15,099 matches
-
2007), „Emotion enhances learning via norepinephrine regulation of AMPA-receptor traffiscking”, Cell, 131(1), pp. 160-173. 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Vă amintiți poate de vremea când bunicul sau bunica vă dădeau caramele... Vă gândiți la asta când priviți o reclamă la bomboane, în care un bătrân cheamă un micuț pentru a-i da bomboane delicioase? (În reclama cu pricina este vorba despre caramelele Werther.) Tipul acesta de scenă televizuală
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a putut stabili astfel că profesiile liberale primeau, în medie, mai mult decât dădeau (Héran, 1988). Ancheta "Rețele de rudenie și întrajutorare" din 1997 a pus în evidență ajutoarele "morale sau materiale" care circulă în sânul familiilor lărgite (copii față de bunici, frații între ei). În acest cadru de analiză, a merge la restaurant, a bea o cafea sau a-ți vizita familia, prietenii pot fi calificate drept "practici culturale", în sensul că este vorba de acțiuni diferențiate social (în termeni de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bomboanele ?" Tînăra răspunde: Da, mulțumesc". Tînărul replică: "Eu vă mulțumesc, făceam o anchetă". Din nou întrebarea-invitație este redusă la valoarea primitivă de întrebare vizînd obținerea unei informații. vi) Un copil capătă o bomboană pe care o savurează cu mare plăcere. Bunica îl îndeamnă să se conformeze "ritualului politeții" prin injoncțiunea: "Ce se spune ?" Copilul: "Mai vreau una". Acest răspuns este emblematic pentru psihologia fals naivă a copilului care neagă în diverse situații valoarea convențională, derivată a actelor de limbaj (cf. infra
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în ziua nunții celui născut a dat porunca sa să astupe toate fântânile pentru a scăpa de cele prezise. Cu toată paza, cel menit s-a înecat în teica de apă pentru păsări." Un caz special este relatat în basmul [Bunica nu vrea să-și salveze nepoata de la moarte] [Oprișan, IV], când Dumnezeu și cu Sf. Petru participă la o nuntă, iar "mamaia, mă-sa lu tatăl fetii", refuză să dăruiască douăzeci și cinci de ani nepoatei ei, cea care a fost ursită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
anume fel de vrăjitorie. Mai mult chiar, în spațiul românesc termenul "magician" este destul de rar folosit. Mulți preferă să-și spună "vrăjitori". Poate nu întâmplător vrăjitoria mai este numită forma populară a magiei. Sunt convinsă că este un fapt ereditar... Bunica mea, care este moartă acum, a fost și ea vrăjitoare. Cunoștea foarte multe descântece, vrăji și de mică am urmărit-o fiind foarte atrasă de ceea ce făcea. După multe discuții am ajuns amândouă la concluzia că cel mai bine ar
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
acele plante care sunt învestite cu o simbolistică aparte. Deși sunt utilizate cel mai adesea în medicina magică, ele pot fi folosite cu succes și pentru preziceri. Busuiocul, avrămeasa, mătrăguna, năvalnicul etc. sunt plante cu virtuți magico-divinatorii246. "Mi-a spus bunica că poți să-ți vezi ursitul în noaptea de Anul Nou. Ai nevoie de o oglindă, un pieptene și un fir de busuioc. După ce te piepteni și te uiți în oglindă, te închini la icoane și te culci fără să
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în casă și dezbrăcată, cu sânul gol. Iară ce i se va întâmpla peste anul acela precum și ursitul care-l va lua i se vor arăta deslușit în oglindă"256. Mai recent, unul dintre studenții noștri ne-a mărturisit că bunica lui, care trăia într-un sat din județul Bacău, putea să le spună oamenilor ce li se va întâmpla cu ajutorul unei oglinzi. Oglinda era tot timpul acoperită cu o pânză neagră și era un obiect tabu pentru familie. Era descoperită
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rugăciune ("Tatăl nostru", de obicei), iar apoi se pun întrebări cărora li se răspunde afirmativ sau negativ (mișcarea spre stânga semnifică o negație, iar cea spre dreapta, o afirmație). Tot cu ajutorul cărții și cheii se chemau și spiritele strămoșilor (în general, bunici sau rude apropiate). Ele erau invocate pentru a răspunde unor întrebări. Principiul era același: rotația stânga/dreapta, cu semnificațiile asociate. În esență, scopul era de a afla finalitatea unor acțiuni sociale sau private, în practici premaritale sau cu rol justițiar
