14,795 matches
-
astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel de educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai sensibile la mesajele cu caracter puternic emoțional. De asemenea, în ceea ce privește tăria argumentelor, impactul persuasiv este cu atât mai mare cu cât este structurat să elimine orice contraargumentare din partea receptorului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Ei ajung să producă schimbări la elevii lor printr-o structurare atentă a conținutului. La rândul lor, elevii pot contribui prin întrebări, provocări, căutări individuale. Interacțiunea profesor elev nu se limitează numai la conținutul lecției, ci se extinde la mesajele raționale, la sentimentele personale, la atitudini și valori. Relația profesor - elev trebuie să fie astfel structurată încât elevul să îndrăznească să acționeze în prezența profesorului, să coopereze cu el, să pună întrebări, să formuleze ipoteze, opinii și interpretări personale. Relația clasică
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
determină cultura și ritmul vieții viața modernă, devenind strict intelectuală, excluzând elementele emoționale în favoarea aspectelor calculabile. Cultura lucrurilor înlocuiește cultura persoanelor, iar creativitatea minții este subiectul unui proces de conversie în termeni ce pot fi calculați. Un proces de intelectualizare rațională merge mână în mână cu capacitatea de a transforma obiecte în lucruri ce pot fi interschimbabile, ambele principii fiind aplicate la extrem în metropole „rolul economiei monetare, în cadrul relațiilor raționale este acela de a atribui omului o valoare” (Simmel, 1964
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în termeni ce pot fi calculați. Un proces de intelectualizare rațională merge mână în mână cu capacitatea de a transforma obiecte în lucruri ce pot fi interschimbabile, ambele principii fiind aplicate la extrem în metropole „rolul economiei monetare, în cadrul relațiilor raționale este acela de a atribui omului o valoare” (Simmel, 1964, apud Deflem, 2003). Fuziunea dintre idealuri romantice și emoții puternice este o reacție împotriva monetarizării culturii: banii și intelectul sunt interschimbabili, oamenii și culturile pot fi cumpărate. Prin bani, orice
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Hayhoe și Ai, 2006). Banii sunt o parte importantă a vieții noastre, mai ales într-o lume care devine din ce în ce mai comercială (Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Mulți oameni au sentimente puternice față de bani, sentimente ce pot îngreuna luarea de decizii raționale când vine vorba de bani. Unii oameni se simt vinovați pentru că au prea mulți bani, alții se simt rușinați că nu au destui, pe de altă parte sunt persoane cărora le este frică să gestioneze bani în orice fel pentru că
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
să aibă o varietate de sentimente legate de bani, simultan sau chiar să treacă de la un tip de sentimente la altul (Finn, 1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Perspectiva cognitivă asupra oamenilor ca persoane care iau decizii în mod rațional. care urmăresc maximizarea bunăstării individuale, nu reușește să explice dominația efectelor produse de norme și valori atunci când vine vorba de bani. Percepția oamenilor asupra rolului banilor este reflectată în credințe, sarcini, comportamente, etici de muncă și statut social. Evaluând tipare
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
forțe care modelează individul și societatea. Schimbarea atitudinii față de bani este catalizatorul din spatele evoluției noului cult al consumatorului. Când studiază atitudinea față de bani, cercetătorii din domeniul social pleacă de la asumpția economică tradițională că procesul de luare a deciziilor este unul rațional și uniform, însă atitudinea oamenilor față de bani este imprevizibilă. Sensul și importanța banilor sunt la fel de variate ca și personalitatea indiviziilor. Banii pot fi priviți ca fiind buni sau răi, pot stârni invidie sau genera respect, pot însemna putere, împlinire, libertate
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
să fie-ntre ele surori ca și în viață Muzica dansul acrobația poezia pictura Corurile acțiunile și decorurile multiple Veți găsi aici acțiuni Ce se adaugă dramei principale și o împodobesc Schimbările de ton de la patetic la burlesc Și folosirea rațională a neverosimilului."18 Yvan Goll, și el, în Prefața la Mathusalem, se arată dornic să alunge orice logică din dramaturgie. "Dramaturgia alogică, scrie el, are drept scop să ridiculizeze legile noastre cele de toate zilele și să demaște minciuna profundă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
menține în mod constant simțul critic al spectatorului în stare de alertă. "Fascismul, scrie el în Despre o dramaturgie nearistotelică, cu maniera lui grotescă de a insista asupra factorului emoțional, și poate tot pe atât un oarecare declin al elementului rațional al doctrinei marxiste m-au incitat și pe mine să pun accentul mai mult pe aspectul rațional." Pentru producerea acestei "distanțări" care va dezaliena spectatorul, Brecht proslăvește un "teatru epic". Caracteristica esențială a teatrului epic, scrie el în Drumul spre
