24,313 matches
-
Iugoslavia și restul blocului sovietic, S.U.A., îndreptând doctrina Truman în această direcție. Ajutoarele trimise le-a permis cetățenilor iugoslavi să ducă un trai ce le depășea mult posibilitățile, în timp ce Tito și colaboratorii săi „au devenit experți în a flutură spectrul amenințării sovietice”. Pe masura ce pericolul sovietic slăbea, dar cu Stalin încă în viață, comuniștii iugoslavi (cu deosebire Djilas și Kardeljă au pornit la dezvoltarea propriei lor ideologii, încercînd să descopere unde a greșit stalinismul. Mai exact se dorea a se demonstra că
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
față de statele majore americane, la 14 noiembrie 1951 fiind semnat acordul cu S.U.A., privind livrările de armament, echipament, instructori etc. Pentru a deruta opinia publică din propria țară, dar și de peste hotare, regimul lui Tito vorbește de o „așa-zisa” amenințare din partea U.R.S.S. și a celorlalte țări socialiste. Se organizează sistematic incidente și provocări la granițe și se fac simulări de „atacuri” aeriene asupra orașelor și obiectivelor economice iugoslave. Pentru a da o anumita cota de credibilitate acestor informații, autorul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la inițiativa S. U. A. și a aliaților ei din N.A.T.O., statul vecin având rolul unui cap de pod în Peninsula Balcanică. A vorbi, la numai câțiva ani de la terminarea celui mai sângeros conflict din istoria umanității, despre astfel de amenințări, putea deveni o adevarată lovitură propagandistica. Recunoaștem și noi că asemenea abordări transmise de la București, din inițiativa Kremlinului, nu puteau să nu aibă un anume impact. Românii, inclusiv gorjenii, doreau liniște, aveau în vedere reconstrucția, intrarea în normalitate și, de ce
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de clasă din elemente exploatatoare, speculanți, criminali de război etc, iar la sat din chiaburime”. Numite „zadruga”, cooperativele de muncă ar reprezenta o deviere clară de la drumul construirii societății socialiste. Țăranii ar fi fost „vârați” în aceste unități „prin înșelăciune, amenințări și forță”. În Voievodina, cea mai importantă regiune agricolă, munceau la cooperative, în 1946, numai 34 „familii chiaburești”, pentru că numărul lor să crească în 1947 la 217 și în 1949 la 7.122. Chiaburii ocupă poziții importante în cadrul acestor forme
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
solicitând respectarea „neamestecului în politica altui stat suveran”. Supravegheat de organele Securității timp de cinci ani, „idealismul său politic a confirmat, câțiva ani mai tarziu, politica greșită a P.C.R., sub influiența U.R.S.S.” Nu a cedat nicio clipă „în fața greutăților, amenințărilor suportate și și-a dovedit dreptatea”. După reluarea relațiilor cu Iugoslavia a fost repus în toate drepturile, „cu scuzele de rigoare ale celor care l-au analizat și supravegheat în acea perioadă tristă și grea pentru el și familia sa
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la presiunile care i-ar putea forța reintegrarea parțială în sistemul prosovietic. Evaluată că bătând în retragere, așa-zisa „lașitate” a Bucureștiului era juxtapusa opoziției constante a Iugoslaviei, despre Tito și țara lui afirmându-se că se confruntau cu o amenințare sovietică mult mai mare, ceea ce nu corespundea în nici un fel adevărului. La sfârșitul anului 1968 au fost semnate mai multe acorduri comerciale sovietoiugoslave, pentru că la mijlocul anului următor Andrei Gromîko, ministrul sovietic de Externe, să afirme că „doctrina Brejnev” nu se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lucru în cazul în care vor spune presei, familiilor sau celorlalți locatari ai stabilimentului ce s-a întîmplat și au fost învățați să spună că Maftei a fost ucis într-o altercație de către un coleg de celulă bolnav psihic. În ciuda amenințărilor, membrii familiei victimei au aflat adevărul și nu s-au sfiit să acuze de crimă atît pe gardian, cît și Penitenciarul care a favorizat fapta, a ascuns-o și a aruncat-o în cîrca unui deținut iresponsabil, care, oricum, nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
intrării în instituție aveau părul lung. Supunerea în fața autorității instituției are loc și printr-un proces de mutilare a personalității anterioare. Umerii subliniază și ei anumite semnale. Aduși înainte, arată închiderea în sine, resemnarea și slăbiciunea. Trași în sus, exprimă amenințarea, forța și autoritatea. Ridicați și coborîți, sugerează îndoiala sau indiferența. Numai mîinile par să iasă din starea de resemnare, căpătînd uneori o voiciune. Cînd renunță la poziția de umilință impusă în fața celor mai puternici, cu mîinile lipite de corp sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și în special trimiterile la origini sînt elemente definitorii ale limbajului deținuților nu va putea fi reconstituită cu succes viața cotidiană din închisori. Toate acele "facu-ți" și "dregu-ți" sînt la locul lor, firești și necesare comunicării instituționale, ca și amenințările, jignirile, adresările