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dat și a reactivității moștenite. Diateza este o constituție anormală, care exprimă susceptibilitatea la stres. Acest stres este în general întreținut de trăsături care se perpetuează în familie din generație în generație. De exemplu, antecedentele heredocolaterale (tuberculoză pulmonară la părinți, bunici, frați sau surori) fac o persoană susceptibilă la a dezvolta o diateză tuberculinică. 3. Discrazia tuberculinică Discrazia înseamnă un defect care rămâne în constituție după ce boala s-a vindecat. Exemplu: după tuberculoză pulmonară, o persoană devine foarte sensibilă la infecții
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sub următoarele aspecte: 1. PREDISPOZIȚIE - persoanele care sunt predispuse să dezvolte boli care seamănă cu tuberculoza; sau dezvoltă tuberculoza sau dezvoltă simptome care indică miasma tuberculinică, au o solidă istorie de tuberculoză în orice parte a corpului sau la părinți, bunici sau veri de grad unu. În acest mod, noi denumim CAUZĂ FUNDAMENTALĂ. 2. EXPRESIE - prin expresie, eu înțeleg constituție. De exemplu: o persoană care are diateză tuberculinică. O diateză tuberculinică va fi suspectată la orice individ care are semnele și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
individual și personal cuvintele folosite. Ceea ce citește o anumită persoană nu este în mod necesar interpretat la fel de către o altă persoană. Allan Pease a descoperit acest lucru atunci când fiul său, Cameron, în vârstă de șapte ani, își petrecea vacanța la bunica sa. Ca mai toți băieții de șapte ani, învățase câteva cuvinte "urâte" la școală și le-a folosit în prezența bunicii. Aceasta a hotărât să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Allan Pease a descoperit acest lucru atunci când fiul său, Cameron, în vârstă de șapte ani, își petrecea vacanța la bunica sa. Ca mai toți băieții de șapte ani, învățase câteva cuvinte "urâte" la școală și le-a folosit în prezența bunicii. Aceasta a hotărât să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să le aud în această casă. Unul este "căcat", iar celălalt "fute-l"! CAMERON: E-n regulă, bunico! Și care sunt cele
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Cameron, în vârstă de șapte ani, își petrecea vacanța la bunica sa. Ca mai toți băieții de șapte ani, învățase câteva cuvinte "urâte" la școală și le-a folosit în prezența bunicii. Aceasta a hotărât să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să le aud în această casă. Unul este "căcat", iar celălalt "fute-l"! CAMERON: E-n regulă, bunico! Și care sunt cele două cuvinte? Deoarece bunica a pus accentul pe cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
a folosit în prezența bunicii. Aceasta a hotărât să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să le aud în această casă. Unul este "căcat", iar celălalt "fute-l"! CAMERON: E-n regulă, bunico! Și care sunt cele două cuvinte? Deoarece bunica a pus accentul pe cuvintele "eu nu vreau" și "în această casă", copilul a decodificat mesajul în sensul că nu e nimic greșit dacă el va continua să utilizeze cele două cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să le aud în această casă. Unul este "căcat", iar celălalt "fute-l"! CAMERON: E-n regulă, bunico! Și care sunt cele două cuvinte? Deoarece bunica a pus accentul pe cuvintele "eu nu vreau" și "în această casă", copilul a decodificat mesajul în sensul că nu e nimic greșit dacă el va continua să utilizeze cele două cuvinte, cu condiția ca ele să nu ajungă la
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pus accentul pe cuvintele "eu nu vreau" și "în această casă", copilul a decodificat mesajul în sensul că nu e nimic greșit dacă el va continua să utilizeze cele două cuvinte, cu condiția ca ele să nu ajungă la urechile bunicii în casa ei. A continuat, deci, să le folosească în orice alt loc, și chiar în prezența bunicii atunci când se aflau într-o casă străină. Acesta este un exemplu clasic despre modul cum proasta folosire și interpretarea greșită a cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
nu e nimic greșit dacă el va continua să utilizeze cele două cuvinte, cu condiția ca ele să nu ajungă la urechile bunicii în casa ei. A continuat, deci, să le folosească în orice alt loc, și chiar în prezența bunicii atunci când se aflau într-o casă străină. Acesta este un exemplu clasic despre modul cum proasta folosire și interpretarea greșită a cuvintelor pot duce la relații încordate. CUVINTELE ȘI IMPLICAREA EMOȚIONALĂ Termenul "al meu" indică implicarea emoțională a vorbitorului față de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mamă, Catrina, fiică a marelui vistier Iordache Cantacuzino, N. aparține unei familii de mari boieri și domnitori. După moartea tatălui, vistiernicul Neculce, și după ce mama se recăsătorește cu grămăticul Enache (1679), copilul va locui la Blăgești, lângă Pașcani, în casa bunicii Alexandrina Cantacuzino, care se pare că a avut un rol deosebit în formarea viitorului cronicar. Din cauza deselor incursiuni ale polonezilor în Moldova, în urma cărora moare și tatăl vitreg, în 1686 familia se refugiază la București, fiind găzduită în locuința stolnicului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
