145,869 matches
-
în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în prima jumătate a secolului al XIX-lea, intelectualii romantici vor "inventa" națiunea română modernă, adică vor scrie o istorie a acesteia, foarte înfrumusețată, care punea accentul pe originea comună și pe unitatea tuturor românilor; vor elabora gramatici și dicționare care să fixeze o limbă literară și corectă; vor construi apoi imaginea de sine a națiunii" (p. 40). Autorii nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în comparație cu spațiul rezervat vedetelor de televiziune și personalităților contemporane (Andreea Esca, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, respectiv Ion Iliescu, Emil Constantinescu etc.). Nici în acestă privință nu au fost respectate canoanele implicite împărtășite tacit în comunitatea autorilor de manuale de istorie. Interdicția manualului arată limitele permise ale de-mitizării naționale. Deși încurajat de programa școlară (pe care manualul o respectă formal), autoritățile statale au reacționat defensiv în momentul în care au conștietizat pericolul pe care o asemenea abordare deconstructivistă îl poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a ortodoxismului istoriografic în spiritul naționalismului etnic, a repurtat o victorie simbolică, discursul despre trecut emis de literatura didactică nu a revenit la paradigma naționalistă. Dimpotrivă, programele școlare ulterioare, din 2004, au accelerat tranziția înspre o viziune europenistă, postnațională a istoriei românești. O serie de tendințe novatoare și teme recurente pot fi decelate ca structurând paradigma postnațională în cadrul căreia se configurează conștiința contemporană a trecutului românesc. În primul rând, evidentă este deglorificarea istoriei naționale, prin demilitarizarea și depersonalizarea trecutului românesc. Manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
accelerat tranziția înspre o viziune europenistă, postnațională a istoriei românești. O serie de tendințe novatoare și teme recurente pot fi decelate ca structurând paradigma postnațională în cadrul căreia se configurează conștiința contemporană a trecutului românesc. În primul rând, evidentă este deglorificarea istoriei naționale, prin demilitarizarea și depersonalizarea trecutului românesc. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene, arată că aceștia au fost un popor la fel ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postnațională în cadrul căreia se configurează conștiința contemporană a trecutului românesc. În primul rând, evidentă este deglorificarea istoriei naționale, prin demilitarizarea și depersonalizarea trecutului românesc. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene, arată că aceștia au fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). Cu excepția manualelor destinate ciclului primar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conștiința contemporană a trecutului românesc. În primul rând, evidentă este deglorificarea istoriei naționale, prin demilitarizarea și depersonalizarea trecutului românesc. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene, arată că aceștia au fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). Cu excepția manualelor destinate ciclului primar, pentru clasa a IV-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a ieșit din captivitatea Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu mai este personificat în figurile eroismului militar, iar destinul neamului nu își mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică a istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție a fost abandonarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică a istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție a fost abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și multă exagerare și fantezie" (Vulpe et al., 1999, p. 34). Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată clasei de XII-a. De exemplu, N. Dumitrescu et al. (1999) plasează întreaga istorie a românilor sub deviza pronunțată de Catherine Durandin, potrivit căreia "Istoria românilor este o istorie de contradicții nerezolvate" (p. 3). Mai mult, introducerea ia forma unui "Avertisment" adresat elevului, în care acesta este atenționat asupra faptului că manualul nu pretinde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată clasei de XII-a. De exemplu, N. Dumitrescu et al. (1999) plasează întreaga istorie a românilor sub deviza pronunțată de Catherine Durandin, potrivit căreia "Istoria românilor este o istorie de contradicții nerezolvate" (p. 3). Mai mult, introducerea ia forma unui "Avertisment" adresat elevului, în care acesta este atenționat asupra faptului că manualul nu pretinde să soluționeze mănunchiul de contradicții nerezolvate încuibate în trecutul românesc. Apoi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată clasei de XII-a. De exemplu, N. Dumitrescu et al. (1999) plasează întreaga istorie a românilor sub deviza pronunțată de Catherine Durandin, potrivit căreia "Istoria românilor este o istorie de contradicții nerezolvate" (p. 3). Mai mult, introducerea ia forma unui "Avertisment" adresat elevului, în care acesta este atenționat asupra faptului că manualul nu pretinde să soluționeze mănunchiul de contradicții nerezolvate încuibate în trecutul românesc. Apoi, arătând permeabilitatea ideologică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de contradicții nerezolvate" (p. 3). Mai mult, introducerea ia forma unui "Avertisment" adresat elevului, în care acesta este atenționat asupra faptului că manualul nu pretinde să soluționeze mănunchiul de contradicții nerezolvate încuibate în trecutul românesc. Apoi, arătând permeabilitatea ideologică a istoriei prin afirmația că "fiecare generație învață/scrie Istoria românilor în raport cu propriile aspirații", autorii definesc menirea manualului ca fiind aceea de a răspunde unei "nevoi de seninătate" (p. 3). 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" "Politica regretelor" paradigma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ia forma unui "Avertisment" adresat elevului, în care acesta este atenționat asupra faptului că manualul nu pretinde să soluționeze mănunchiul de contradicții nerezolvate încuibate în trecutul românesc. Apoi, arătând permeabilitatea ideologică a istoriei prin afirmația că "fiecare generație învață/scrie Istoria românilor în raport cu propriile aspirații", autorii definesc menirea manualului ca fiind aceea de a răspunde unei "nevoi de seninătate" (p. 3). 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" "Politica regretelor" paradigma etică europeană a memoriei în post- naționalism. După ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regulile jocului legitimării politice. În expresia consacrată deja a lui J. Olick, paradigma actuală de gestiune a trecutului în memoria națională a statelor poate primi denumirea de "politicile regretului" (Olick și Coughlin, 2003; Olick, 2007). Aruncând o privire scrutătoare asupra istoriei recente, spectatorul interesat nu se poate să nu remarce o turnură semnificativă în atitudinea oficială a statelor naționale față de propriul lor trecut. Un întreg cortegiu de regrete exprimate oficial, penitențe publice și declarații de nostra culpa s-au succedat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
