17,219 matches
-
în siguranță fără să le intre vreun glonț pe geam. Ne-am convins și noi după aceea, dar atunci nu știam: simulatoarele acelea erau puse în așa fel încât să se audă încontinuu, iar tu, practic, să te sperii, să alergi, să te îmbulzești. S.B.: Deci atunci ați tras pentru că ați văzut că acolo se trage. I.A.: Atunci am tras eu cinci gloanțe, că mi-am zis că am fost la trageri și mă pricepeam un pic, iar chiar dacă făceam
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Or fi fost niște instalații. S.B.: La trageri ați utilizat vreodată simulatoare? I.T.: Da. S.B.: De simulatoare vorbește și domnul Mureșan, dar și Degeratu a declarat că avem simulatoare. I.T.: La tragerile pe timp de noapte. S.B.: Era ținta 8 alergând, cea cu beculețe. I.T.: Da. Noi aveam și la tragerile cu armamentul de pe tanc, cu mitraliera, cu tunul. De pildă, la tancuri îngropate sau tun antitanc era o țintă, o machetă, care pe mijloc avea un bec... S.B.: ...ce pâlpâia
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
aglomerate, cu bănci de lemn - încă! - care amintesc de perioada sovietică a URSS-ului. Pentru visata integrare europeană basarabenii așteaptă sprijinul României. Integrarea europeană a Republicii Moldova nu este posibilă - o afirmă deschis basarabenii - fără susținerea României. Românii din Republica Moldova nu aleargă după redobândirea cetățeniei - de parcă au renunțat la ea vreodată, atunci când au fost integrați/anexați în ceea ce se dorea ,,veșnica și măreața Uniune Sovietică” - dar vor să simtă suportul țării din care au fost cândva parte integrantă și în granițele căreia
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
căreia se zărea ceva fantomatic înotând într-o lumină albăstrie. Urcam scara grea ca de tribunal din două în două trepte cu ochii la vedenia din capăt, un trup fără cap, fără brațe, cu o aripă doar, o ciungă, care alerga și ale cărei falduri de marmură încremeniseră în bătaia unui vânt năpraznic. M-am oprit cu câteva trepte mai jos. Era o femeie; goana, avântul, voința devastatoare a unei femei; o fugă și disperată și fericită, dezordinea deznădejdii care e
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
elemente (soclul și partea din față a ambarcațiunii) rămân neinteresante: Urcam scara grea ca de tribunal din două în două trepte cu ochii la vedenia din capăt, un trup fără cap, fără brațe, cu o aripă doar, o ciungă, care alerga și ale cărei falduri de marmură încremeniseră în bătaia unui vânt năpraznic, (vezi nota 24). Selecția decupează din ansamblul compozițional al statuii elementul cel mai puțin susceptibil de a facilita identificarea epocii istorice de care aparține. În încercările de a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
3 al Sinodului al IV-lea Ecumenic spune: "Au venit la Sfântul Sinod (înștiințare) că oarecari din cei numărați în cler, pentru mârșav câștig, se fac năimiți streinelor averi și lucrează lucruri lumești, lenevindu-se despre liturghia lui Dumnezeu și alergând prin casele lumenilor și primind asupră-și încredințări de averi pentru iubirea de argint. Deci, au hotărât sfântul și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici episcop, nici cleric, nici monah, să poată moșii să-și închirieze sau a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
tot așa. Era un băiat leneș și delăsător. Nu vrea să facă nici un lucru, nu vrea să meargă nici la școală. Vrea numai să se odihnească. Părinții lui erau mâhniți. Învățătorul îi spunea deseori: - Trezește-te și tu, băiete! Timpul aleargă. Ține-te după el! Cine își pierde timpul în lenevie își risipește viața, pentru că viața din timp este făcută. Băiatul nostru n-avea, însă, urechi să audă pe nimeni : nici pe părinți, nici pe învățător, nici pe prieteni. Își
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
zi, judecătorul orașului l-a chemat pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie, sub cuvânt că s-a făcut vinovat de o mare greșeală. Deși în gîndul lui el se știa mai curat decât argintul, totuși se sperie și alergă la cei trei prieteni ai săi să le ceară să depună mărturie pentru el. Cei doi prieteni pe care-i iubea i-au spus că îl știu pe judecător om aspru și iute la mânie și le este teamă să
