15,220 matches
-
fi numărul copiilor sau lipsa locului de muncă, par mediați în influențele lor de alți factori cum ar fi: frecvența conflictelor și atitudinea, stilul adoptat în perioada conflictelor și a neînțelegerilor. încercând să identifice exhaustiv caracteristicile particulare ale relațiilor de cuplu în care apar manifestările violente, în perioada premaritală și după căsătorie, Gelles (1979) găsește următorii factori de risc: a) durata timpului petrecut împreună; b) varietatea activităților și a intereselor comune; c) intensitatea implicării în relație; d) dreptul implicit de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a controla și constrânge femeile partenere la izolare de rețeaua socială care ar putea să fie o sursă de sprijin și un suport pentru sporirea autonomiei în relație. într-o încercare de a explica mecanismele emoționale declanșatoare ale violenței în cuplu, Elbow (1977) descrie patru tipuri de raportări emoționale ale partenerilor, în funcție de nevoia emoțională centrală pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca o supapă de descărcare a tensiunii acumulate de pierderea controlului în viața cotidiană. Pe de altă parte, experiența violenței în raporturile cu partenerul determină la femei efecte de scădere semnificativă a sensului controlului personal. Cercetarea demonstrează că violența în cuplu, chiar și în situațiile în care ambii parteneri, atât femeia, cât și bărbatul sunt violenți, are un efect distructiv mult mai intens asupra imaginii de sine și a bunăstării femeii, în comparație cu cea a bărbatului. Generând suferința fizică și anxietate psihică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a suporta o pedeapsă ca o consecință a actelor violente (când femeia nu poate fi văzută ca o amenințare, fiind mai slabă, nesusținută și neprotejată de o rețea socială, iar legile nu au putere de a proteja în intimitatea cuplului) și dacă a învățat deja în relații anterioare (începând cu relația cu figură de atașament și continuând cu alte experiențe de relaționare cu ceilalți, în circumstanțe diferite) că violența poate fi eficientă. Mayseless (1991) trece în revistă numeroase cercetări în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atașament și continuând cu alte experiențe de relaționare cu ceilalți, în circumstanțe diferite) că violența poate fi eficientă. Mayseless (1991) trece în revistă numeroase cercetări în domeniul atașamentului și evidențiază existența a trei tipare comportamentale față de partener, în relația de cuplu, în acord cu cele trei tipare comportamentale majore specifice atașamentului: a) securizant; b) insecurizant evitant și c) insecurizant rejectant-ambivalent. a) în cazul atașamentului securizant, relația de cuplu va semnifica fericire, încredere, prietenie, toleranță față de celălalt și acceptarea lui. Persoanele aducând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atașamentului și evidențiază existența a trei tipare comportamentale față de partener, în relația de cuplu, în acord cu cele trei tipare comportamentale majore specifice atașamentului: a) securizant; b) insecurizant evitant și c) insecurizant rejectant-ambivalent. a) în cazul atașamentului securizant, relația de cuplu va semnifica fericire, încredere, prietenie, toleranță față de celălalt și acceptarea lui. Persoanele aducând din copilărie un astfel de atașament cred că dragostea există, că e stabilă și nu manifestă anxietăți sau temeri în implicarea într-o relație apropiată. b) Atașamentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evitant, percepția va fi că e distant și rece și violența se va manifesta ca un comportament disfuncțional având ca scop aducerea înapoi în relație, reapropierea partenerului. Deși apare evident că un tip de atașament securizant va securiza relația de cuplu și nu o va lăsa pradă violenței, în realitate relația este influențată de ambii parteneri, de combinația sau modul în care ei se completează reciproc. înțelegerea violenței domestice din perspectiva teoriei atașamentului este importantă nu doar pentru explicarea mecanismelor declanșatoare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relațiile intime și în relație cu propriii copii, în familie. Există și cercetări comparative care arată schimbarea comportamentului copiilor, consecutiv bătăilor primite cu intenție de disciplinare, precum și dezvoltarea unor comportamente abuzive, de agresor sau victimă, mai târziu în cadrul relațiilor de cuplu (Swinford et al., 2000). Aceeași teorie, susținută de numeroase studii ulterioare, furnizează explicația căutării unui partener violent sau cu înclinații de victimă, la vârsta construirii intimității. învățarea care se produce se bazează pe mecanisme nedeplin elucidate, în care vârsta, sexul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de sprijin pentru rezolvarea problemelor pe care copiii le întâmpină pot conduce la comportamente antisociale la copiii deveniți adulți. Dimpotrivă, menținerea căldurii în relația cu copilul, disponibilitatea permanentă de