15,737 matches
-
care Irina le consideră a fi cele două fiice ale sale, Sydney Bristow și Nadia Santos. Cercul din centru este considerat a fi obiectul în jurul căruia cele două se vor lupta. Ochiul lui Rambaldi (<o>) apare în sezonurile 1-3 în secvența titlului din cadrul genericului, în dreptul numelui lui Victor Garber în sezonul 1 și 3 și în dreptul numelui Lenei Olin. În genericul sezonului 4 nu apare semnul lui Rambaldi, dar acesta reapare în sezonul 5 când este arătat Balthazar Getty. Una din
Rambaldi () [Corola-website/Science/303771_a_305100]
-
Animația constituie o iluzie optică a "mișcării", creată prin derularea unor imagini reprezentând elemente statice ale acesteia. În "producția cinematografică", acest termen se referă la tehnici prin care fiecare secvență a unui film este realizată individual, deci o "analiză a mișcarii" . Aceste secvențe pot fi imagini desenate și apoi fotografiate, fotografii consecutive făcute unui obiect în mișcare cu ajutorul unui aparat de filmat, ori pot fi generate cu ajutorul computerului. Când secvențele
Animație () [Corola-website/Science/303780_a_305109]
-
o iluzie optică a "mișcării", creată prin derularea unor imagini reprezentând elemente statice ale acesteia. În "producția cinematografică", acest termen se referă la tehnici prin care fiecare secvență a unui film este realizată individual, deci o "analiză a mișcarii" . Aceste secvențe pot fi imagini desenate și apoi fotografiate, fotografii consecutive făcute unui obiect în mișcare cu ajutorul unui aparat de filmat, ori pot fi generate cu ajutorul computerului. Când secvențele sunt derulate una câte una cu o anumită viteză (în cinematografie cu o
Animație () [Corola-website/Science/303780_a_305109]
-
secvență a unui film este realizată individual, deci o "analiză a mișcarii" . Aceste secvențe pot fi imagini desenate și apoi fotografiate, fotografii consecutive făcute unui obiect în mișcare cu ajutorul unui aparat de filmat, ori pot fi generate cu ajutorul computerului. Când secvențele sunt derulate una câte una cu o anumită viteză (în cinematografie cu o frecvență de 24 imagini/secundă), deci o sinteză a mișcării, rezultă o iluzie de mișcare continuă, prin exploatarea unor factori psihologici ai vederii, "memoria asociativă și persistența
Animație () [Corola-website/Science/303780_a_305109]
-
o cunoaștere aprofundată. Totuși, animația rămâne în continuare „un cinema paralel”, cum scria criticul italian Giannalberto Bendazzi, un cinema care beneficiază de „o autonomie de limbaj, tehnică și stilistică în forma sa de expresie”. Animația reprezintă derularea rapidă a unei secvențe de imagini pentru a crea iluzia mișcării. Efectul este o iluzie optică datorată fenomenului de persistență a viziunii (fenomen care face ca o imagine înregistrată de ochi să persiste aproximativ a douăzeci și cincea parte dintr-o secundă pe retină. Astfel ochiul
Animație () [Corola-website/Science/303780_a_305109]
-
În practică este foarte dificil de obținut o mărire lineară a vitezei de calcul în funcție de numărul de procesoare. Aceasta deoarece cei mai mulți algoritmi sunt prin natura lor secvențiali, vezi Legea lui Amdahl. Unele probleme pot beneficia de pe urma paralelismului de tip "în secvență" ("pipeline" ), atunci când sunt adăugate noi procesoare. În acest caz, pentru a subîmpărți problema se folosește abordarea de tip "linie de asamblare". Dacă problema poate fi împărțită în n etape și un rezultat parțial este pasat de la etapă la etapă, atunci
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din greutatea uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, în care secvența acestora este codificată de către o genă. Fiecare proteină are secvența ei unică de aminoacizi, determinată de secvența nucleotidică a genei. Prima menționare a cuvântului proteină a fost făcută de către Jakob Berzelius, descoperitorul acestora, în scrisoarea sa către Gerhardus Johannes Mulder
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din greutatea uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, în care secvența acestora este codificată de către o genă. Fiecare proteină are secvența ei unică de aminoacizi, determinată de secvența nucleotidică a genei. Prima menționare a cuvântului proteină a fost făcută de către Jakob Berzelius, descoperitorul acestora, în scrisoarea sa către Gerhardus Johannes Mulder din 10 iulie 1838, scrisoare în care menționează: "The name
