14,566 matches
-
literaturii didactice prin discursul său novator și deliberat provocator, nu mai putem vorbi despre o ariergardă a discursului didactic în care se condensează consensul societal asupra trecutului. 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar Doctrina pură a comunismului nu poate fi decât antinaționalistă. Am văzut cum, încă din Manifestul Partidului Comunist, Marx și Engels au făcut o concesie tactică ideii naționale, ca proptea utilă și necesară în construcția comunismului, care va fi abandonată după ce proiectul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist va fi desăvârșit. Lenin a consfințit formula pragmatică "național în formă, socialist în conținut", iar după el, Stalin a postulat teza "socialismului într-o singură țară". Tito în Iugoslavia și mai târziu Ceaușescu în România au fuzionat cele două doctrine politice principial ireconciliabile sub forma "național-comunismului". După aproape două decenii de antinaționalism prezentat ca "patriotism socialist" (1948-1964), N. Ceaușescu a recuperat zestrea naționalistă a tradiției culturale românești, în care a încorporat materialismul-dialectic prescris de paradigma marxist-leninistă. "Naționalismul etnic" (românismul) care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR și-a revizuit doctrina și misiunea socială în direcția compatibilizării acesteia cu ideologia oficială. Colaborarea BOR-PCR și biserică-regim (în fapt, aservirea primeia în fața autorităților statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil) a fost fundamentată doctrinar în Apostolatul social (12 volume publicate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ostil) a fost fundamentată doctrinar în Apostolatul social (12 volume publicate între 1948-1976), cuprinzând pastoralele, cuvântările și articolele publicate de patriarhul Justinian Marina (1948-1977). Cunoscut mai degrabă ca "patriarhul roșu", în Apostolatul social Marina a încercat să împreuneze într-o doctrină unitară teologia ortodoxă și teoria marxist- leninistă. Tensiunile funciare și contradicțiile doctrinare dintre cele două perspective asupra lumii nu au fost niciodată conciliate (Stan și Turcescu, 2007, p. 212, nota 10). În ciuda acestui compromis, BOR a continuat să fie victima
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fanaticismul naționalistic" și "naționalismul critic", a "antinaționalismului comunist", a "naționalismului comunist", urmată în fine de tranziția contemporană "de la postcomunism la postnaționalism". Implicațiile teoretice ale studiului logicii schimbătoare a periodizării sunt clare: trecutul este structurat în funcție de interesele prezentului. Fără a îmbrățișa doctrina radical prezenteistă formulată de Benedetto Croce (1921) în sentința "toată istoria este istorie contemporană", analiza întreprinsă indică faptul că în ceea ce privește cunoașterea aprobată social și validată politic prin introducerea în manualele școlare, teza lui Croce, într-o variantă modificată, este legitimă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor, potrivit căreia "Românii s-au născut ca popor creștin" (Scurtu et al., 1999, p. 30), este postulată identitatea dintre românism și creștinism: "a spune român înseamnă a spune creștin" (Ochescu și Oane, 1998, p. 17). Sunt reperabile reflexii ale doctrinei interbelice a identității ontologice dintre românism și ortodoxism, potrivit căreia ființarea românească nu poate avea loc decât ca ființare ortodoxă, iar a fi român însemna a fi ortodox. Biserica Ortodoxă Română este reinvestită, după mai bine de cincizeci de ani
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceea de a răspunde unei "nevoi de seninătate" (p. 3). 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" "Politica regretelor" paradigma etică europeană a memoriei în post- naționalism. După ce a apărut pe scena britanică a ideilor politice ca o doctrină emancipativă, îngemănată cu idealurile democrației și având ca finalitate politică înzestrarea cu demnitate a poporului prin împuternicirea subiecților cu drepturi civile (Greenfeld, 1992, p. 31), naționalismul de tip individualist-liberal inventat și articulat doctrinar în Anglia de-a lungul secolelor XVI-XVIII
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea filosofiei "voinței generale" a lui J.-J. Rousseau, elementele liberale ale naționalismului au fost evacuate pentru a lăsa locul aspectelor de natură colectivistă. A doua și decisiva etapă a colectivizării doctrinei naționaliste s-a produs după ce ideea a trecut, în călătoria sa de difuziune geografică, granița fizică și simbolică a Rinului. În spațiul cultural german, sub influența unor gânditori precum J.G. von Herder care a introdus potenta noțiune de Volkgeist ("spiritul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o cheie metaforică de inspirație masonică, manualele de istorie constituie "cărămizile textuale" ale memoriei naționale românești, doctrina naționalistă fiind, în același registru metaforic, mortarul ideologic utilizat pentru legarea acestora; b) examinate dintr-un unghi interpretativ tributar imageriei militar-belice, cărțile școlare în general și manualele