145,625 matches
-
însă că mă interesa mult mai mult să citesc decât să scriu, că resimțeam mai puternic nevoia de a înțelege mecanismele lumii decât de a-mi explora interioritatea. Eram și extrem de ocupat cu studiile: urmăream cursuri diverse la Litere, Filozofie, Istorie, petreceam mult timp în biblioteci, aveam și activități în organizația de tineret. De altă parte, neavând suficientă încredere în producțiile mele beletristice, nu mă grăbeam să le public. Îmi lăsam deci compunerile la dospit. Însă, invariabil, după o vreme, după ce
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
de colaborare cu o rubrică permanentă la "Revista literară". Încântat de un articol despre N. Iorga, din "Studentul român", Miron Radu Paraschivescu îmi propusese să țin o cronică literară regulată. Nu era chiar ce vroiam - pe-atunci mă interesau îndeosebi istoria și sociologia - dar Miron a stăruit în felul său febril și afectuos. În cele din urmă, am acceptat și m-am hotărât să încep cu un articol programatic. Când i l-am dat, Miron m-a îmbrățișat entuziast. Eram în
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
proces public de "demascare" la Ministerul Culturii. Ceea ce nu i-a împiedicat pe șefi ca peste o lună să mă numească, în pofida protestelor mele (nu voiam "decât" să mă întorc la catedră), director general al studioului de filme artistice... - Alegerea istoriei literare a însemnat descoperirea unui refugiu, a unei oaze mai puțin amenințată de presiunea cotidiană, în care se putea vorbi liber și cu mai multă sinceritate? - La origine, a fost altceva. Căutam, în ultimii ani de facultate, un domeniu de
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
epoque des Lu-mieres a lui D. Popovici, o alternativă scientistă plauzibilă a criticii călinesciene, mi-a venit ideea unui tip de abordare care să împace cele două polarități spre care înclinam deopotrivă, fără să mă decid. M-am gândit la istoria literară ca la o sinteză a celor două iubiri: pentru literatură și pentru conceptual, pentru perspectiva "aproapelui" și pentru perspectiva "departelui"... Nu e mai puțin adevărat ceea ce ai enunțat ipotetic, că, în anii național-comunismului (practic, am reînceput să public de la
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
pentru literatură și pentru conceptual, pentru perspectiva "aproapelui" și pentru perspectiva "departelui"... Nu e mai puțin adevărat ceea ce ai enunțat ipotetic, că, în anii național-comunismului (practic, am reînceput să public de la începutul anilor ’60, prima mea carte e din 1962), istoria literară mi-a servit și ca "oază", ca refugiu. - De ce ați ales secolul al XIX-lea? Cred că-i cunosc pe pașoptiști mai intim decât pe cei mai apropiați prieteni" - afirmați într-un text. V-ați regăsit în vreunul dintre
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
observație; listele celor care se înscriseră la excursii colective în ziua de 17 iunie erau transmise Securității. În toate grădinile de vară erau trimiși agenți de Securitate care să-i supravegheze pe cetățenii statului democrat popular german. n cărțile de istorie Est-Germane evenimentul era trecut sub tăcere; el a rămas viu în opinia publică: "în ziua aia le-am arătat noi" spuneau muncitorii confidențial în diferite ocazii. Conducerea țării a rămas traumatizată, căci atunci a putut constata două lucruri: sentimentele reale
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
nu era o astfel de politică naratorială în deplin acord cu subiectul explorat? Au fost evenimentele relatate de vrăjitoarele medievale reale? Au existat sabaturile cu adevărat, sau erau doar rememorări ale unor vise nevrotice induse de substanțe halucinogene și de istoria "cazurilor" preexistente? încercarea de a găsi explicații raționale pentru miile de cazuri înregistrate cu minuțiozitate de procesele vrăjitoarelor a dus la constituirea unei așa numite teze farmacologice, conform căreia sabatul era doar rezultatul oniric al unor experiențe provocate de consumul
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
bun roman al lui D.H. Lawrence. Povestea Alvinei, fiica unui idealist vânzător de pânzeturi din Manchester (negustor artist, încercând să schimbe gusturile plebeilor săi cumpărători, ceea ce, evident, avea să-l ducă la faliment) e cu totul neobișnuită. începe ca o istorie balzaciană: o fată bătrână nu-și găsește perechea în amorfa provincie unde a fost aruncată de destin; evoluează exotic (Alvina se îndrăgostește de un circar-actor în trupa cosmopolită, cu nume indian - Natcha-Kee-Tawara și, din burgheză aproape mucezită, devine o "păcătoasă
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
