16,546 matches
-
vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 46 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, pp. 55-62. 47 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în această chestiune, însă nu e vorba despre un gen de metanoia petrecută imediat ce încheie Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și trece la redactarea altor scrieri." Ștefan Afloroaei, Cetatea metafizică a unui principe, p. 100. 1 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval. Eseuri, traducere și note de Marina Rădulescu, Editura Meridiane, București, 1991, p. 21. Ideea este reluată și nuanțată și în culegerea de interviuri și articole Un long Moyen Âge, Tallandier, Paris, 2004. 2 Jan M. Ziolkowski, Talking Animals: Medieval Latin Beast
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 114 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, p. 55-62. 115 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în Istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în această chestiune, însă nu e vorba despre un gen de metanoia petrecută imediat ce încheie Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și trece la redactarea altor scrieri." Ștefan Afloroaei, Cetatea metafizică a unui principe, p. 100. 197 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval. Eseuri, traducere și note de Marina Rădulescu, Editura Meridiane, București, 1991, p. 21. Ideea este reluată și nuanțată și în culegerea de interviuri și articole Un long Moyen Âge, Tallandier, Paris, 2004. 198 Jan M. Ziolkowski, Talking Animals: Medieval Latin Beast
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
copiilor în funcție de viitorul loc ocupat în societate, dar care permite un surogat de fericire grație unui drog, "soma", și o mare libertate sexuală, la limita orgiasticului. În 1958, Huxley scrie, Brave New World Revisited / Reîntoarcere în minunata lume nouă137, un eseu, și în 1962 un roman intitulat The Island / Insula. În aceste două opere, stigmatizează apropiata apariție a ceea ce se temea că se va întâmpla încă din Minunata lume nouă. Distopia sa a influențat SF-ul lui Bradbury, printre alții. Astăzi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Sextil Pușcariu" (Cluj-Napoca). A fost bursier ESKAS al Confederației elvețiene (2002), bursier Maison des Sciences de l'Homme, Paris (2007) și bursier postdoctoral în cadrul programelor POSDRU (2010-2012). Din 2014 conduce revista Dacoromania litteraria, editată de Academia Română Filiala Cluj-Napoca. Este autorul eseului Destinul precar al ideilor literare (Premiul de debut al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, 2006) și a numeroase studii în publicații științifice din țară și străinătate. A coordonat volumele colective Identitatea națională: realitate, istorie, literatură (în colaborare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
verbale și proprietățile lingvistice rămase nefolosite. Cu resturile de la piramida geniului francez al limbii s-a făcut puzderia de temple ale geniilor naționale. Mai e de remarcat aici un lucru în privința raportului nuanțat al geniului limbii franceze cu retorica. În eseul din 1994, Marc Fumaroli subliniază de mai multe ori că nu e vorba propriu-zis de o antiretorică, ci o retorică secundă 24. Ce înseamnă asta? Retorica a dominat literatura ca artă a comunicării, tratând-o ca o subdiviziune a persuasiunii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sistemului limbii în funcție de serii de opoziții și de paralelisme se reflectă în structura de repetiții a poeziei. E vorba de o componentă "gramaticală" profundă, angajată spontan, nereflectat, în orice creație poetică. Cum avea să remarce Jakobson la finalul unuia dintre eseuri, poeții sunt mai sensibili la această prezență sistemică a limbii decât savanții: "Resursele poetice ascunse în structura morfologică și sintactică a limbajului, pe scurt poezia gramaticii și produsul său literar, gramatica poeziei, au fost rar recunoscute de critici și aproape
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
i-a pus la dispoziție fișele realizate între 1954-1955 în cursul unei cercetări asupra paralelismului gramatical în poezia chineză 43. La asta se adaugă admirația pe care Jakobson o mărturisește deschis pentru ideile lui Gerard Manley Hopkins care, într-un eseu din 1865, Poetic Diction, evocase problema paralelismului gramatical. În mod precis, acesta transformase paralelismul dintr-o problemă etnografică într-una de poetică generală, văzând în el o condiție a oricărei opere în versuri. Jakobson se simte strâns legat de acest
