14,648 matches
-
în funcție de natura demersului de cercetare. Acest tip de abordare corespunde tendințelor actuale de întrepătrundere și complementaritate a dimensiunilor cantitative și calitative ale cercetării. Metodele non-experimentale și metodele experimentale se diferențiază prin motivația și scopul cercetării: în timp ce primele acoperă spectrul descriptiv-constatativ, experimentul vizează obținerea unei schimbări comportamentale prin manipularea unor factori ai unui studiu (McMillan, 1992), provocarea variației unor fenomene într-o situație controlată (Rotariu, Iluț, 1997). Există autori care adaugă acestor categorii de metode pe cele istorice (Hăvîrneanu, 2000b): cercetarea istorică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
problemei investigate și a scopului cercetării. Același autor include în rîndul metodelor descriptive observația sis tematică, metoda corelațională, metoda utilizată în studiile genetice și metoda utilizată în studiile ex post facto, în timp ce metodele experimentale s-ar referi la tipurile de experiment - de laborator, de teren și natural (Havârneanu,2000b). Deși acest tip de clasificare poate fi identificat în numeroase studii de specialitate (Evans, 1985; McMillan, 1992; Thomas, 1998), considerăm că are cel puțin două neajunsuri: nu include o serie de metode
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interviului și testul) și nu distinge metodele de culegere a datelor de cele de prelucrare a informațiilor (de exemplu, observația sistematică și metoda corelațională). Rotariu și Iluț (1997) acceptă ca metode propriu-zise și incontestabile în științele socioumane doar observația și experimentul, la care adaugă alte trei „variante ale observației”: analiza documentelor, interviul și ancheta. Includerea variantelor de observație în rîndul metodelor științelor socioumane se justifică prin caracterul foarte particular al acestei metode atunci cînd este aplicată realităților socioumane, în afara sferei fenomenelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
descriptive: -metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz; -metode centrate pe colaborarea persoanei: ancheta realizată prin intermediul chestionarului sau interviului; -metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice; -metode de măsurare: testele pedagogice. c)Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și experimentul cu caz unic. Reiterăm o afirmație introductivă, potrivit căreia relația dintre metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare are un caracter dinamic, iar abordarea statică a acestora ar aduce deservicii cercetătorului. Iată cîteva exemple de teme de cercetare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pe analiza conduitei: observația, studiul de caz; -metode centrate pe colaborarea persoanei: ancheta realizată prin intermediul chestionarului sau interviului; -metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice; -metode de măsurare: testele pedagogice. c)Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și experimentul cu caz unic. Reiterăm o afirmație introductivă, potrivit căreia relația dintre metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare are un caracter dinamic, iar abordarea statică a acestora ar aduce deservicii cercetătorului. Iată cîteva exemple de teme de cercetare, în care rolul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
elaborarea programelor de recuperare sau accelerare), ci și la realizarea unor cercetări educaționale complexe. În ciuda acestui fapt, testul trebuie utilizat cu precauție, în condițiile respectării tuturor etapelor și condițiilor de elaborare, administrare și calculare a scorurilor. 3.5.Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și pseudoexperimentul (experimentul cu caz unic și experimentul ex post facto) Metoda experimentală permite cercetătorului să stabilească relații de tip cauzal între fenomene, prin manipularea unei variabile independente care conduce la modificarea unei variabile dependente, în condițiile în care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau accelerare), ci și la realizarea unor cercetări educaționale complexe. În ciuda acestui fapt, testul trebuie utilizat cu precauție, în condițiile respectării tuturor etapelor și condițiilor de elaborare, administrare și calculare a scorurilor. 3.5.Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și pseudoexperimentul (experimentul cu caz unic și experimentul ex post facto) Metoda experimentală permite cercetătorului să stabilească relații de tip cauzal între fenomene, prin manipularea unei variabile independente care conduce la modificarea unei variabile dependente, în condițiile în care nu există influențe ale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
realizarea unor cercetări educaționale complexe. În ciuda acestui fapt, testul trebuie utilizat cu precauție, în condițiile respectării tuturor etapelor și condițiilor de elaborare, administrare și calculare a scorurilor. 3.5.Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și pseudoexperimentul (experimentul cu caz unic și experimentul ex post facto) Metoda experimentală permite cercetătorului să stabilească relații de tip cauzal între fenomene, prin manipularea unei variabile independente care conduce la modificarea unei variabile dependente, în condițiile în care nu există influențe ale unor variabile externe. Variabilele independente
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