de istorie în special pot fi luate ca fiind "arme de instrucție în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ortodoxă Română în 1992. Privită în durata lungă a devenirii sale istorice, memoria națională românească trece prin acest crescendo în două cicluri complete, despărțite de scurtul intermezzo al anilor 1947-1964 în care patosul naționalist a fost substituit cu la fel de înflăcărata doctrină a internaționalismului proletar. Primul ciclu a debutat în epoca postpașoptistă, când memoria națională românească a prins cheag, evoluând pe parcursul unui secol pentru a-și atinge climaxul în interbelicul înstăpânit de crezul fanatic al ideii naționale (Goga, 1927). Al doilea ciclu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene, arată că aceștia au fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). În același timp, doctrina "excepționalismului românesc" se destramă odată cu estomparea acestei filosofii mesianice a destinului național în istorie. Abandonarea mesianismului național implică deopotrivă renunțarea la filosofia teleologică a istoriei. Săgeata timpului înscrisă în istoria românilor își pierde direcția liniară prestabilită, pe măsură ce întreaga meta-povestire a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Război Mondial s-a sfârșit prin răsturnarea regimului monarhic ereditar, sămânțat în sistemul politic românesc în 1866, și înlocuirea acestuia cu un regim de "democrație populară" sub conducerea comuniștilor instalat prin presiunea tancurilor sovietice staționate pe teritoriul României. Sub înrâurirea doctrinei internaționalismului proletar și a patriotismului socialist (în fapt, ideologii antinaționaliste), prima fază a socialismului românesc (1947- 1964) a restructurat dramatic memoria istorică sedimentată în conștiința colectivă prin eviscerarea măduvei naționaliste a memoriei românești. Trecutul național este supus unui intens proces
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ortodoxie și românism. Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stoicescu, N. (1980). Continuitatea românilor. Privire istoriografică. Istoricul problemei, dovezile continuității. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoicescu, N. (1983). Unitatea românilor în Evul Mediu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Teodorescu-Braniște, T. (1936). Doctrina bâtei: naționalism, reacționism, antisemitism. București: Editura "Cuvântul Liber". Ureche, G. (1955). Létopisețul țărâi Moldovei. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Ursu, I. (1924). Concepția istorică. Caracterizarea și împărțirea istoriei românilor. Două lecții de introducere la cursul de istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
odată formulate și acceptate prin consensul majoritar al comunității de specialiști, intră în categoria enunțurilor definitive, devenind, ipso facto, nerevizuibile. Or, această concepție asupra rezultatelor cercetării științifice în general și ale celei istorice în particular, care ar putea fi numită "doctrina definitivismului conclusiv", este profund eronată cu privire la modul de funcționare și dinamica cunoașterii științifice. În baza principiului general al failibilismului, care postulează natura finită a întregii cunoașteri umane, interzicând prin aceasta accesul la cunoașterea absolută, totalitatea enunțurilor empirice sunt tentative, provizorii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după Marea Unire; a fost cel mai important partid politic în perioada interbelică; organul de presă: „Viitorul”; perioada 1918-1927 este denumită „decada brătienistă”; principalul lider al partidului a fost Ion I. C. Brătianu; alți lideri: Vintilă Brătianu (1927-1930), I.G.Duca (1930-1933); doctrina P.N.L.: neoliberalismul; deviza: „prin noi înșine”; ideile de bază ale neoliberalismului: 1. pe plan economic, teoreticienii neoliberalismului considerau că România întrunește condițiile necesare pentru industrializare: resurse de materii prime, specialiști, capital, forță de muncă și piață internă. Ei considerau că
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
neoliberalismului: 1. pe plan economic, teoreticienii neoliberalismului considerau că România întrunește condițiile necesare pentru industrializare: resurse de materii prime, specialiști, capital, forță de muncă și piață internă. Ei considerau că industrializarea era singura cale de progres a României. Prin aplicarea doctrinei „prin noi înșine”, liberalii urmăreau protejarea economiei naționale față de concurența capitalului străin. Se dorea valorificarea resurselor naționale prin forțe proprii, în special cu capital autohton. 2. pe plan social, liberalii urmăreau consolidarea pozițiilor burgheziei; 3. pe plan politic liberalii erau
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1918 sub conducerea lui Ion Mihalache) și Partidul Național Român; a reprezentat interesele burgheziei mici și mijlocii; a fost al doilea partid ca importanță în viața politică interbelică; lideri: Iuliu Maniu (1926-1933, 1937-1947), Ion Mihalache (19331937); organul de presă: „Dreptatea”; doctrina: țărănismul; ideile de bază ale țărănismului: 1. pe plan economic, național țărăniștii susțineau că este necesară realizarea „statului național țărănesc” în care agricultura să aibă rolul principal. Ei erau de acord cu dezvoltarea ramurilor industriale care aveau asigurată baza de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