de mituri Mituri grupate tematic (miturile morții, învierii, nașterii etc.), investigând originile și temeiul cosmosului, fapte presupuse istorice, lumea de dincolo, de la mituri care autentifică sau dau substanță unei filosofii, la altele care lămuresc misterele naturii: acest "manual științific" sistematizează "istorii" bine sau foarte puțin cunoscute, altminteri adunate după criterii arbitrare. Chiar și simpla înșiruire a temelor din miturile africane, amerindiene, celtice, chineze, creștine și gnostice, egiptene, greco-romane, hittite, indiene, japoneze, mezoamericane, nordice, polineziene, siberiene etc. pune ordine în marile întrebări
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
În anul 1325, de pildă, o banală găleată de lemn a fost motiv de gâlceavă și de război între orașele Modena și Bologna. Câțiva nemernici de soldați din Modena, nesecotind vigilența cu care era păzită acea găleată plină sau goală (istoria nu consemnează exact acest amănunt, din păcate), au furat-o pur și simplu. Goarna a sunat, iar războiul s-a pornit vijelios. Nu vom ști niciodată ce se afla în acea găleată, care a făcut ca vreme de 12 ani
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
cu urechea pe la uși. Acum când pereții nu sunt mai groși sau mai izolatori fonic decât ușile, oricine poate sta oriunde, auzind astfel tot ce se spune în orice colț al casei. Micul text al lui Musil este, pe rând, istorie a arhitecturii, critică socială și pură zeflemea. Tocmai datorită ideilor sale neobișnuite, argumentația sa rezonează mai limpede: noile metode de construcție produc corpuri noi precum și noi moduri de a percepe lucrurile și de a stabili relații cu ceilalți. Ceea ce devine
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
acțiunea piesei. E un flash-back implicit ca să-l numim așa. De care autorul, cunoscător al cronicilor, nu avea cum să nu-și dea seama. O eventuală montare ar putea specula plasarea în timp a acestei scene, de altfel ficțională în raport cu istoria, prezentîndu-l pe protagonist costumat altfel și mai tînăr cu 10 ani în scena 2 decît în scenele 1 și 3 ale primului act. Iată că Shakespeare inaugurează un procedeu dramaturgic care a devenit uzual abia după cîteva secole. Geniul său
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
scena 2 decît în scenele 1 și 3 ale primului act. Iată că Shakespeare inaugurează un procedeu dramaturgic care a devenit uzual abia după cîteva secole. Geniul său incomparabil se dovedește și prin acest fapt. O altă modificare a cursului istoriei reale în favoarea piesei este aducerea în scenă, în Richard al III-lea, a reginei Margareta, a cărei primă apariție (I.3) o confruntă direct cu Richard dar și cu tabăra adversă lui, a rudelor reginei Elisabeta. Precum se știe, Margareta
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
cu puțină bunăvoință, s-ar fi putut broda ceva pe marginea filmului istoric - partiturilor - actorilor - peisajelor ș.a.m.d... Dar, ceea ce aveam să descopăr pe ecran m-a îngrozit. "Epopeea națională" de pînă atunci părea că ține de o altă istorie, mai suportabilă; Dacii și Mihai Viteazu păreau, prin comparație, monumente de onorabilitate cinematografică. Mircea nu mai avea nimic de-a face nici cu istoria, nici cu Mircea cel Bătrîn, nici chiar cu proaspăt omologatul Mircea cel Mare. Filmul era o
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
pe ecran m-a îngrozit. "Epopeea națională" de pînă atunci părea că ține de o altă istorie, mai suportabilă; Dacii și Mihai Viteazu păreau, prin comparație, monumente de onorabilitate cinematografică. Mircea nu mai avea nimic de-a face nici cu istoria, nici cu Mircea cel Bătrîn, nici chiar cu proaspăt omologatul Mircea cel Mare. Filmul era o mostră de confiscare a istoriei și de sacrificare a ei pe altarul ideologiei oficiale de la sfîrșitul anilor '80 . Mircea era spiritul lui Ceaușescu, călare
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
Mihai Viteazu păreau, prin comparație, monumente de onorabilitate cinematografică. Mircea nu mai avea nimic de-a face nici cu istoria, nici cu Mircea cel Bătrîn, nici chiar cu proaspăt omologatul Mircea cel Mare. Filmul era o mostră de confiscare a istoriei și de sacrificare a ei pe altarul ideologiei oficiale de la sfîrșitul anilor '80 . Mircea era spiritul lui Ceaușescu, călare pe cal! Filmul oferea o imagine limpede și hidoasă a punctului în care ajunsesem, de "coreenizare" a cinematografiei românești. ...A doua
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
distribuie personal în Mircea și să joace așa cum a jucat? L-a obligat cineva să facă un film cu o scriitură cinematografică atît de mediocră? După cum, îl obligă cineva, astăzi, să apere un film slab și să încerce să rescrie istoria? De fapt, toată această poveste nu e atît o chestiune de adevăr istoric, cît una de bun simț. Trecînd de la o extremă la alta, să părăsim povestea bunului simț absent, și să ajungem la o poveste a unui cu totul