numitele variabile organice (Best, 1977) sau atribuite (Gliner și Morgan, 2000), precum vîrsta subiecților, apartenența de gen etc., pe care cercetătorul nu le poate manipula. În cazul în care sînt invocate asemenea variabile, nu avem de-a face cu un experiment veritabil, ci cu un experiment ex post facto (Best, 1977; McMillan, 1992; Havârneanu, 2000a), în care variabilele independente pot fi alese după aplicarea tratamentului experimental. Unii autori afirmă că studiile ex post facto sînt pseudoexperimente (Evans, 1985, p. 303), pentru
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau atribuite (Gliner și Morgan, 2000), precum vîrsta subiecților, apartenența de gen etc., pe care cercetătorul nu le poate manipula. În cazul în care sînt invocate asemenea variabile, nu avem de-a face cu un experiment veritabil, ci cu un experiment ex post facto (Best, 1977; McMillan, 1992; Havârneanu, 2000a), în care variabilele independente pot fi alese după aplicarea tratamentului experimental. Unii autori afirmă că studiile ex post facto sînt pseudoexperimente (Evans, 1985, p. 303), pentru a le diferenția de experimentele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
experiment ex post facto (Best, 1977; McMillan, 1992; Havârneanu, 2000a), în care variabilele independente pot fi alese după aplicarea tratamentului experimental. Unii autori afirmă că studiile ex post facto sînt pseudoexperimente (Evans, 1985, p. 303), pentru a le diferenția de experimentele veritabile sau de cvasiexperimente. Variabila dependentă trebuie să îndeplinească o serie de condiții (Radu, 1993, pp. 28-29): să fie sensibilă la variațiile variabilei independente (de exemplu, nu putem studia modificările managementului instituțional într o școală - variabilă dependentă - dacă variabila independentă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
variabila independentă, astfel încît să evite influențele acestora în explicarea modificărilor variabilei dependente. Dacă variabilele externe nu sînt riguros controlate, se poate suspecta că variațiile variabilei dependente nu rezultă strict cauzal ca urmare a variațiilor celei independente. Dacă în cazul experimentelor de laborator acest lucru este posibil, în cazul experimentelor educaționale excluderea sau păstrarea la un nivel constant a variabilelor externe este dificil de realizat. De exemplu, dacă dorim să demonstrăm impactul semnificativ și pozitiv al unei metode didactice inovatoare asupra
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
explicarea modificărilor variabilei dependente. Dacă variabilele externe nu sînt riguros controlate, se poate suspecta că variațiile variabilei dependente nu rezultă strict cauzal ca urmare a variațiilor celei independente. Dacă în cazul experimentelor de laborator acest lucru este posibil, în cazul experimentelor educaționale excluderea sau păstrarea la un nivel constant a variabilelor externe este dificil de realizat. De exemplu, dacă dorim să demonstrăm impactul semnificativ și pozitiv al unei metode didactice inovatoare asupra performanțelor școlare ale elevilor, există elemente ale strategiei didactice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
strategiei didactice (tipuri diferite de feedback, natura raporturilor interpersonale, nivelul aptitudinal al elevilor, motivația elevilor etc.) care pot interveni și ele în îmbunătățirea sau scăderea performanțelor școlare. Problema controlului variabilelor externe este abordată în legătură cu validitatea internă și externă a unui experiment. Validitatea internă se referă la credibilitatea relației cauzale dintre variabila independentă și cea dependentă, care este asigurată doar în cazul în care se controlează variațiile variabilelor externe. Validitatea externă se referă la posibilitatea de generalizare a rezultatelor unui experiment. În
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unui experiment. Validitatea internă se referă la credibilitatea relației cauzale dintre variabila independentă și cea dependentă, care este asigurată doar în cazul în care se controlează variațiile variabilelor externe. Validitatea externă se referă la posibilitatea de generalizare a rezultatelor unui experiment. În literatura de specialitate sînt descrise riscuri privind asigurarea validității unui experiment (Best, 1977; McMillan, 1992; Havârneanu, 2000a): a. Pentru validitatea internă: -Factori istorici. Intervalul de timp dintre aplicarea tratamentului experimental și măsurarea variabilei dependente poate fi marcat și de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
independentă și cea dependentă, care este asigurată doar în cazul în care se controlează variațiile variabilelor externe. Validitatea externă se referă la posibilitatea de generalizare a rezultatelor unui experiment. În literatura de specialitate sînt descrise riscuri privind asigurarea validității unui experiment (Best, 1977; McMillan, 1992; Havârneanu, 2000a): a. Pentru validitatea internă: -Factori istorici. Intervalul de timp dintre aplicarea tratamentului experimental și măsurarea variabilei dependente poate fi marcat și de alte evenimente, exterioare în raport cu situația experimentală, care pot interveni în explicarea relației
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
conflicte interculturale etc.) mediatizată intens și care se produce în același interval de timp poate contribui la schimbarea atitudinii elevilor, astfel încît nu se mai poate izola impactul programului educațional asupra atitudinii interculturale. -Maturizarea. Subiecții se transformă pe parcursul realizării unui experiment, iar modificările variabilei dependente datorate maturizării pot fi ușor confundate cu efectele variațiilor variabilei independente. -Aplicarea repetată a instrumentelor de măsurare a variabilei dependente poate constitui un risc în cazul experimentului, datorită faptului că unii subiecți pot fi foarte senzitivi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