rolul principal. Ei erau de acord cu dezvoltarea ramurilor industriale care aveau asigurată baza de materii prime în țară. Ei apreciau că România nu dispunea de capital suficient pentru a susține financiar investițiile din industrie și de aceea au adoptat doctrina „porților deschise”. Dar după guvernarea din 1928 1931, național țărăniștii au renunțat la această doctrină și au devenit adepți ai protecționismului. 2. pe plan social, național-țărăniștii considerau că țărănimea este singura categorie socială de care depindea existența statului. 3. pe
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
materii prime în țară. Ei apreciau că România nu dispunea de capital suficient pentru a susține financiar investițiile din industrie și de aceea au adoptat doctrina „porților deschise”. Dar după guvernarea din 1928 1931, național țărăniștii au renunțat la această doctrină și au devenit adepți ai protecționismului. 2. pe plan social, național-țărăniștii considerau că țărănimea este singura categorie socială de care depindea existența statului. 3. pe plan politic, național-țărăniștii erau adepții democrației parlamentare. Mișcarea socialistă în 1918, Partidul Social Democrat din
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
organizație; dizovată în 1931, Garda de Fier a reapărut sub numele de Partidul Totul pentru Țară; legionarii erau văzuți de unii oameni politici ca fiind singurii capabili să apere românismul (Ion Gigurtu, Al. Vaida Voevod, Ion Inculeț, Mihai Manoilescu); caracteristicile doctrinei legionare: renașterea națiunii; dezinteresul material; ortodoxismul; antisemitismul; anticomunismul; antidemocrația; intoleranța, agresivitatea și practica asasinatului politic au făcut ca marea majoritate a românilor să deteste legionarismul; arma lor principală era atentatul, căruia i-au căzut victimă unii oameni politici; Cap. IV
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Churchill a tras un semnal de alarmă împotriva agresivității sovietice și cerea consolidarea alianței între S.U.A.și Marea Britanie petru a combate U.R.S.S. Churchill a utilizat pentru prima dată expresia „Cortina de Fier” care separa Europa estică de restul continentului. Doctrina Truman sau doctrina îndiguirii (12 martie 1947); o într-un discurs ținut de președintele american Harry Truman în fața Congresului, S.U.A. ofereau un ajutor de Descurajarea nucleară = doctrină care se bazează pe existența unor forțe nucleare capabile să provoace eventualului agresor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
un semnal de alarmă împotriva agresivității sovietice și cerea consolidarea alianței între S.U.A.și Marea Britanie petru a combate U.R.S.S. Churchill a utilizat pentru prima dată expresia „Cortina de Fier” care separa Europa estică de restul continentului. Doctrina Truman sau doctrina îndiguirii (12 martie 1947); o într-un discurs ținut de președintele american Harry Truman în fața Congresului, S.U.A. ofereau un ajutor de Descurajarea nucleară = doctrină care se bazează pe existența unor forțe nucleare capabile să provoace eventualului agresor pierderi mai mari
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
prima dată expresia „Cortina de Fier” care separa Europa estică de restul continentului. Doctrina Truman sau doctrina îndiguirii (12 martie 1947); o într-un discurs ținut de președintele american Harry Truman în fața Congresului, S.U.A. ofereau un ajutor de Descurajarea nucleară = doctrină care se bazează pe existența unor forțe nucleare capabile să provoace eventualului agresor pierderi mai mari decât câștigul pe care l-ar putea obține dintr-o agresiune. 400 de milioane dolari pentru Grecia și Turcia care erau amenințate de comuniști
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
se bazează pe existența unor forțe nucleare capabile să provoace eventualului agresor pierderi mai mari decât câștigul pe care l-ar putea obține dintr-o agresiune. 400 de milioane dolari pentru Grecia și Turcia care erau amenințate de comuniști; o Doctrina Truman poate fi sintetizată astfel: orice guvern care manifestă intenția de a combate comunismul și expansiunea acestuia are dreptul la ajutor american; Planul Marshall (5 iunie 1947); o secretarul de stat al SUA (ministrul de externe), George Marshall a pronunțat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
nordul Spaniei; I.R.A. (Armata Republicană Irlandeză) care are drept scop unificarea Irlandei; Se consideră că, în viitor, nu vom mai asista la conflicte între state, ci la ciocnirea unor civilizații ca religie, tradiție, limbă, origini. S.U.A. au venit cu o doctrină nouă în politica lor externă, pe care au impus-o în relațiile internaționale: aceea a războiului preventiv, cauzat nu de ceea ce au comis alte state, ci de ceea ce au de gând să facă. Este cazul războiului din Irak. 7. Prăbușirea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]