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în el o condiție a oricărei opere în versuri. Jakobson se simte strâns legat de acest gânditor din secolul al XIX-lea, pe care îl vede ca pe un partener de dialog la mare distanță. "O sută de ani înaintea eseurilor mele"44, mărturisește aproape mistic în interviul acordat lui Pomorska. Și continuă în același registru înalt, vorbind de reflecția în marginea paralelismului ca de o "datorie": "Să revenim la această obligație devenită urgentă pe care ne-a fixat-o Hopkins
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o evaluare contabilă a penuriei. Din perspectiva genialității, sărăcia e în primul rând un mod al productivității, un stil al fabricării, o manieră caracteristică de a deturna resurse de la scopul lor pentru a face din ele literatură. La finalul unui eseu recent, Peuples exposés, peuples figurés, istoricul de artă Georges Didi-Huberman52 comentează un documentar al regizorului chinez Wang Bing, Omul fără nume. Cineastul a făcut mai multe filme despre viața în condiții extreme, uneori exploatând pretexte istorice, cum este cel al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Dacă inventivitatea vorbește despre poet și excepționalitatea lui, "conservatorismul", "agoniseala", "măsurarea" vorbesc despre abundența și disponibilitatea teritoriului. Altfel spus, sărăcia a operat în miezul carierei poetice o deplasare de accent dinspre om spre materie. În sfârșit, al treilea caz. În eseul lui Jean Paulhan despre dispariția retoricii, Florile din Tarbes 60, există un capitol care se intitulează "sărăcia și foamea": e vorba de modernii care se privează de bogăția procedeelor unei științe a expresiei, care se supun în mod voit unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dispoziția specifică a oricărui loc. E o simplă problemă de sincronizare a unor disponibilități banale. "Ceea ce ocazia oferă astfel cauzei în suferință, cauzei pneumatice și dezîncarnate, sunt cele două coordonate ale datei și ale locului" observa Vladimir Jankelevitch într-un eseu despre Manieră și ocazie 70. Nu există spații sau momente mai adecvate decât altele și numai intersecția lor cu traseul banal al unei biografii le conferă caracterul excepțional al întâmplării. Și în acest sens, ocazia e expresia nevoii de a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
corpului social: multitudinea și cenobitismul Posibilitatea de a deschide în prezent o discuție în jurul conceptului de "multitudine" în textele lui Heliade Rădulescu se datorează unui cadru favorabil creat de filosofia politică contemporană. Există o revistă Multitudes fondată în 2000, un eseu al lui Paolo Virno se cheamă Gramatica multitudinii. Pentru o analiză a formelor de viață contemporane (2001), iar Antonio Negri și Michael Hardt au conceput prelungirea influentei lor cărți din 2000, Imperiul, printr-un text intitulat Multitudinea: război și democrație
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
altor personaje. Cineva a "scris" prin corpul lui o altă istorie și în această mișcare de transportare spre viitor și de dedublare, faptele lui au devenit poetice. Descrierea filosofului francez vizează de fapt un mecanism pe care Erich Auerbach, în eseul său de arheologie filologică Figura îl pune la baza unei interpretări creștine a conceptului de figurare: toate evenimentele și acțiunile evocate în Vechiul Testament sunt "prefigurări" ale mântuirii - și, în acest sens, au o funcționare alegorică: Profeția figurativă conține interpretarea unui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poezia îcarnată" cade în spațiul inefabilului, că identificarea ei ține de capriciul subiectiv - și în niciun caz că e lipsită de tehnică. Mi se pare utilă în acest context o reflecție recentă a unui poetician, Laurent Jenny, asupra "momentului poetic". Eseul său recent asupra "vieții estetice"108 propune o reflecție asupra felului în care poezia modelează experiențele noastre de viață. Laurent Jenny numește prin "momente poetice" tot ceea ce s-a sedimentat în noi prin lecturile pe care le-am făcut de-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asta pentru că, în mod inevitabil, prin generație, nenumărate fire conduc spre resursele demografice brute, spre integralitatea corpului social cu individualitățile sale abstracte, cumulate fără distincție, fără specializare și fără interioritate, în simplă bază biologică sau cantitativă. În ultimele pagini ale eseului despre Generațiile literare, Julius Petersen spunea că "incalculabilă este și raza de acțiune în spațiu a unei mișcări generaționale, precum și adâncimea efectului ei în societate"129. E riscul și în același timp fascinația pe care o exercită figura generației, de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
