (Toate aceste informații utile ca situare de istorie literară le-am cules din volumul 2 al excelentei ediții critice Rebreanu, realizată de Niculae Gheran.) Nuvela Catastrofa este îndeobște prezentată ca un meritoriu exercițiu pregătitor pentru romanul Pădurea spînzuraților, căci marea lor temă comună pare să fie drama românilor
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
surd", mai spune: "Frate... român" (ibidem, 261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd eliberarea unei conștiințe goale ce se abandonează cu seninătate morții. Una din temele majore ale nuvelei ar putea fi insensibilitatea unei victime la teroarea istoriei. Scriitorul subliniază de repetate ori ideea de "viață tihnită" pe care o ducea David Pop în Năsăud și stăruia să o ducă și pe front, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Prin contrast e prezentată năvala războiului și deci
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
subliniază de repetate ori ideea de "viață tihnită" pe care o ducea David Pop în Năsăud și stăruia să o ducă și pe front, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Prin contrast e prezentată năvala războiului și deci a istoriei, cu mulțimea impresionantă a victimelor. David Pop se refugiază mai întîi în ideea de datorie, deși n-ar ști să spună ce înseamnă și nu-l interesează ce consecințe are ea asupra lui. Marea neliniște nu vine nici la întîlnirea
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
aproape nu are conștiință, se ferește să gîndească, cel de-al doilea străbate adevărate vămi interioare, rătăcindu-se într-un labirint problematic. David Pop reduce toate situațiile exterioare la necesitatea exercitării datoriei; el nu are nici un răspuns propriu la provocările istoriei. Înlătură orice fel de gînd, pînă la aplatizarea totală a minimei sale rațiuni; are o conștiință adormită și de aceea pare că nu are deloc. Autorul însuși îl numește la un moment dat somnambul. Întreaga evoluție dramatică a nuvelei ne
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
mai bine zis: nu doar națională). Pentru a-i înțelege modernitatea, trebuie să observăm accentul psihologic-existențial pus de autor. David Pop nu este o ființă pascaliană, adică o trestie gînditoare, ci este numai o trestie inertă. E o victimă a istoriei, o victimă ce refuză sistematic atît să-și înfrunte destinul cît și să-și asume existența, adică eșecul, printr-un act de conștiință. Însăși condiția lui umană ne apare diminuată prin teama de problematizare și frica de opțiune, amîndouă avîndu-și
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
pămîntesc al poetului și ritmurile creației sale mișcă întregul mecanism al mesajului și al arhitecturii revistei. Centru absolut al acestei lumi de hîrtie, de imagini și de iluzii, Poetul trece dintr-un registru în altul asemenea unei făpturi miraculoase, străbate istoria și aproximează mitul, coboară în cotidian și se înalță, apoi se pierde în transa mistică și în rostirea profetică. Imaginea documentară ca argument al trecerii prin lume, textul olograf ca substanță reziduală a unei mari combustii și poezia definitivă, transpusă
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
înger care-am fost. Îți sunt oglindă. Să-ți redau nu pot Hirsuta tinerețe ce-a trecut. O: În clipa fericită a uitării Vii cugetul să-mi tulburi, zgândărești Vechi amintiri ca roiul de albine; Batjocura ta-ngheață orice faptă, Istoria-i scăzută, nencheiată, Și cântărind apoi cât prețuiesc Un plop cu-argintul frunzelor în soare Și visele poetului, șoptești Prin colțuri că acestea-s umbră vană. D: De amăgire mintea ți-e ticsită, Precum o floare dată-unui moșneag: Îndată ce-
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Iugoslavie, din Grecia, Turcia, Albania, dar și din Romînia și din Republica Moldova. Cîteva zile de maraton teatral, lecturi și discuții pe marginea unei dramaturgii în mare parte inedită în Occident. Cu cîteva excepții: tînăra autoare sîrbă Bljana Srbanovici, a cărei Istorie de Familie a fost jucată și în România, dar mai ales în Germania, Anglia și Franța, sau Matei Vișniec, integrat de acum în peisajul francez și prezent cu un text scris pe vremea studenției sale și a dictaturii, Sufleurul fricii
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