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
al lui I.D. Sîrbu, se datorează firii excesive a scriitorului - un om al resentimentului născut din "Decepție față de redusul ecou al pieselor sale de teatru, decepție față de firava recunoaștere a personalității sale, decepție față de rezultatele dezastruoase ale unui tip de istorie în care el investise tot capitalul sau de utopie s.a.m.d.s...ț Sîrbu și-a inventat obiectul resentimentului pentru că apoi să-l îmbrace în ținută de gală a logicii și a îndreptățirii. Ce-i era la îndemînă acestui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
s...ț Sîrbu și-a inventat obiectul resentimentului pentru că apoi să-l îmbrace în ținută de gală a logicii și a îndreptățirii. Ce-i era la îndemînă acestui resentimentar? Imediatețea să, adică un oraș prăpădit, cu locuitori pe măsură, o istorie peste tot la fel dar numai în Isarlîk văzută, simțită și trăită - toate acestea într-o alchimie ale cărei ingrediente, bine dozate, au dat aparentă unei justeți și a unui adevăr." De o cu totul altă părere e Alexandru Dincă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
pe lînga amintită carte a Leliei Nicolescu, anul acesta a apărut și un studiu critic al operei postume, Un aisberg deasupra mării, semnat de Ioan Lascu), acest număr al revistei "Ramuri" e indispensabil viitorilor exegeți. Durerile și viitorul consumatorului de istorie În tabletă să din ROMÂNIA LIBERĂ, Istoria - între minciună și frivolitate, Romulus Rusan rupe și el o lance în turnirul pornit împotriva manualului de istorie pentru clasa a XII-a apărut la Editură Sigma. Autorii acestui manual au fost învinovățiți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
anul acesta a apărut și un studiu critic al operei postume, Un aisberg deasupra mării, semnat de Ioan Lascu), acest număr al revistei "Ramuri" e indispensabil viitorilor exegeți. Durerile și viitorul consumatorului de istorie În tabletă să din ROMÂNIA LIBERĂ, Istoria - între minciună și frivolitate, Romulus Rusan rupe și el o lance în turnirul pornit împotriva manualului de istorie pentru clasa a XII-a apărut la Editură Sigma. Autorii acestui manual au fost învinovățiți de lipsă de patriotism, de conspirație antiromâneasca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
Lascu), acest număr al revistei "Ramuri" e indispensabil viitorilor exegeți. Durerile și viitorul consumatorului de istorie În tabletă să din ROMÂNIA LIBERĂ, Istoria - între minciună și frivolitate, Romulus Rusan rupe și el o lance în turnirul pornit împotriva manualului de istorie pentru clasa a XII-a apărut la Editură Sigma. Autorii acestui manual au fost învinovățiți de lipsă de patriotism, de conspirație antiromâneasca etc. S-a cerut (Sergiu Nicolaescu, în Parlament) arderea în piață publică a manualului, tragerea la răspundere a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
dar n-am putut să nu mă întristez de acel dogmatism pe dos al coordonatorilor, și în egală măsură al programatorilor, care avînd în față o generatie virgina, cu mintea disponibilă - au pierdut șansă comunicării adevărurilor esențiale și au confundat istoria tragică și de-atîtea ori însîngerata cu un frivol joc de societate. Ca să devină istorie, trecutul trebuie privit cu gravitate, scuturat de poncife, explicat cu durere. Altfel, el rămîne pradă saltimbancilor politici, care știu mai bine decît oricine cum să-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
coordonatorilor, și în egală măsură al programatorilor, care avînd în față o generatie virgina, cu mintea disponibilă - au pierdut șansă comunicării adevărurilor esențiale și au confundat istoria tragică și de-atîtea ori însîngerata cu un frivol joc de societate. Ca să devină istorie, trecutul trebuie privit cu gravitate, scuturat de poncife, explicat cu durere. Altfel, el rămîne pradă saltimbancilor politici, care știu mai bine decît oricine cum să-l folosească." Cronicarul, care a citit și el manualul în discuție, nu crede că autorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
privit cu gravitate, scuturat de poncife, explicat cu durere. Altfel, el rămîne pradă saltimbancilor politici, care știu mai bine decît oricine cum să-l folosească." Cronicarul, care a citit și el manualul în discuție, nu crede că autorii săi confundă istoria cu un joc de societate frivol (fiindcă nu orice joc de societate e obligatoriu frivol), ci încearcă să cîștige atenția unui cititor cu mintea disponibilă care are de ales între manual și filmele de la televizor sau alte forme de divertisment
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]