atitudinii interculturale. -Maturizarea. Subiecții se transformă pe parcursul realizării unui experiment, iar modificările variabilei dependente datorate maturizării pot fi ușor confundate cu efectele variațiilor variabilei independente. -Aplicarea repetată a instrumentelor de măsurare a variabilei dependente poate constitui un risc în cazul experimentului, datorită faptului că unii subiecți pot fi foarte senzitivi la o situație. De exemplu, unui grup de elevi i se aplică un instrument de evaluare a imaginii de sine, urmînd ca ei să beneficieze de un tratament experimental care să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu privire la variabila dependentă vizată doar pentru că au parcurs întrebările chestionarului aplicat înainte de tratamentul experimental. -Fidelitatea și validitatea redusă a instrumentelor de măsurare pot altera rezultatele unui tratament experimental. -Selecția subiecților constituie un factor de asigurare a validității interne a unui experiment. În cele mai multe dintre experimente se compară două sau mai multe grupuri de subiecți: experimentale și de control. Grupul experimental este alcătuit din acei subiecți care vor fi supuși tratamentului experimental, care nu este altceva decît variația variabilei independente. Grupul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
doar pentru că au parcurs întrebările chestionarului aplicat înainte de tratamentul experimental. -Fidelitatea și validitatea redusă a instrumentelor de măsurare pot altera rezultatele unui tratament experimental. -Selecția subiecților constituie un factor de asigurare a validității interne a unui experiment. În cele mai multe dintre experimente se compară două sau mai multe grupuri de subiecți: experimentale și de control. Grupul experimental este alcătuit din acei subiecți care vor fi supuși tratamentului experimental, care nu este altceva decît variația variabilei independente. Grupul de control include subiecți care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
vor fi supuși tratamentului experimental, care nu este altceva decît variația variabilei independente. Grupul de control include subiecți care nu vor fi supuși tratamentului experimental sau vor fi puși în contact cu un nivel diferit de variație a variabilei independente. Experimentul „ideal” are grupuri experimentale și de control echivalente, comparabile din punctul de vedere al caracteristicilor care pot influența rezultatele cercetării. Există mai multe modalități de control al echivalenței grupurilor: prin păstrarea unui singur nivel al caracteristicii de interes a subiecților
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
subiect din grupul experimental să-i corespundă un subiect cu caracteristici similare din grupul de control) sau prin randomizare. Randomizarea (engl. randomization), repartizarea aleatorie a subiecților în grupul experimental și cel de control, este dificil de realizat mai ales în cadrul experimentelor educaționale. Două sau mai multe clase de elevi pot fi alese ca grup experimental și de control, încercîndu-se stabilirea unor corespondențe între caracteristicile relevante pentru studiu (nivel socio-economic al familiei, nivel aptitudinal, nivel al performanțelor școlare etc.), însă ele nu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
grup experimental și de control, încercîndu-se stabilirea unor corespondențe între caracteristicile relevante pentru studiu (nivel socio-economic al familiei, nivel aptitudinal, nivel al performanțelor școlare etc.), însă ele nu vor respecta niciodată principiul randomizării. -Aplicarea repetată a tratamentului experimental. În cele mai multe experimente, subiecților nu li se aplică tratamentul experimental individual, ci frontal (ca membri ai unui grup). Există însă și situații de cercetare ce presupun aplicarea repetată a tratamentului experimental, fie pentru persoane distincte, fie pentru grupuri diferite. În asemenea experimente, controlul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cele mai multe experimente, subiecților nu li se aplică tratamentul experimental individual, ci frontal (ca membri ai unui grup). Există însă și situații de cercetare ce presupun aplicarea repetată a tratamentului experimental, fie pentru persoane distincte, fie pentru grupuri diferite. În asemenea experimente, controlul tuturor variabilelor este foarte dificil, iar validitatea internă a acestora poate fi pusă la îndoială. -Contaminarea rezultatelor poate rezulta dintr o eroare a experimentatorului, care introduce involuntar influențe personale printre condițiile experimentale, datorită cunoașterii anterioare a subiecților și a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a scopului și ipotezelor cercetării. Literatura de specialitate men ționează în aceeași categorie de riscuri (McMillan, 1992) influențarea subiecților din grupul de control de către subiecții grupului experimental, în cazul în care este permis contactul direct al acestora. Cursul firesc al experimentului poate fi astfel perturbat. -Retragerea sau pierderea unor subiecți se produce mai ales în cadrul experimentelor ce impun aplicarea tratamentului experimental la intervale de timp mari sau în mai multe etape. Caracteristicile inițiale ale grupului experimental sînt astfel modificate. Din perspectivă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]