posttotalitar a încercat să se reabiliteze politic și ispășeacă moral auto-supunându-și propriul trecut unui examen scrupulos de conștiință. Antecedente ale acestei asumări integrale a vinovăției statului român pentru planificarea și executarea Holocaustului românesc sunt de găsit în literatura didactică de istorie națională. Tema Holocaustului a fost introdusă în conținutul manualelor de istorie intrând astfel în circuitul cunoașterii publice în anul 1999 (Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 3001/ 1999). În 2004, Ministerul Educației și Cercetării a introdus în curricula școlară cursul opțional
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propriul trecut unui examen scrupulos de conștiință. Antecedente ale acestei asumări integrale a vinovăției statului român pentru planificarea și executarea Holocaustului românesc sunt de găsit în literatura didactică de istorie națională. Tema Holocaustului a fost introdusă în conținutul manualelor de istorie intrând astfel în circuitul cunoașterii publice în anul 1999 (Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 3001/ 1999). În 2004, Ministerul Educației și Cercetării a introdus în curricula școlară cursul opțional "Istoria Evreilor. Holocaustul" adresat elevilor de liceu, cu manualul omonim (Petrescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națională. Tema Holocaustului a fost introdusă în conținutul manualelor de istorie intrând astfel în circuitul cunoașterii publice în anul 1999 (Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 3001/ 1999). În 2004, Ministerul Educației și Cercetării a introdus în curricula școlară cursul opțional "Istoria Evreilor. Holocaustul" adresat elevilor de liceu, cu manualul omonim (Petrescu, 2005). Cealaltă piatră unghiulară ce s-a dorit a fi folosită pentru (re)construirea memoriei publice românești după modelul instituit de politica europeană a regretului a fost Raportul final elaborat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acest fel, Raportul Tismăneanu nu reflectă atât o "politică a regretului" cât mai curând o "politică a revanșei" (Rusu, 2013a). La fel ca și în cazul Raportului Wiesel, Raportul Tismăneanu a fost urmat de introducerea unui curs opțional intitulat " O istorie a comunismului din România" destinat liceenilor, desfășurat pe baza manualului cu același nume (Dobrincu et al., 2008). Confruntându-și fățiș propriul trecut prin cele două Rapoarte, societatea românească s-a înscris în corul "statelor părerii de rău" care și-au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aliniamentele eticii europene a memoriei. În acest an poate fi reperată producerea unei masive prefaceri a ordinii discursive a memoriei publice românești. În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualelor alternative a facilitat o deschidere interpretativă care a făcut posibilă glisarea dinspre paradigma celebrativ-eroică a cărei finalitate antropologică era plămădirea de patrioți devotați națiunii înspre o paradigmă reflexiv-critică ce țintea către modelarea de cetățeni responsabili civic. Pe lângă manuale de istorie care reproduceau ortodoxia istoriografică tributară naționalismului exaltat al anilor '80 (ex: Scurtu et al., 1999), în nou constituita "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122) și-au făcut apariția și manuale care deviau dramatic de la linia tradițională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
et al., 1999), în nou constituita "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122) și-au făcut apariția și manuale care deviau dramatic de la linia tradițională. Exemplul cel mai eclatant în acest sens este fără îndoială manualul de Istoria românilor redactat de S. Mitu et al. (1999), care prin abordarea sa provocatoare și neconvențională în raport cu tradiția consacrată a generat un scandal național soldat în cele din urmă cu retragerea manualului din circuitul școlar (Pârâianu, 2002). Facțiunea naționalist-tradiționalistă, deși a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoria publică transmisă prin intermediul literaturii didactice este dată de deplasarea accentului dinspre un eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o cheie metaforică de inspirație masonică, manualele de istorie constituie "cărămizile textuale" ale memoriei naționale românești, doctrina naționalistă fiind, în același registru metaforic, mortarul ideologic utilizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o cheie metaforică de inspirație masonică, manualele de istorie constituie "cărămizile textuale" ale memoriei naționale românești, doctrina naționalistă fiind, în același registru metaforic, mortarul ideologic utilizat pentru legarea acestora; b) examinate dintr-un unghi interpretativ tributar imageriei militar-belice, cărțile școlare în general și manualele de istorie în special pot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masonică, manualele de istorie constituie "cărămizile textuale" ale memoriei naționale românești, doctrina naționalistă fiind, în același registru metaforic, mortarul ideologic utilizat pentru legarea acestora; b) examinate dintr-un unghi interpretativ tributar imageriei militar-belice, cărțile școlare în general și manualele de istorie în special pot fi luate ca fiind "arme de instrucție în masă" (Ingrao, 2009) prin intermediul cărora autoritățile statale își implementează programul de loializare politică a corpului social față de statul-națiune și față de ordinea consființită a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
crescendo-ului patosului naționalist sunt produsul unei asidue munci ideologice și expresii ale unui "narcisism colectiv" din ce în ce mai exacerbat; b) glorificarea trecutului și eroizarea acțiunilor istorice un grad superior de patetism se atinge prin glorificarea trecutului și eroizarea protagoniștilor majori ai istoriei (fie ei individuali personalități istorice singulare, ori colectivi categorii sociale, agenți corporativi de tipul Poporului, Națiunii, Partidului); c) monumentalizarea trecutului și titanizarea actorilor istorici construcția politică a statului-națiune a presupus nu doar glorificarea vremurilor apuse alături de eroizarea acțiunilor înaintașilor, ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]