a-l sprijini, frânează dezvoltarea de comportamente violente în relația de cuplu, în ciuda disciplinării prin pedepsirea fizică a copilului. Adesea, chiar portretul partenerului agresiv este descris cu caracteristici ce se regăsesc la tipul atașamentului ambivalent: impredictibil, imatur și labil emoțional, acuzându-l pe celălalt pentru problemele apărute, gelos, suspicios, cu nevoie de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Tipul evitant, mai inhibat în reacții, ajunge mai rar la comportamente violente, dar acestea sunt mult mai intense și cu o mare vinovăție posteveniment. Stima de sine scăzută, neîncrederea în partener, posesivitatea, gelozia sunt caracteristici frecvent întâlnite la partenerii din cuplurile bântuite de violență. 1.7.5. Tipuri de violență în familie Când vorbim despre violența în familie sau violența domestică, ne referim atât la violența în cuplu, cât și la maltratarea copiilor sau/și a bătrânilor din familie. Identificarea corectă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scăzută, neîncrederea în partener, posesivitatea, gelozia sunt caracteristici frecvent întâlnite la partenerii din cuplurile bântuite de violență. 1.7.5. Tipuri de violență în familie Când vorbim despre violența în familie sau violența domestică, ne referim atât la violența în cuplu, cât și la maltratarea copiilor sau/și a bătrânilor din familie. Identificarea corectă a tipului de violență domestică este importantă mai ales din perspectiva stabilirii unui plan de intervenție corect, menit să dea șanse maxime membrilor familiei pentru a rămâne
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de altă parte, politicile sociale de prevenire a violenței în familie necesită o bună recunoaștere a specificului violenței domestice, comparativ cu alte tipuri de violență și o recunoaștere a factorilor de risc și a modalităților de manifestare a violenței în cuplu. într o prevenire universală a violenței domestice, programele educative adresate populației largi și în special tinerilor trebuie să promoveze astfel de informații care să-i facă pe partenerii de cuplu să fie conștienți de factorii de risc de violență, dar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de risc și a modalităților de manifestare a violenței în cuplu. într o prevenire universală a violenței domestice, programele educative adresate populației largi și în special tinerilor trebuie să promoveze astfel de informații care să-i facă pe partenerii de cuplu să fie conștienți de factorii de risc de violență, dar și de resursele sau factorii de protecție care există și pot fi puși în funcție pentru a preveni violența în familie. într-o lucrare destinată practicienilor din domeniul violenței domestice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violență. DeMaris și colaboratorii săi (2003) studiază manifestările violenței masculine intense, în care comportamentul violent se manifestă doar la bărbat și are ca victimă femeia, și a violenței fizice agresive, în care manifestările pot fi inițiate de ambii parteneri de cuplu sau chiar doar de femeie. Aceeași dihotomizare a relațiilor violente în familie o face Johnson (1995) care susține, în urma unei ample cercetări întreprinse pe cazuri aflate în adăposturi pentru victimele violenței domestice, în SUA și alte țări vestice, că în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întreprinse pe cazuri aflate în adăposturi pentru victimele violenței domestice, în SUA și alte țări vestice, că în unele familii apar incidente de violență provocate fie de soț, fie de soție, pe care le clasifică în categoria „violență comună de cuplu”, în vreme ce în alte familii, bărbatul îi terorizează pe ceilalți membri ai familiei. Aceasta din urmă categorie de violență o numește „terorism patriarhal”. Michalski (2005, p. 632), reluând tipologia lui Johnson, găsește că „violența situațională de cuplu”, ce apare ocazional între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
categoria „violență comună de cuplu”, în vreme ce în alte familii, bărbatul îi terorizează pe ceilalți membri ai familiei. Aceasta din urmă categorie de violență o numește „terorism patriarhal”. Michalski (2005, p. 632), reluând tipologia lui Johnson, găsește că „violența situațională de cuplu”, ce apare ocazional între partenerii de cuplu și nu conduce la injurii severe fiind simetrică din punctul de vedere al genului, „tinde să înflorească în spații sociale în care partenerii au: un grad înalt de intimitate, de implicare în relație
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alte familii, bărbatul îi terorizează pe ceilalți membri ai familiei. Aceasta din urmă categorie de violență o numește „terorism patriarhal”. Michalski (2005, p. 632), reluând tipologia lui Johnson, găsește că „violența situațională de cuplu”, ce apare ocazional între partenerii de cuplu și nu conduce la injurii severe fiind simetrică din punctul de vedere al genului, „tinde să înflorească în spații sociale în care partenerii au: un grad înalt de intimitate, de implicare în relație și o proximitate împărtășită de ambii; o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