Profesionistul, jucată și la București, urmat de foarte tînărul macedonean Dejan Dukovski, scenarist al filmului Butoiul cu pulbere. Au fost momente pline de emoție și de sens, deoarece teatrul venit de pe aceste meleaguri nu poate fi despărțit de politică, de istorie, cu toate consecințele ei tragice. Un teatru deosebit de variat, îmbinînd tradiția cu spiritul modernist pînă la provocare, dar căruia i se pot găsi cîteva trăsături comune. Prima dintre ele, experiența catastrofei: pentru popoarele fostei Iugoslavii, războiul devenit realitate cotidiană, pentru
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
În Balcani, în Macedonia, în Bosnia, deci lumea unde, în ultimul timp, au avut loc atîtea conflicte armate, nu există bordeluri. Fetele sînt ținute în "kafanale", clienții vin sub pretextul că vor să bea o cafea. La bază, stă o istorie autentică - de obicei, fetele sînt vîndute din kafana în kafana, pentru că clienții dintr-o kafana se satură de ele și sînt vîndute în alta. Istoria reală este cea a unei fete vîndută de opt ori. Cea de a șaptea kafana
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
kafanale", clienții vin sub pretextul că vor să bea o cafea. La bază, stă o istorie autentică - de obicei, fetele sînt vîndute din kafana în kafana, pentru că clienții dintr-o kafana se satură de ele și sînt vîndute în alta. Istoria reală este cea a unei fete vîndută de opt ori. Cea de a șaptea kafana a fost pentru ea kafanaua tragică unde era cît pe ce să moară. Și în momentul cînd am ajuns să caut un titlu, mi-am
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
Bundy. Oficial se cheamă altfel, dar dacă îl analizăm cu atenție el e poporul Bundy. Așezat pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, poporul Bundy nu a fost niciodată vinovat pentru ce a pățit de-a lungul istoriei. Totdeauna de vină a fost altcineva sau altceva. Harnic, ospitalier, deschis, petrecăreț, poporul Bundy a trecut prin vremuri ca prin brînză și nu și-a plecat niciodată capul mai jos de nivelul solului, indiferent de cît de amară i-a
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
fost de acord. A stat secole de-a rîndul cu gura căscată sub perii cei roditori și fructele cădeau alături. S-a gîndit la un perpetuum mobile avînd ca motor blazarea și cînd era pe punctul de a-l breveta, istoria se trezea să tușească ori își sufla mucii pe foile lui și din nou era obligat s-o ia de la capăt. Răbdătoriu ca nimeni altul, poporul Bundy s-a odihnit sub diverse juguri și le-a înjurat în doine și
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
am dat seama, v-am spus, de existența unui întreg popor care seamănă cu Al Bundy așa cum Al Bundy seamănă cu imaginea sa din oglindă. Un popor dornic de succes, dar mereu perdant, un popor care putea să aibă în istorie un cuvînt de spus, dar care acum gîfîie undeva în coada plutonului, un popor capabil, dar fără noroc, un popor, în fine, atît de învățat cu eșecul încît aproape a uitat cum e cînd ești pe culmi și vîntul triumfului
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
sale, poporul Bundy promitea să devină un talent al continentului unde se născuse. Puțin păgîn, cu inițiative mitologice obscure, nu prea educat, dar dîrz, strămoșul poporului Bundy a avut ineleganța de a se înmulți pe o uliță foarte circulată a istoriei, unde limuzinele boșilor de atunci își răneau cauciucurile cînd treceau prin glod. Unii ștabi s-au gîndit să lărgească ulița ori s-o transforme în autostradă, alții au rămas mască la frumusețea peisajului văzut din spatele geamurilor fumurii, iar ultimii, pur
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
neîncrezători și cîrcotași, n-am știut niciodată să tăiem nodul gordian al destinului și dacă ne-am pomenit din greșeală, cu o chintă regală în mînă, ne-am scuipat în sîn a spaimă și am șters-o rapid din cazinoul istoriei, speriați că e vorba de o cacealma, în timp ce Dumnezeul nostru își smulgea barba de ciudă, fiindcă el ne putea da, însă nu ne putea ruga să luăm. Poporul Bundy este asemenea omului aceluia din poveste, dus la spînzurătoare și care
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