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din greutatea uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, în care secvența acestora este codificată de către o genă. Fiecare proteină are secvența ei unică de aminoacizi, determinată de secvența nucleotidică a genei. Prima menționare a cuvântului proteină a fost făcută de către Jakob Berzelius, descoperitorul acestora, în scrisoarea sa către Gerhardus Johannes Mulder din 10 iulie 1838, scrisoare în care menționează: "The name protein that I propose for the organic
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
poate deplasa și în alte părți ale celulei cum ar fi reticulul endoplasmatic sau citoplasma.. Are loc adiția unei grupări 5', grupare dinucleotidică care are rolul de a asigura stabilitatea ARN și de a-l transforma în ARN matur. O secvență de aminoacizi este grefată în poziția 3' terminală pentru protecție dar și pentru a sluji drept șablon pentru procesele următoare.Mai departe are loc formarea ARN, care este apoi utilizat in ribozomi pentru sinteza proteinelor. La procariote legarea ARN de
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
primar, iar aminoacidul care este atașat de acesta este legat de ARNt secundar, care îl leagă de o altă moleculă de aminoacid. Translația continuă pe măsură ce lanțul de aminoacid este format. La un moment dat apare un codon de stop, o secvență formată din 3 nucleotide (UAG, UAA), care semnalează sfîrșitul lanțului proteic. Chiar după termminarea translației lanțurile proteice pot suferi modificări post-translaționale și plierea lanțului proteic, responsabilă de structura secundară și cea terțiară. Modificările post-translaționale se referă la posibilitatea formării de
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
moleculă proteică lungă. Cu timpul au apărut diverse ipoteze: Alte ipoteze au fost lansate de cătreEmil Abderhalden (modelul dicetopiperazinic),sau Troesengaard în anul 1942 (modelul pirol/piperidină). Toate aceste modele au fost infirmate de Frederick Sanger care reușește să identifice secvența aminoacizilor din insulină, dar și de determinările cristalografice efectuate de Max Perutz și John Kendrew asupra mioglobinei și hemoglobinei. Structura secundară se referă la forma și la lungimea lanțurilor polipeptidice, proprietăți induse de legăturile de hidrogen. Cele mai întîlnite tipuri
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
o aliniere a valorilor limită pentru emisiile provenite de la vehicule cu o capacitate cilindrică egală cu sau depășind 1 400 cm3 la aceste norme, datele de aplicare fiind aceleași, în baza unei proceduri europene îmbunătățite de testare, ce cuprinde o secvență de testare extraurbană; întrucât cu aceeași ocazie este oportună stabilirea de dispoziții referitoare la evaporarea carburanților și la durabilitatea componentei vehiculelor care participă la reducerea emisiilor, precum și inserarea, în conformitate cu art. 4 din Directiva 88/436/CEE, a celei de-a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
în fiecare caz. 2.4.2. Toleranțele de timp sunt de ±1s. Toleranțele de mai sus se aplică la fel și la începutul și la sfârșitul fiecărei perioade de schimbare a vitezei(1) pentru ciclul urban (partea UNU) și pentru secvențele nr.3, nr.5 și nr.7 ale ciclului extraurban (partea DOI). 2.4.3. Toleranțele la viteză și la timpi sunt combinate așa cum este indicat în apendicele 1. 3. VEHICUL ȘI CARBURANT 3.1. Vehiculul supus probei 3.1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
a putea coordona producția filmului. Filmările au început la 25 iulie 1978, s-au desfășurat în București și în localitățile de pe litoralul Mării Negre (îndeosebi la Olimp), apoi în septembrie la Snagov și Otopeni și s-au încheiat la 25 septembrie. Secvențele de la începutul filmului au fost filmate la 7 decembrie 1978 pe aeroportul din Frankfurt, în zona neutră, pentru că actorii nu puteau intra în Republica Federală Germania deoarece nu aveau viză. Cu privire la aceste filmări, Sergiu Nicolaescu a afirmat că "„ne-am
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
a afirmat că a avut emoții la realizarea acestui film, deoarece nu avea experiență în regizarea de comedii. El s-a apucat să studieze comedia americană, dorind să facă un film cu tentă polițistă. Coloana sonoră a acestui film conține secvențe din două piese muzicale de pe albumul „Jeff Wayne's Musical Version of The War of the Worlds” (1978). Este vorba de "The Eve of the War" și "Horsell Common and the Heat Ray". Tot pe coloana sonoră se găsește și
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
ale lui Saizescu și care a fost singurul actor considerat potrivit pentru rol. Actorii Dorel Vișan , Dorina Lazăr și Horațiu Mălăele au debutat în cinematografie cu roluri în filmul "Păcală". În film au jucat peste 200 de actori, numai în secvența în care ceata lui Păcală căuta fundul Oltului fiind folosiți vreo 50-60 de actori. Alături de actori, în film apare și regizorul Geo Saizescu, nelipsit în filmele sale începând cu "Astă seară dansăm în familie" (1972). La filmări erau prezenți și