peiorative și alte apelative de aceeiași țeapă, pe deplin justificate și indispensabile 64. Prezentăm mai jos un miniglosar argotic, alcătuit în cea mai mare parte din cuvintele culese personal de-a lungul ultimilor cincisprezece ani, dar completat cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nici o măsură. Botezul își atinge punctul culminant al umilinței la duș, cînd spectacolul batjocoririi se centrează pe nuditatea arestatului, subiect al ironiilor usturătoare. Această formă de pre-viol în grup e însoțită de un viol verbal (impotentule, păpușă etc.), apoi de amenințările cu lovirea peste sex sau castrarea și chiar de atingeri ale trupului novicelui. Botezul nu numai că este cunoscut de către cadre, dar este și stimulat. "Înjosirile sînt motivate oficial pe alte temeiuri, cum ar fi rațiunile sanitare (legate de curățenia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de protest decît atunci cînd individul este jignit în prezența colegilor de rang egal sau inferior. Familiaritatea apelativelor peiorative face greu posibilă menținerea unei distanțe sociale, mai ales în cazul persoanelor cu un nivel de instrucție școlară scăzut. Înjurăturile și amenințările îmbogățesc paleta agresiunilor verbale. Ele sînt numeroase și de intensități variate. Atunci cînd îi este călcată în picioare stima de sine, individul "ia foc", reacționînd fie prin înjurături scrîșnite pe sub dinți, fie adresate direct, fie prin descărcări în colectiv, fie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
căruia nu i se acordă o semnificație deosebită decît atunci cînd acțiunea se prelungește peste limitele care afectează funcțiile vitale ale organismului. În general, greva foamei este o acțiune cu șanse scăzute de reușită, fiind imediat stopată de cadre prin amenințarea cu transferul grevistului într-un alt penitenciar din colțul opus al țării în cazul continuării ei. Dacă acțiunile protestatare menționate pînă acum au legătură aproape exclusivă cu condițiile detenției, sinuciderea este expresia radicală a neputinței, remediul definitiv al nefericirii, cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
le redă comunității cu mai multă forță. Asta îi dă o mare autoritate morală. Eroii apar în momente de criză, manifestată sub diverse forme: blocaje instituționale, respingerea pe nedrept a unor drepturi, discreditarea forțată a unor colegi, dezordinea din sistem, amenințarea presei etc. Apar într-o criză de legitimitate sau de identitate, cînd regulile au fost încălcate sau modificate abuziv, strivind demnitatea colegilor, cînd răspunsurile autorităților nu sînt clare. Apariția lor se face pe fondul unui traumatism carceral, cînd mediul e
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
absenței sistemelor alternative de pedeapsă. Ea suprasolicită atît sistemul penitenciar, cît și pe cel al justiției penale, amenințînd în același timp stabilitatea societății civile. Ea implică o serie de cheltuieli care dezechilibrează bugetul unui stat și creează o stare de amenințare la siguranța publicului, favorizînd acele partide care clamează instaurarea ordinii și a justiției represive. Repartiția pe sexe și infracționalitatea feminină Din totalul persoanelor arestate, 4,47% sînt femei. Deși numărul femeilor deținute se menține relativ același în ultimii (în jur
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ingerințe. Garanția că anumiți factori nu sînt controlați deliberat de altcineva îi poate fi oferită doar de către alte autorități externe, înzestrate cu puterea necesară. Acesta este domeniul în care coerciția unui individ de către altul nu poate fi împiedicată decît prin amenințarea statului cu coerciția. Punerea în discuție a proprietății statului asupra stabilimentelor de pedeapsă a stîrnit indignarea unanimă a angajaților de la toate nivelurile ierarhice. Modelele alternative au fost respinse cu vehemență. Numeroase critici au fost aduse penitenciarelor private, penitenciarelor mînăstirești și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în care se produc cele mai multe incidente: referitoare la ordine și deplasare, la refuzul de a se supune, la fabricarea, posesia sau utilizarea unor obiecte interzise, la muncă, la comunicarea dintre deținuți, la trafic, la vorbitor, la izolator etc. Insultele, injuriile, amenințările verbale, îmbrîncelile și agresiunile, amenințările cu arme, degradarea bunurilor administrației sau ale colegilor, furturile, violurile și agresiunile cu caracter sexual, evadările, incitările la revoltă, mișcările de protest, sinuciderile, omorurile, automutilările, refuzurile de hrană, discriminările rasiale, religioase, medicale, sexuale toate aceste
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
incidente: referitoare la ordine și deplasare, la refuzul de a se supune, la fabricarea, posesia sau utilizarea unor obiecte interzise, la muncă, la comunicarea dintre deținuți, la trafic, la vorbitor, la izolator etc. Insultele, injuriile, amenințările verbale, îmbrîncelile și agresiunile, amenințările cu arme, degradarea bunurilor administrației sau ale colegilor, furturile, violurile și agresiunile cu caracter sexual, evadările, incitările la revoltă, mișcările de protest, sinuciderile, omorurile, automutilările, refuzurile de hrană, discriminările rasiale, religioase, medicale, sexuale toate aceste sînt greu de cuantificat, din cauza