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de acolo să se întoarcă și să vie la ministru, căci au cazaci puțini și să-i ia cu cazaci cu tot, să-l scoată și pe dânsul la Copou, iar văzând că va face mare huet, apoi unii să alerge și să deie foc la vale de mitropolie, căci toți vor alerga la foc și ei vor da buzna la măria sa vodă și apucându- să-l aducă la Copou, care apoi însuși le va miliția”. Potrivit declarației căpitanului Cernea, după ce
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
cazaci puțini și să-i ia cu cazaci cu tot, să-l scoată și pe dânsul la Copou, iar văzând că va face mare huet, apoi unii să alerge și să deie foc la vale de mitropolie, căci toți vor alerga la foc și ei vor da buzna la măria sa vodă și apucându- să-l aducă la Copou, care apoi însuși le va miliția”. Potrivit declarației căpitanului Cernea, după ce ar fi fost adunați circa 30 de oameni, toți trebuiau să iasă
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
aibă culoare și parfum cu o expresie intimă, dovadă că știe să se folosească bine meșteșugul, exploatând posibilitățile suprafeței, a culorii și desenul. Ceea ce conferă totuși o mare unitate operei sale prin simțul frumosului, a curățeniei, a purități cromatice. Neobosită, aleargă la Balcic după flori, de o cromatică și forme variate, așezându-le într-un vas și cu multă dezinvoltură și siguranță în exprimare începe să le picteze. E un artist cu convingere, de a face mulți pași înainte, fiindcă a
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
culoare, mărime, grosime); la grupa mare și pregătitoare - două-trei criterii avute în vedere simultan. Pentru cunoașterea și identificarea obiectelor se folosesc jocuri ca: Spune ce sunt”, în care copiii denumesc obiectele din clasă, le descriu, descoperă obiectele ascunse de educatoare, aleargă către o grupă de obiecte pe care au identificat-o. La grupa mică, unde se învață numerele până la 3, copiii sunt puși să identifice grupa jucăriilor mari și a celor mici, să grupeze obiectele din sala de grupă după formă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
noastre. 3. Sub aspectul Înfățișării Înfățișarea lupului este asemănătoare cu a unui câine masiv, privit la distanță. Apropiindu-ne de el ne impresionează constituția corpului său robust, cu pieptul adânc și larg, picioarele lungi și puternice care Îl ajută să alerge zile la rând după vânat, gâtul gros ce ține capul pe linia orizontală a corpului. Greutatea lupului este cuprinsă Între 30 și 50 kg, dar poate ajunge mult peste acest nivel, iar lungimea până la 1,5 m. Se spune că
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acuitatea mirosului. Așa cum chibzuiește prin inteligența sa, asupra eficienței și rentabilității unei lupte cu o haită mai numeroasă, În fața căreia se dă bătut și o ocolește de fiecare dată, tot așa procedează și În fața unui vânat mai mare sau care aleargă mai repede decât el, pe care Îl abandonează la momentul potrivit și se orientează spre altul mai vulnerabil. Vânatul duce implicit la o selecție naturală, atât În cadrul animalelor sălbatice, cât și a celor domestice, Întrucât, când acestea se află În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
etc., rămânând În viață animalele viguroase și sănătoase ce Întăresc În continuare forța de supraviețuire a efectivelor respective. Foamea și rezistența lupului la vânat a devenit proverbială; de multe ori se spune că „am o foame de lup” sau că „aleargă ca un lup la vânătoare”, fiindcă lupul poate parcurge În fugă distanțe ce, uneori, ajung până la 100 km, cu o viteză de 60 km la oră. Privitor la hrană, se mai poate spune că lupul, la nevoie, consumă cu aceeași
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
toți cățeii să fie deparazitați. Pentru prevenirea Îmbolnăvirii câinilor, recomandăm proprietarilor: evitarea, pe cât posibil, a contactelor câinilor proprii cu câinii străzii, știind că boala numită jigodie se poate lua În acest mod cu multă ușurință; Împiedicarea tentației câinelui de a alerga și de a se juca În gunoaie și alte locuri murdare, infestate și infectate, unde pot fi aruncate chiar și hoituri; pentru evitarea leptospirozei se va interzice câinelui să bea apă din bălți, șanțuri sau alte locuri murdare; evitarea plimbării
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vaste cunoștințe chinologice și de dresaj. Educația câinelui presupune ca Încă de la nașterea lui să existe preocupare pentru a-l deprinde să răspundă la unele comenzi simple, Începând cu numele și continuând cu obișnuirea de a lătra și de a alerga, cât și de a se opri la comandă, de a se obișnui cu un anumit 143 regim alimentar după Înțărcare, cât și de a i se forma anumite reflexe fiziologice etc. Toate acestea se realizează treptat, În cadrul unor limite de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