slabă, cu puține intersectări strânse; o distanță culturală mărită față de agenții de calmare alternativă în situații de dispută”. Ceea ce trebuie notat în legătură cu violența patriarhală sau punitivă este gradul de pericol crescut în acest tip de violență, comparativ cu violența în cuplurile unde ambii parteneri se manifestă agresiv. Violența patriarhală se caracterizează printr-o continuă escaladare a evenimentelor (Johnson, 1995), putând duce în final până la uciderea victimei. Michalschi (2005), citându-l pe Johson, prezintă patru tipuri de violență individuală în cuplu: 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cuplurile unde ambii parteneri se manifestă agresiv. Violența patriarhală se caracterizează printr-o continuă escaladare a evenimentelor (Johnson, 1995), putând duce în final până la uciderea victimei. Michalschi (2005), citându-l pe Johson, prezintă patru tipuri de violență individuală în cuplu: 1. violența unuia sau a ambilor parteneri de cuplu, fără a fi însoțită de tendința de a-l controla pe celălalt, numită „violență situațională de cuplu”; 2. violența comisă de partenerul care nu prezintă tendința de a-l controla pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
patriarhală se caracterizează printr-o continuă escaladare a evenimentelor (Johnson, 1995), putând duce în final până la uciderea victimei. Michalschi (2005), citându-l pe Johson, prezintă patru tipuri de violență individuală în cuplu: 1. violența unuia sau a ambilor parteneri de cuplu, fără a fi însoțită de tendința de a-l controla pe celălalt, numită „violență situațională de cuplu”; 2. violența comisă de partenerul care nu prezintă tendința de a-l controla pe celălalt, împotriva partenerului care exercită un control coercitiv; este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
victimei. Michalschi (2005), citându-l pe Johson, prezintă patru tipuri de violență individuală în cuplu: 1. violența unuia sau a ambilor parteneri de cuplu, fără a fi însoțită de tendința de a-l controla pe celălalt, numită „violență situațională de cuplu”; 2. violența comisă de partenerul care nu prezintă tendința de a-l controla pe celălalt, împotriva partenerului care exercită un control coercitiv; este vorba despre așa-zisa „rezistență violentă”; 3. violența ce însoțește controlul coercitiv exercitat față de partenerul neviolent sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
despre așa-zisa „rezistență violentă”; 3. violența ce însoțește controlul coercitiv exercitat față de partenerul neviolent sau violent, dar fără comportament de control, numită de autor „terorismul intim”; 4. violența însoțind comportamentele de control asupra celuilalt, prezentă la ambii parteneri de cuplu, numită „control violent reciproc”. într-o lucrare apărută în 1983, Black vorbește despre tipul de violență „de pradă”, comisă cu scopul obținerii unor avantaje și violența „moralistă”, dezvoltată ca răspuns de persoana care pierde în cadrul conflictului. Black (1983) nu tratează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
situații de violență, în general, ținta atacurilor dezvoltă așa cum am menționat în capitolul anterior, comportamente de autoapărare. în cazul violenței domestice, nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de comportamente, dar în ciuda faptului că în 30 50% din cuplurile violente, comportamentele violente ale partenerilor apar înainte de căsătorie, acest lucru nu declanșează autoapărarea la partenerul-victimă care alege să trăiască împreună cu agresorul. Mai mult încă, 30% dintre comportamentele violente sunt interpretate ca acte și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale violenței, mai ales a celei domestice: trecerea transgenerațională. Victimele violenței domestice nu sunt doar aici și acum, ci prin copiii lor, prin modul în care aceștia vor fi părinți la rândul lor și vor fi văzuți ca parteneri de cuplu, rolurile de victimă și agresor în cuplu vor trece mai departe, de la o generație la alta. Din nou, teoria atașamentului clarifică mecanismele trecerii transgeneraționale a strategiilor comportamentale violente, față de persoanele semnificative, în cadrul continuității transgeneraționale a atașamentului (Mayseless, 1991). Aspectul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trecerea transgenerațională. Victimele violenței domestice nu sunt doar aici și acum, ci prin copiii lor, prin modul în care aceștia vor fi părinți la rândul lor și vor fi văzuți ca parteneri de cuplu, rolurile de victimă și agresor în cuplu vor trece mai departe, de la o generație la alta. Din nou, teoria atașamentului clarifică mecanismele trecerii transgeneraționale a strategiilor comportamentale violente, față de persoanele semnificative, în cadrul continuității transgeneraționale a atașamentului (Mayseless, 1991). Aspectul de destin, de lege nescrisă a trecerii transgeneraționale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]