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o dramaturgie nearistotelică, cu maniera lui grotescă de a insista asupra factorului emoțional, și poate tot pe atât un oarecare declin al elementului rațional al doctrinei marxiste m-au incitat și pe mine să pun accentul mai mult pe aspectul rațional." Pentru producerea acestei "distanțări" care va dezaliena spectatorul, Brecht proslăvește un "teatru epic". Caracteristica esențială a teatrului epic, scrie el în Drumul spre un teatru contemporan, este, poate, să se adreseze mai puțin afectivității spectatorului, cât rațiunii sale. Spectatorul nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
posibile răspunsuri „științifice” sau de alt tip. Experiența religioasă este non-discursivă și se bazează pe Înțelegerea lucrurilor În mod imediat și emoțional (cu sentimentul considerat ca opus al gândirii), chiar dacă, În final, se organizează sub forma unei cunoașteri discursive și raționale; experiența religioasă este, sub anumite aspecte, asemănătoare cu cea estetică (R.D. Drennnan, apud Flannery, 1976). Exaltarea emotivității este evidentă mai ales În rituri: ceremoniile religioase sau riturile cu un caracter public vizibil Își găsesc adesea rațiunea de a fi prin
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
istorico-culturală se afirmă că, pentru a procura sânge care să fie amestecat cu „pământ” (lut) pentru crearea omului, a fost decapitat un zeu, al cărui nume nu este menționat. Textul lui Berossos afirmă explicit că, astfel, se obține „o ființă rațională, participantă la conștiința divină”. 6. Limitele concepției despre divintc "6. Limitele concepției despre divin" a) Absența veșniciei Nemurirea zeilor, adică ideea că viața lor nu se va sfârși niciodată, se află În acord perfect cu un alt punct al doctrinei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cadru În care universalismul și individualismul Își găsesc fundamentul și justificarea teoretică și, totodată, impulsul decisiv pentru realizarea lor practică. În fața unei unice puteri divine stă individul, părtaș la rațiunea universală În cel mai intim focus al său de făptură rațională, făcând abstracție de orice condiționare de rasă, limbă, cultură. Totuși el se recunoaște „cetățean al lumii” și totodată subiect al unui plan providențial de la care nici nu poate, nici nu trebuie să se sustragă, Îndeplinindu-și propria parte cu conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Petosiris. În manifestarea treptată a unei neîncrederi În capacitățile omului de a ajunge doar cu instrumentele intelectuale la cunoașterea adevărului, toată această producție reflectă nevoia de a apela la revelația divină chiar și În sfera fenomenelor naturale, rezervată deja căutării raționale. În orice caz, În acele texte interesul se Îndreaptă cu totul spre problemele existenței pământești și spre mijloacele de a o face mai sigură și fericită, fără nici un indiciu despre acele perspective escatologice și soteriologice care, dimpotrivă, apar ca centrale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-se ca transmitere a unei Înțelepciuni secrete de la tată la fiu, care va fi adoptată mai târziu pentru formularea unui mesaj religios. Într-adevăr, tensiunea pentru atingerea unei cunoașteri de tip mistic, la care nu se poate ajunge prin mijloacele raționale, ci numai prin har și revelație divină, apare ca fiind centrul propulsor al literaturii ermetice de inspirație „filozofică”, cu siguranță mult mai bogată și variată decât reiese din operele rămase, dintre care unele au ajuns la noi În culegerea celor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acesta ne interesează să subliniem aici dimensiunea religioasă, care poate fi definită În termeni de „mistică”, și raporturile ei cu expresiile religiozității tradiționale În ambientul contemporan. Mistica plotiniană se caracterizează prin unii factori specifici, printre care decisiv este fundamentul ei rațional și deschiderea În sens „unitiv”. Tensiunea spre depășirea multiplicității pentru actualizarea „Întoarcerii” spre Primul Principiu, Unul, origine și fundament al ființei, privește sufletul inteligent și Își atinge obiectivul prin trepte cognitive. Ea se termină În extaz, implicând din partea sufletului Înflăcărat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