momentul cînd, brusc, plopii s-au transformat în mere, răchitele în micșunele și schijele mămăligii strămoșești au împroșcat țara, iluminînd-o dramatic. Toată lumea credea că după o asemenea explozie, unică pe continent, nimic nu va mai fi cum a fost. în istorie, o astfel de clipă netezește munții, transformă deșerturile în lanuri roditoare și rămîne pentru generațiile viitoare un reper de neșters. La noi, însă, nu s-a întîmplat așa. Foarte repede, jivine tremurătoare au început să adulmece noile avantaje, vechii lupi
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
că sunt o persoană onestă în viața de toate zilele; onestitatea artistică, însă, nu se leagă direct de asta. Onestitatea față de operă, față de felul cum folosim, cum ne respectăm materia primă - cuvântul, pentru poeți - este esențială. LV. Poziția mea în istoria secolului douăzeci e o ofrandă dezarmantă de viață trăită făcută unei poezii lacome de viu. Te oferi: "Nu-mi pasă că mulți sunt mai înalți./ Ochii se întâlnesc inevitabil la același nivel." Menționezi 'steaua galbenă' și 'norocul' care te-a
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
cunoscut (a primit Premiul României literare pentru debut pe anul 2001). Din păcate, d-sa n-are decît o contribuție modestă cantitativ în economia manualului. A propos de plagiat: un număr dublu (663-664) din revista franceză Critique se ocupă de istoria, formele și aspectele legislative ale plagiatului. Dacă tot sîntem într-o epocă de interes național pentru folosirea limbii române, să semnalăm și buletinul intitulat Limba română la radio și la televiziune care reproduce dezbaterile din CNA, cu sprijinul Academiei, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
autorul notei din Magazine littéraire, un conferențiar de la Universitatea din Bourgogne. Lucrurile nu se opresc aici. Unde să fie plasat numele lui Zola? Se găsește o altă piață, Morimont, dar, ironie, e locul rezervat pe vremuri execuțiilor capitale. Timpul trece, istoria se uită, piața Morimont e reamenajată și devine, sub numele lui Zola, una din cele mai frumoase din Dijon, "rezervată adepților lui Epicur", după cum scrie un ziar local. "Doi tineri critici literari au părăsit redacția României literare pentru simplul motiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
de îndată ce împrejurările au permis-o, în toamna lui 1944, m-am grăbit să mă înscriu la Litere - Filozofie și Drept. - Cum v-ați apropiat de lumea cărților? Să nu-mi spuneți că printre primele cărți citite a figurat și o istorie literară că nu vă cred... Citeați cumva cu creionul în mână? Alcătuiați fișe? - Ca să pătrund în lumea cărților, nu mi-a trebuit nici un efort. M-am născut între cărți. Nu prea aveam multe catrafuse în casă, în schimb cărți și
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
clasa a patra de liceu. Cartea m-a încântat atât de mult, încât, sforțându-mă s-o duc la capăt, cu ajutorul unui dicționar, am sfârșit prin a învăța acceptabil limba... - Dialoghez cu un istoric literar. Înainte însă de a cunoaște istoria literaturii ați venit în contact cu istoria pe care o trăim cu toții. Care au fost "semnele vremii" care vi s-au dezvăluit mai întâi? - Mi-am făcut liceul în timpuri sumbre. Semnalele pe care mi le-a dat Istoria au
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
a încântat atât de mult, încât, sforțându-mă s-o duc la capăt, cu ajutorul unui dicționar, am sfârșit prin a învăța acceptabil limba... - Dialoghez cu un istoric literar. Înainte însă de a cunoaște istoria literaturii ați venit în contact cu istoria pe care o trăim cu toții. Care au fost "semnele vremii" care vi s-au dezvăluit mai întâi? - Mi-am făcut liceul în timpuri sumbre. Semnalele pe care mi le-a dat Istoria au fost contradictorii. Cele mai multe, rele: cotirea țării spre
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
cunoaște istoria literaturii ați venit în contact cu istoria pe care o trăim cu toții. Care au fost "semnele vremii" care vi s-au dezvăluit mai întâi? - Mi-am făcut liceul în timpuri sumbre. Semnalele pe care mi le-a dat Istoria au fost contradictorii. Cele mai multe, rele: cotirea țării spre un regim totalitar, aplicarea legală a discriminării rasiale, antisemitism din partea unor profesori și a unor colegi, eliminarea din Liceul Mihai Viteazul, la sfârșitul clasei a VI-a (corespunzând clasei a X-a
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]