345 49,0% Învățătorul 1 050 38,3% Prietenii 944 34,4% Educatorul de sprijin 740 27,0% Directorul 648 23,6% Fratele sau sora 567 20,7% Doamna de la cantină 418 15,2% Nimeni 334 12,2% Bunicul sau bunica 282 10,3% Total obs. 2 744 * Eșantion 2000-2003 (N = 2 744). Numărul de menționări este mai mare decât numărul de răspunsuri din cauza răspunsurilor multiple (maxim 9). Bineînțeles că mama, în primul rând, și apoi tatăl sunt principalii interlocutori. Învățătorul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
apoi tatăl sunt principalii interlocutori. Învățătorul rămâne o referință puternică, cu peste 38% din răspunsuri, ca și prietenii. Dar educatorii de sprijin sunt menționați de 27% dintre elevi, înaintea directorului, a fraților și surorilor, a doamnelor de la cantină și a bunicilor. Asta înseamnă că, pentru o parte deloc neglijabilă dintre elevi, noul personal a jucat un rol foarte pozitiv. E adevărat, de asemenea, că în școala elementară și în școlile din eșantionul nostru educatorii de sprijin recrutați au jucat un rol
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ei de urgență. Cu privire la Elena Bălăceanu - Stolnici, care a fost prezentă - ca vicepreședinte, la început, apoi Președinte al Comitetului Societății Salvarea timp de aproape patruzeci de ani, am solicitat dr. Constantin Bălăceanu - Stolnici să ne ofere datele semnificative din biografia bunicii sale - și din textul ce cu amabilitate ni l-a pus la dispoziție, am reținut cele ce urmează: Elena Bălăceanu (1853-1942) s-a născut la București. Tatăl ei, principele Grigore Cantacuzino, (fiul marelui Caimacam Constantin Cantacuzino) a fost un om
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Aceasta a început modest cu o ambulanță cu cai și a ajuns repede să aibă un parc de automobile ultramoderne și dotate potrivit epocii. A fost o instituție nonguvernamentală, nonprofit, bazată pe donații și condusă de un comitet în care bunica a fost președintă. Profesorul N. Minovici și cu Elena Bălăceanu în cadrul aceleiași instituții nonguvernamentale au contribuit la crearea primului spital de urgență din București în 1934 pe care l-au pus sub conducerea profesorului Iacob Iacobovici și pe care l-
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
toți cu cineva din familie, nici nu este bine (excepție făcând cazurile deosebite). Medicul și întreg personalul dintr -un spital pentru copii au însă datoria să înlocuiască de nenumărate ori pe zi câte puțin pe mama, pe tata și pe bunici. Depășind mai mult sau mai puțin greutățile sociale ale unor perioade, Spitalul de Copii își trăiește intens istoria și urmează destinul său. Fiecare profesor, fiecare medic sau personal auxiliar, în locul său avut alături de copii, de sănătatea și viața lor, poate
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
relații normale între părinți și copii și îndeosebi lipsei totale de afectivitate, de dragoste părintească, în perioada cea mai importantă din acest punct de vedere: primul an de viață care este anul formării atașamentului față de adulții cei mai apropiați (părinți, bunici, alte rude, educatori, îngrijitori etc.) Atașamentul nesigur sau anxios poate fi la rândul său: * anxios-rezistent: Pare hiperkinetic, nu explorează mediul sau o face inconstant, la plecarea mamei este inconsolabil, iar la întoarcerea ei nu se lasă luat în brațe, ci
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ȘI MOARE, TRANSFORMÂNDU-SE ÎNTR-O ENORMĂ (MĂRIMEA UNEI FIINȚE UMANE) BROASCĂ VERDE ÎNFIORĂTOARE. Analiza: Manifestând dimensiunea afectivă, visul se desfășoară acasă și nu introduce în scenă decât personaje din familie, de sex feminin: Marjorie (care nu este decât spectatoare), bunica și mama. Visul pare să indice că Marjorie are angoase legate de moarte cu privire la mama sa. Angoasele respective sunt - din fericire - inconștiente. Ele nu pot deci ajunge la sistemul conștient și chiar și în vis aleg o formă simbolică. Visul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]