carne de vânat este stârnită de plăcerea de a vâna animalul doar În mișcare, În plină alergare. Acest fapt rezultă și din aceea că, pofta pentru carnea de oaie este mai mică, cu excepția situațiilor când este Înfometat, fiindcă oaia nu aleargă și nu dispune de o tehnică de apărare, căzând pradă cu ușurință În gura lupului. De aceea, față de aceste animale fără apărare, tentația lupului se manifestă cu precădere doar pentru a le ucide În masă, după care, așa cum s-a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ataca cu putere. Dacă Îi este frică, ciulește urechile, Își restrânge suprafața corpului pentru a nu fi expus la mușcături și loviri cu părțile mai proeminente sau bate În retragere, cu coada lăsată Între picioare și cu privirea rugătoare; când aleargă spre o anumită țintă ține coada În poziție orizontală, iar În repaus stă pe șezut sau culcat cu capul pe labele anterioare și așteaptă să primească indicații de la stăpân. Spre deosebire de lup, nu are preferință de a ataca victima Întro anumită
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
o aștern peste munți, peste campii, eu le zugrăvesc pe geamuri flori de gheață și fac să răsune dealurile și văile de clinchete vesele de zurgălăi. Cât de mult le plac copiilor să alunece într-o sanie ușoară sau să alerge cu patinele pe luciul lacului, pe care numai eu pot să îl acopăr cu un pod de gheață! Eu le aduc copiilor bucurii; pomul de iarnă și pe Moș Crăciun cu sacul plin de daruri. De aceea se cuvine ca
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
întorc călătoarele Grădina a înverzit Pomii au înflorit Cine a venit? Primăvara este fiica cea mai tânără, frumoasă, vioaie dar și mai neastâmpărată a Moșului An. Cum se face cald și frumos ea pleacă îndată în crâng după flori. Și aleargă încolo și încoace și se tot duce, cântând, până ce trezește din somnul lor, păsărelele, pădurea și ierburile pământului. Ea trezește la viață întreaga natură. Primăvara vine zâmbind și ne aduce un cer albastru, razele soarelui călduțe și luminoase, iarbă verde
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
albine, ciripit de păsărele. Iar ogoarele răsună de duduitul tractoarelor. Câtă frumusețe, câtă viață și veselie peste tot locul? Tot primăvara dă de veste ciobanilor să urce oile la munte, iar pentru copii, aduce jocuri și multe bucurii. Razele soarelui aleargă spre pământ pe câmpul alb și zăpada se topește de căldura lor. Razele soarelui se joacă apoi cu mugurașii, mângâie crenguțele și le încălzesc. Pomii își îmbracă haina cu flori și frunze verzi. Păsările zboară mai vesele printre razele aurii
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
legate de momente din lupta poporului nostru. ”Pe câmpia verde Și în lunca verde Verde sus și verde jos Doamne cât e de frumos! Să vezi floricelele Să auzi păsărelele Să asculți pe greierași Și să vezi pe copilași Cum aleargă drăgălași După mândri fluturași.” Toamna Soarele nu mai dogorește Frunzișul se vestejește Strângem roade pe ogoare Și le punem în hambare Când se-ntâmplă asta oare? Toamna este considerată a treia fiică a Moșului An și se spune că este
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
rău la apropiata zi a despărțirii, de aceste locuri supuse poruncilor ei. În curând își va face bagajele pentru plecare. Dar nu uită însă, la despărțire, să mai trimită un pospai de zăpadă ca să o înfioare pe mândra Primăvară ce aleargă într-o caleașcă de iarbă și ghiocei. Iarna a îmbrăcat pe înserat Un cojoc alb și curat Și pământul la-nvelit Cu o plapumă albă și pufoasă Ca grâul sub ea să crească Iar eu chiuind de bucurie Repede m-am
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
avea câteva zile de trăit. Gaius Caligula porni să preia puterea asupra imperiului însoțit de un alai. Apoi a venit vestea că Tiberius își revenea și că cerea de mâncare pentru a se reface. Aceasta cauză o panică universală. Oamenii alergau de colo, colo afișând fie durere fie ignoranță. Gaius Caligula păstra o tăcere amestecată cu uimire, deoarece a trecut brusc de la bucurie la un sentiment adânc de teamă. Porunci ca toată lumea să iasă afară și îl sufocă pe Tiberius sub
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]