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
3 (de 5 miliarde de ori mai mare decât Soarele). Un model de formare a acestei categorii de supernove este un sistem solar binar cu două stele apropiate. Cea mai mare dintre cele două stele este prima care iese din secvența principală, și se mărește formând o gigantă roșie. Orbita comună a celor două stele începe acum să se micșoreze, întrucât cele două stele ajung să aibă o coroană comună. Giganta își expulzează apoi propria coroană, pierzând masă până în momentul în
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
coroană, pierzând masă până în momentul în care nu mai poate continua fuziunea nucleară. În acest punct, ea devine o pitică albă, compusă mai ales din carbon și oxigen. În cele din urmă, și cea de-a doua stea iese de pe secvența principală, devenind gigantă roșie. Materia expulzată de giganta roșie este însă adunată prin acreție de pitica albă, ceea ce cauzează creșterea masei celei din urmă. Un alt model de formare a exploziilor de tip Ia implică fuziunea a două pitice albe
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
model de formare a exploziilor de tip Ia implică fuziunea a două pitice albe, masa combinată depășind pentru scurt timp limita Chandrasekhar. O pitică albă poate prelua materie și de la alte tipuri de stele companion, inclusiv de la o stea din secvența principală (dacă orbita este suficient de mică). Supernovele de tip Ia descrie o curbă de lumină caracteristică după explozie. Luminozitatea este generată de dezintegrarea izotopului radioactiv nichel-56 în cobalt-56 și mai departe în fier-56. Luminozitatea maximă pe curba de lumină
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
clusterul Quintuplet, sunt și ele considerate posibile precursoare ale unei supernove în viitorul apropiat. Cea mai apropiată stea-candidat de supernovă este IK Pegasi (HR 8210), aflată la 150 ani-lumină. Acest sistem binar cu orbită mică constă dintr-o stea din secvența principală și o pitică albă, aflate una de alta la o distanță de 31 milioane de kilometri. Pitica are o masă estimată de 1,15 ori masa Soarelui. Se estimează că după câteva milioane de ani, pitica albă ar putea
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
zecimale exacte este suficientă pentru a calcula circumferința oricărui cerc care încape în universul observabil cu o precizie comparabilă cu dimensiunea unui atom de hidrogen. Întrucât π este număr irațional, el are un număr infinit de zecimale care nu conțin secvențe ce se repetă. Acest șir infinit de cifre a fascinat numeroși matematicieni și s-au depus eforturi semnificative în ultimele secole pentru a calcula mai multe cifre zecimale și de a investiga proprietățile acestui număr. În ciuda muncii analitice și a
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]
-
trebuie să se afle în interiorul suprafețelor prezentate în diagrama 3. 3.2. Vehicule cu mai mult de două osii Cerințele punctului 3.1 trebuie să se aplice vehiculelor cu mai mult de două osii. Cerințele punctului 3.1.1 cu privire la secvența de blocare a roții trebuie să fie considerate ca fiind satisfăcute; dacă în cazul coeficienților de frânare cuprinsi între 0.15 și 0.30, aderența folosită de cel puțin una dintre osiile frontale este mai mare decât cea folosită de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
frânare specificată în Apendicele 3 din această Anexă. 5.3.6. În orice caz, pentru testele prevăzute la punctele 5.3.1., 5.3.2., 5.3.3., 5.3.4. și 5.3.5. de mai sus, sunt admise secvențe scurte de blocare a roților. În plus, blocarea roților este permisă când viteza vehiculului este mai mică de 15 15 km/h; viceversa, blocarea roților controlate indirect este permisă la orice viteză, cu condiția ca stabilitatea și activitatea de conducere
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
2.1.3.3. Modulator(oare) - Descriere generală și funcție - Identificare( de ex. numărul / numerele părților) - Limitări( de ex. volumul maxim de livrare spre a fi controlat ) 2.1.3.4. Echipamentul electric - Diagrama(diagramele) de circuit - Metodele de alimentare - Secvența de lămpi de avertizare 2.1.3.5. Circuite pneumatice - Schemele de frânare care acoperă configurațiile ABS aplicate tipurilor de remorci definite la punctul 2.1.2.1. - Limitările dimensiunilor conductei / camerei de aer și lungimilor asociate care au efect
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]