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dinainte că informațiile care vor ajunge la public vor fi deformate, bagatelizate sau exagerate. Pe de altă parte, ei folosesc presa atunci cînd se află în conflict cu unele cadre sau cu conducerea închisorii, folosind-o ca formă de șantaj. Amenințările cu demascarea în presă au uneori efect asupra angajaților, care știu că își vor reabilita cu greu imaginea în urma unor acțiuni mediatice. Poate că interdicția utilizării telefoanelor mobile are rolul tocmai de a împiedica transmiterea unor înregistrări sau comunicate către
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din Franța, cu o cultură de specialitate și generală impresionantă, omul acesta era temut pentru severitate, dar iubit pentru corectitudine, stăpânirea meseriei și omenie ... ». În final, este redată scena în care profesorul Volanschi, adresându-se unuia dintre legionari, venit cu amenințări, îi spunea : Iar dumneata, domnule...când termini cu poligonul de tragere, mai învață și la motoare electrice. Dacă-mi vii la examen tot tămâie, te trântesc și a doua oară ( Volanschi era și profesor la Facultatea de Electrotehnică )» . În aceeași
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
că sunt sincer încântat de propunerea ta. Nu îți ascund că în vremea studenției am cochetat cu o asemenea opțiune, care atunci apărea ca o himeră, acum ea poate fi o soluție excelentă, mai ales dacă Stoian se ține de amenințarea lui furioasă. Încercam să privesc la evenimentele cotidiene cu o oarecare detașare. Trăiam în forfota continuă a imprevizibilului, a necesității constante de reevaluare a raporturilor interumane, inclusiv cu foști colegi sau chiar prieteni, eliberați de "disciplina liber consfințită", care ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
zile, au început neînțelegerile dintre cele două comunități. Astfel, miniștrii turco-ciprioți s-au retras din cabinet, membrii Camerei Reprezentanților și funcționarii publici turco-ciprioți au refuzat să își ocupe locurile în birourile rezervate lor pentru a-și exercita prerogativele. Au urmat amenințările Turciei că va invada Ciprul. Guvernul de la Nicosia a pus problema pe ordinea de zi a ONU, care, prin Rezoluția 186 din 1964, adoptată în unanimitate, cerea tuturor membrilor organizației mondiale ca, în conformitate cu articolul 2(4) al Cartei ONU "să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de la Nicosia a pus problema pe ordinea de zi a ONU, care, prin Rezoluția 186 din 1964, adoptată în unanimitate, cerea tuturor membrilor organizației mondiale ca, în conformitate cu articolul 2(4) al Cartei ONU "să se abțină de la folosirea forței sau amenințării cu forța..." Cu toate acestea, în august 1964, aviația militară turcă a bombardat câteva sate cipriote, atacuri repetate și în anul 1967. Revenind la anul 1990, ne întoarcem la Constituția Ciprului, conform căreia se desfășura întreaga activitate pe teritoriul insulei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
participasem la recepțiile de la ambasadele Greciei, Franței, Mexicului și făcusem schimburi de opinii cu mai mulți colegi despre evoluțiile din Golf și mai ales despre urmările situației din această zonă. În luna aprilie, una dintre firmele care rezistase furtunilor și amenințărilor de desființare, dizolvare sau privatizare și care se bucura de un nume nepătat era firma de producție și export "Confex" din București. Ca fost lucrător, ca să nu zic diplomat, al Direcției de protocol din Ministerul Afacerilor Externe timp de peste 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
enosis", acționând pentru un statut al Ciprului de "stat independent, nealiniat". În ianuarie 1964, vicepreședintele turco-cipriot se pronunță pentru împărțirea insulei. În martie, Consiliul de Securitate al ONU, printr-o rezoluție, insistă să se asigure suveranitatea Ciprului, denunță folosirea sau amenințarea cu folosirea forței; trupe speciale (UNFICYP) sosesc pe insulă. În luna mai, se introduce serviciul militar obligatoriu, iar în iunie Grivas se întoarce în Cipru și preia comanda Gărzii Naționale. În august, o divizie a forțelor armate din Grecia debarcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
asculte pe clienții străini și numai pe cei care merită audiență la el. Alții care-l „scarpină în cap”, să aștepte în anticameră, până va fi el dispus să-i primească. Ba chiar acest KGB-ist nu ține seama de amenințările cu scuturi de antirachetă ale lui Bush, pe care acesta vrea să le plaseze în Europa, împotriva pericolului din Iran, Afganistan, Coreea de Nord și cine știe câte mai inventează el până-i vor da americanii un picior unde trebuie și astfel să nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]