20,245 matches
-
unei substanțe este o proprietate: a) chimică; b) biologică; c) fizică; d) fiziologică 8. Citiți cu atenție afirmațiile următoare, specificați care sunt proprietăți fizice și care sunt proprietăți chimice exemplificate în afirmațiile date: a) Sulful arde; b) Zahărul are gust dulce; c) Cuprul are culoare roșiatică; d) Vinul lăsat liber, în aer, se oțețește; e) În timpul verii șinele de tren se dilată; f) Panglica de magneziu arde cu flacără orbitoare. 9. Substanțele obținute în urma vaporizăriii:a) își modifică compoziția; b) își
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
de armă, de departe vezi albind Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint” (Călin - file din poveste) în poezia Trecut-au anii... lumina se interiorizează, căpătând o dimensiune sufletească: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... Mă-ntunec!” Aceeași interiorizare a luminii e vizibilă în creațiile Din valurile vremii..., Peste vârfuri, Veneția, Sonete, De câte ori iubito... . Propensiunea spre lumină a lui Eminescu nu e de origine neoplatoniciană, nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ajută la mântuirea lor. Maria are nume identic în „vis” și în realitate, spre deosebire de dublul romantic al numelor masculine: Dan - Dionis, Ruben - Riven. Motivul romantic fundamental al nuvelei este dragostea ce reprezintă un izvor de fericire și de creativitate astfel încât „dulcea povara” a iubitei îl face pe Dan să împletească faustian iubirea cu setea de frumos („Și ce frumos facuse ei în luna”) sau ca toata adorația sa să se concentreaze ,într-o contopire deplină, iar drumul pănă la lună pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
gândul primordial în ipostaza visului zămislește acel basm, mit-istorie, crescând dintre straturi luminoase ale temporalității. „Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc.” Palid și dulce, soarele nocturn, declanșator al subconștientului proteic genial, ancorează în trecut „Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos”, imagine arhetipală la Eminescu. „Umbra gândurilor regii”, învestmântat cu atribut regal și solar („haina de-aur roș”) recheamă prin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Metafora antropologică revine în Mureșanu, unde „Tresare miazănoaptea în inima de aramă/A turnului de piatră.” Dar și mai frecvent arama devine la Eminescu materia harpei, instrumental răzvrătirii și al tensiunii viforoase, spre deosebire de lira „gingașă și argintie”, cu sunetul ei dulce. Se convertesc astfel sugestiile războinice între-altele estetice, harpa de aramă însemnând și cântarea. În oda La Heliade, lira apare cu înțelesul pe care îl va conține ulterior harpa, întrucât, de altă factură decât „lira vibrândă de iubire”, ea „cântă de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
etern-vibrante care înfrânge ostilitățile materiei și spiritului. Din perspectiva poeticii metalelor, creația eminesciană depășește „fantezia dictatorială” a liricilor francezi și germani, înserându-se pe orbita geniilor ale căror „nemargini” de gândire copleșesc spiritul uman însetat de absolut. PREMIUL SPECIAL „În dulcele stil clasic” dimensiunea virtuală a lumii ieșene Ștefan Fânariu, clasa a XI-a Dan-Andrei Rotariu, clasa a XII-a coord. prof. dr. Mihaela Butnaru prof. Constantin Crețu Colegiul Național, Iași Softul educațional Dimensiunea virtuală a lumii ieșene este postat pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
finalul tragic al acesteia: „Năstase osânditul (...) te-a pătruns toată cu tot cuțitul”. Nonșalanța abordării temei dragostei și selectarea unor cupluri de îndrăgostiți de la periferia societății conturează originalitate și inovație în poezia românească. Îmbinând cuvinte dure/indecente cu limbajul poetic dulce, Arghezi reușește să făurească o estetică a urâtului, o estetică a poeziei sinistre, care transformă imoralitatea și mizeria umană în obiect estetic. Așadar, dragostea a cunoscut prin poezie diferite ipostaze: iluzie, spațiu securizant la Bacovia, iubirea văzută ca potențare a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mari, se succed următoarele tipuri de mangrove: mangrovele albe (cu Laguncularia racemosa), mangrovele negre (cu Avicennia germinans) și mangrovele roșii (cu Rhizophora mangle). Mangrovele din Florida oferă adăpost unui număr impresionant de specii faunistice: 300 specii de pești (de apă dulce și de apă sărată), peste 350 specii de păsări, 40 specii de mamifere, 50 specii de amfibieni și reptile. Printre animalele de aici se numără și unele amenințate cu dispariția: crocodilul american , pantera de Florida (una din cele mai amenințate