exercită figura generației, de a nu putea limita profunzimea imersiunii sale sociale. Nu e întâmplător faptul că această temă a revenit constant de-a lungul istoriei literaturii române: Generația '27, articolul lui Tudor Vianu despre Generație și creație din 1935, eseul lui Mircea Martin din 1969 care prezenta sub același titlu promoția scriitorilor șaizeciști sau importanța legitimării generaționale pentru mișcarea optzecistă 130. Obsesia generațiilor revine la anumite intervale nu numai pentru forța explicativă a modelului, cât mai ales pentru capacitatea de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în ordine inversă, punând în primul rând "invenția" de cărți și sfârșind cu "moștenirea": subliniind astfel de la început tocmai amplitudinea acestei gesticulații, măsura în care pasiunea unei "colecționări" acționează chiar și atunci când nu suntem conștienți de ea. În fond, ceea ce eseul ne reamintește e diversitatea spectrului de conduite și comportamente prin care oamenii încearcă să dețină un patrimoniu spiritual - să se situeze adică într-un raport de posesie, sub semnul lui "a avea", cu o lume a literaturii. Fără să vreau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care oferă textele populare modificând intenția din spatele lor în funcție de așteptările pe care le estimează la interlocutorul lor occidental. Al treilea moment, intrarea materialului românesc în circuitul de reflecție parizian. De la începutul anilor '50, diverse ilustrări ale cazului românesc apar în eseurile lui Michelet. Un capitol despre România, cu numeroase aprecieri ale poeziei populare și cu citate importante, scris încă din 1851, va fi publicat inițial în L'Evénement și reluat în 1854 în Légendes démocratiques; alte trimiteri la situația din Țările
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fiindcă niciodată în cursul istoriei dorința de a intra în contact direct cu ceea ce ne închipuim ca fiind adevărata autenticitate nu i-a împins mai mult pe vizitatorii de monumente să cutreiere căile lumii"80. Lansată de Walter Benjamin în eseul său despre reproductibilitatea tehnică a operelor 81, "aura" evocă o dimensiune a prezenței care era proprie experienței estetice și religioase premoderne, devenită desuetă într-o cultură fondată pe multiplicarea mecanică a reprezentărilor. Termenul a căpătat sens deplin în dezbaterile din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
decât de protagonistul lor, reflecția asupra "chemării" a demonstrat, dimpotrivă, caracterul sociologic al acestei realități. Temele care orientează existențele individuale, ideile care organizează dinamica și sensul vieților se sprijină pe reprezentări culturale, împărtășite de întreaga comunitate. În al doilea rând, eseul lui Weber a demonstrat că vocația care străbate și influențează toate etapele unei existențe individuale și care formează suportul vieților dedicate nu e rezervată doar câtorva "aleși". Natura ei e profund democratică: vocația e destinată să fie universal accesibilă, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
existența în funcție de o mobilizare interioară spre atingerea unui scop. Reiau aici raționamentul lui Weber, care rămâne interesant și sugestiv pentru înțelegerea tuturor proceselor prin care o societate își constituie reprezentări și practici ale "chemării" disponibile pentru toți membrii ei. Teza eseului e că la originea vocațiilor profesionale, care presupun angajarea unei pasiuni singulare în exercitarea unei activități, stă un concept religios al chemării. Weber a arătat că în procesul de traducere a Bibliei în germană, Luther a deturnat noțiunea teologică a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
refugia în mănăstire pentru a asculta chemarea divină. Nu e nimic modern în această chemare și probabil că orice încercare de a extrapola condițiile vocației din societatea protestantă a secolului al XVI-lea ar fi greșită. Judith Schlanger, într-un eseu dedicat problemelor vocației 8, a arătat în ce fel modelul definit de Weber nu e adecvat pentru descrierea culturilor moderne. Etica protestantă e bazată pe acceptarea "propriului loc" și pe pasivitatea celui care primește din partea societății forma vieții individuale. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care biografii îl puteau presupune, fără teama că ar putea greși, ca motivare intimă a ceea ce îi împinge pe oameni să acționeze și să își dedice existențele. 4.4. Fabrica de biografii. Cele trei tipare ale vieții de scriitor În eseul despre vocație pe care l-am citat deja, Judith Schlanger operează câteva distincții în funcție de raportul dintre viața dedicată și viața activă. Ceea ce urmărește e măsura în care posibilitățile de acțiune pe care oamenii le au într-un anume context istoric
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]