etico-intelectual, dar, În același timp, le recunoaște practicilor teurgice calitatea de a purifica sufletul inferior, irațional, și, prin urmare, capacitatea de a-l pregăti să urmeze ascensiunea către Unu a sufletului inteligent, obținută prin mijloacele purificării etice și ale exercițiului rațional. c) Iamblichos (250cca 325 d.Hr.) Puținele informații biografice despre acest personaj, originar din Chalcis, Siria, Îl Înfățișează ca pe discipolul lui Anatolius, de la care a dobîndit cunoștințe despre aristotelism și interesul pentru matematică, și al lui Porphyrios, deși față de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În forme autonome și personale. Într-adevăr, Iamblichos, care a meritat titlul de thèios („divin”) de la cei care au vrut să se recunoască În Învățătura lui, ca Împăratul Iulian și Proclus, fără să renunțe la exigențele și la metodele cercetării raționale, a vrut să privilegieze momentul religios sub profilul speculației teologice și al practicii rituale, de autentică emblemă teurgică. Corectă apare Într-adevăr caracterizarea făcută de un interpret autoritar (Dodds, 1959, pp. 335-369) ca „prim scolastic”, adică primul gânditor care a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Într-adevăr caracterizarea făcută de un interpret autoritar (Dodds, 1959, pp. 335-369) ca „prim scolastic”, adică primul gânditor care a Înțeles să structureze căutarea filozofică pe baza unor principii și instanțe religioase, Încercând să le dea un fundament sub aspect rațional. Obiectivul său pare revitalizarea păgânismului Înțeles ca un creuzet comun al unor tradiții grecești și orientale, Înzestrându-l cu o solidă bază teoretică inspirată din ontologia plotiniană. În acest scop, propune o multiplicare a ipostazelor metafizice pusă În paralel cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la noi numai În fragmente, și al unui viguros Comentariu la Oracolele caldeene, pierdut și el În mare parte, schițat pe baza Teologiei caldeene a lui Iamblichos, maestrul școlii ateniene se distinge prin strânsa simbioză dintre exercițiul dialectic al gândirii raționale, care face din el un metafizician rafinat, și elanul mistic. În el, idealul platonic al urcării intelectului spre unirea contemplativă cu divinitatea se Îmbină cu Încrederea totală În eficacitatea artei teurgice. Ea este mijloc de purificare a trupului pneumatic asumat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
panteonuri tradiționale față de care Proclus manifestă cea mai adâncă devoțiune, Înțelese ca expresii ale acelei unice esențe divine care Își are prima origine În Unu, inefabil și incognoscibil. La acest Unu omul aderă cu o credință „unitivă”, superioară oricărei facultăți raționale, Înțeleasă ca putere teurgică ce transcende dimensiunea umană. Manipularea substanțelor materiale (minerale, vegetale, animale, folosirea unor medium umani) În scopurile practicii teurgice este justificată, așa cum se Întâmplă deja și la Iamblichos, de noțiunea de simpatie universală și de „seriile divine
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care ele le manifestă reciproc și cu puterile nevăzute ș...ț. De fapt, Într-adevăr, orice lucru se roagă conform rangului pe care Îl ocupă În natură și cântă laudele culmii seriei divine căreia Îi aparține, laudă spirituală sau laudă rațională ori fizică sau sensibilă. BibliografieTC "Bibliografie" AA.VV. (1966), Porphyre, „Entretiens sur l’antiquité classique”, nr. XII, Fondation Hardt, Geneva. AA.VV. (1973a), Le culte des Souverains dans l’Empire romain, „Entretiens sur l’antiquité Classique”, nr. XIX, Fondation Hardt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui L. Mills (1913), pentru care religia lui Zoroastruxe "Zoroastru" nu ar fi altceva decât „propria noastră religie”, cât și diferite tendințe laice, al căror exponent sugestiv este eseistul S. Laing (1888), care, deși vede În zoroastrism o Învățătură perfect rațională, În armonie cu progresul științific, sfârșește prin a-l expune oricărei interpretări care face totală abstracție de tradiția care l-a Însoțit În mod concret de milenii. Mișcarea reformistă și teozofia nu i-au desprins pe parsi de religia tradițională
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Cezar -, ci extinde aceste treceri la animale și la ceea ce noi numim obiecte inanimate. Așadar, s-ar putea crede că, dimpotrivă, s-a operat o cenzură asupra izvorului lui Cezar, reducând o metempsihoză cu adevărat cosmică la dimensiuni mai „raționale” și, În consecință, mai acceptabile pentru cultura clasică. Mai mult, va trebui să subliniem faptul că, după toate probabilitățile, obiceiul de a tăia capetele nu exista doar În religia celtă, ci era mai degrabă supraviețuirea unei credințe mai vechi - despre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
viață din deșert. Cu privire la „miracolele” lui Dumnezeu în favoarea poporului său în deșert și explicarea propusă în precedență, e nevoie să mai adăugăm o scurtă notă. În mentalitatea modernă, un „miracol” este un fenomen ce nu poate avea o explicație naturală, rațională sau științifică. Cere însă o explicație de ordin supranatural. Distincția dintre „natural” și „supranatural” este însă destul de recentă. Provine în mare parte din discuțiile cu raționalismul și pozitivismul secolului luminilor. Mentalitatea biblică nu operează această distincție în același fel. Dumnezeul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]