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
al licorii calde. Am luat ceașca în mână ducând-o la gură. Femeia mă privea încă neîncrezătoare, așteptând parcă să fac ceva, o mișcare ce să-i dea voie să reacționeze, eu o priveam admirând-o. E ceai. Și e dulce. A mai așteptat câteva secunde timp în care eu am luat tava din mâinile ei și am dus-o pe pat. Apoi mam întors către ea. -Cine v-a trimis să-mi dați asta? -Cu asta mă ocup. Aduc masa
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
au votat atunci trandafirul datorită acestuia au fost și mai maturi decât ceilalți, întrucât au intuit, de la bun început, ce se va întâmpla. Dar, să nu forțăm totuși nota, stabilind înainte de vreme cui aparține de fapt viitorul. Fiindcă, iată, în dulcele Târg al Ieșilor, care a depășit toate așteptările fostului său prim-secretar la 20 mai, recent a câștigat Convenția, fără o alianță cu aripa „Roman”. Lucru care pe mine mă face să mă întreb: Oare cu compromisul în discuție (socotit
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
o parte când în cealaltă a ajuns să nu mai impresioneze pe nimeni dacă nu a trăit-o pe pielea sa. Poate și fiindcă țara nu mai este o închisoare, ci un fel de arenă de circ în care fiecare dulce copil își face iluzia că el poate să pună mâna pe elefant. În aceste condiții, cine să mai facă o tragedie din faptul că e ceva putred în Danemarca? Și ce-ar mai putea să-i spună acum prințul Hamlet
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
spus că nu suportă să i te adresezi pe un ton de stăpân. Și în ultimii patruzeci de ani numai așa i se vorbește. Pe de altă parte, un prieten care a fost de curând în țară îmi spunea că „dulcea limbă românească” s-a transformat într-un fel de lătrătură. Românii, prietenoși și iubitori de oaspeți, când le vine acum un prieten sau o rudă de pe alte meleaguri, trebuie să anunțe la miliție. Nu s-au alterat niște trăsături psihosociale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
basarabean Toma Istrati a recitat la 3 martie 1981, o Închinare: „Tu mână de țărână ce ești azi fără grai Să știi că vom păstra de-a pururi drept stăpână Din zare până-n zare, pe-ntregrul nostru plai Tot limba noastră dulce, În veci de veci română.” Alexandru I. Gonța Ne Întâlneam pentru a patra oară la Iași, unde Alexandru Gonța venise să mai scormonească În arhive și biblioteci, În căutarea de materiale pentru lucrările sale de istorie. Ca Întotdeauna, se arată
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
umorului. În doze mici sau mari, stilizate cu mare talent, ni se servesc veritabile cocktailuri marca Boris Vian, Raymond Queneau, Eugène Ionesco. Din ultimul, citez: "Ar trebui să nu glumesc. Ba da, trebuie să glumești. Se pot face glume amare, dulci, dezagreabile, agreabile, feroce, tandre, roze, negre, înspăimântătoare, liniștitoare, politicoase, neșlefuite, perverse, cinstite, bine simțite, rău mirositoare, calmante, exasperante, triste, vesele, sărate, fără sare, pipărate, mieroase, măgulitoare, acerbe, banale, originale, nesănătoase, salubre, îndrăznețe, pedante...etc" (Căutarea intermitentă). Un autor cu un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
într-o "intelectuală antipatică", zice, cochetînd, Carmen Mihalache în finalul schiței de autobiografie din Decupaje, feminitatea care se exprimă în comentariile critice sau în proza din Urât mai trăiți, domnilor! (titlu cam "sectar", nu-i așa?) este, în fond, posesivă, dulce fermecătoare; ca și cartea scrisă cu talent și cu o pasiune contaminantă". Ioan Holban, Dacia literară, decembrie 2007 "Pentru noua sa carte, a cincea (apărută la Editura Timpul, Iași, 2007), scriitoarea băcăuană Carmen Mihalache (redactor-șef al revistei ,,Ateneu") a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
care i-o atribuiseră după război, total inadecvat, ocupanții sovietici: Șirokaia Poliana, ceea ce în traducere din rusă ar însemna Poiana Lată sau Poiana Întinsă. Or, Sucevenii mei e un sat de podiș cu dealuri, câmpii și păduri aflate într-o dulce îngemănare cu munții Carpați și relieful său nicidecum nu poate fi asemuit cu o "poiană lată". Sută la sută românesc atunci, el s-a conservat la fel de bine până azi, cu doar câteva mici excepții datorate unor căsătorii mixte. În copilăria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
vreau să aflu ce e dincolo de această ușă închisă... Am convingerea că oricum s-ar schimba lumea, oricât de tehnicizată și tehnicistă, oricât de înrobită de materialitate ar deveni ea oamenii nu vor putea renunța definitiv la bucuria spiritului, la "dulcea zăbavă" de a căuta cheia enigmelor vieții și morții, la miracolul ce ți-l trezește, primăvara, banala înverzire a ierbii. Textul poetic este și va fi întotdeauna acel mic, miraculos mecanism ce captează mișcările ascunse ale gândului, inefabilul, el va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
poate alinia fără grijă poeților celor mai bine cotați din literele românești actuale." Gheorghe Grigurcu " Mai întâi de toate, simulând destul de măiestru tertipurile textualiste, Arcadie Suceveanu trece la demitizarea propriilor mituri poetice, la o deriziune autoflagelatoare: "miturile nu sunt decât / dulci pastile pentru cei ce suferă de insomnie și plictiseală" (Splina porcului de Crăciun). Poetul se-ntreabă ce mai fac caii troieni de când "zidurile cetății s-au dâramat... Așadar, simulacre peste simulacre, până la caricaturi fragmentare, de felul struțo-cămilei lui Cantemir. Tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
țări că e mult prea mic și slab pentru asemenea încercări cum să împart, Doamne, strămoșii și copiii ce îi am cum să împart o țară-n trei și în două același neam? cum să împart, Doamne, Moldova și prea dulcea Bucovină lăsând crengile deoparte de străbuna lor tulpină? cum să împart pe Ștefan Vodă ca pe-un lan tivit cu maci când e unic ca și munții în străbunii noștri daci? cum să împart pe Eminescu ca pe-un râu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ce ar trebui să-l facem mereu peste hotarele țării, ca buni ambasadori în orice domeniu. „De-aș fi departe de hotarul țării, Prin foc m-aș avânta, prin fum și jar Și-aș stinge poate arșița durerii Cu-amărăciunea dulce de Cotnari!” (din versurile vremii) Deci Doamnelor și scumpelor FEMEI, care faceți parte din Diaspora românească, pe lângă rețetele mele culinare românești pe care le savura marele povestitor bădia Ion Creangă împreună cu Mihail Eminescu la restaurantele provinciale precum Bolta Rece, Trei
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
versurile vremii) Deci Doamnelor și scumpelor FEMEI, care faceți parte din Diaspora românească, pe lângă rețetele mele culinare românești pe care le savura marele povestitor bădia Ion Creangă împreună cu Mihail Eminescu la restaurantele provinciale precum Bolta Rece, Trei Sarmale etc. din dulcele târg al Ieșilor, vă ofer posibilitatea să cunoașteți și din licoarea lui Bachus, numit Vinul de Cotnari băut pe vremuri din căni de lut sau din găleată, care mergea de minune la mâncărurile pe care le veți prepara din rețetele
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
la mâncărurile pe care le veți prepara din rețetele mele culinare, dar pe care multe dintre Dumneavoastră care ați plecat mult mai devreme din România, nu ați avut ocazia să gustați acest vin de viața lungă, băut cu cumpătare, vin dulce și natural numit Grasă de Cotnari și alte sortimente specifice zonei binecuvântate de Dumnezeu numit Cotnarul. Acest vin de Cotnari concurează pe plan internațional cu vinul Tokay (Ungaria), cu Madera (Franța), cu Malaga (Spania) etc. etc. Căci acest vin este
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
hotare și ca să vă conving redau mai jos următoarele versuri: „Puțin ca tot ce este bun Și bun ca tot ce este rar... Acesta-i vinul de Cotnar.” Căci la Combinatul viticol din podgoria Cotnarului se face acel must dulce ca miere din soiul Grasă de Cotnari, de iese acel vin cu aromă de floare și afrodiziac, dar prea puțin promovat peste hotarele țării, unde se află atâta inteligență tânără românească. Deci vă rog să faceți D-stră cei din diaspora
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
Rețeta nr. 8 Aperitiv din gogoșari - „Rodica“ Ingrediente: 3 kg gogoșari tăiați fideluțe subțiri, un sfert de litru de oțet, un sfert de litru de ulei, un sfert de litru de apă, 5 linguri de zahăr, 4 linguri de muștar dulce, 3 linguri de bulion (pastă de tomate) diluat cu apă, sare, foi de dafin, o jumătate de linguriță de piper boabe. Mod de preparare: Toate aceste ingrediente se amestecă bine și se pun la fiert timp de 15 minute, apoi
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
îl servim cu pâine prăjită. Rețeta nr. 17 Diferite umpluturi pentru sandvișuri Pastă din ou fiert tare: Fierbem foarte tare 3 ouă pe care le tocăm foarte mărunt și le amestecăm cu 4 linguri maioneză și muștar. Pastă din brânză dulce de vaci: Din câteva linguri de brânză de vaci frecată cu sare, unt și boia dulce de ardei, se face o pastă delicioasă și dietetică, cu care tartinăm pâinea tăiată în felii subțiri. Rețeta nr. 18 Sos pentru asezonat salatele
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]