14,810 matches
-
în cazul unei strădanii, al unei acțiuni mai mult sau mai puțin conștiente, caracter. În Psihologia mea (V B, 5) am introdus expresia "eu real", ca să denumesc ceea ce este, într-acest fel, parțial, o premisă pentru influența trăirilor asupra stărilor sufletești, parțial, efectul acesteia. Ca să evităm o neînțelegere prea frecventă, chiar și la unii psihologi eminenți, trebuie să subliniem în mod expres că acest eu real nu are nevoie să fie un obiect al conștiinței individului însuși. Faptul că vorba "eu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
uite de sine, într-o dispoziție capabilă de dăruire. Era așa de plin de florile pe care le întîlnea în cursul botanizării sale psihologice, încît nu vedea cum poate să apară, în seria stărilor individuale, și datorită acesteia, o ordine sufletească naturală, cea care alcătuiește tocmai baza pentru ceea ce înțelegem în psihologie prin cuvinte ca "eu", "sine" sau "personalitate". În scrierile sale de mai tîrziu, s-a lămurit totuși în legătură cu neînțelegerile pe care le putea provoca polemica lui împotriva "personalității". Este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
atît de evident ca la cei născuți o singură dată, deși o cercetare mai profundă poate arăta deseori că vechea și noua mentalitate au o caracteristică comună, în pofida sensului cu totul diferit în care se produce, în cadrul ei, evoluția vieții sufletești. În timp ce evoluția celor născuți o singură dată constă într-o continuă deschidere, viața sufletească a celor născuți de două ori este condiționată de depășirea dizarmoniilor interioare 6. În cele spuse mai înainte, au fost arătate deja unele exemple de stări
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
profundă poate arăta deseori că vechea și noua mentalitate au o caracteristică comună, în pofida sensului cu totul diferit în care se produce, în cadrul ei, evoluția vieții sufletești. În timp ce evoluția celor născuți o singură dată constă într-o continuă deschidere, viața sufletească a celor născuți de două ori este condiționată de depășirea dizarmoniilor interioare 6. În cele spuse mai înainte, au fost arătate deja unele exemple de stări totale; doresc acum să mai adaug cîteva. Respectul, melancolia, resemnarea, fidelitatea, bucuria cu-noașterii sînt
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
stării totale, ce stabilește tonul coloristic specific al caracterului nostru. 3.Contopire și organizare Trăirile pot intra în contact unele cu altele în moduri diverse, pentru a forma legături și a alcătui, sub influența lor, noi stări totale în viața sufletească. Se deosebesc de obicei trei feluri de elemente, laturi sau însușiri ce pot distinge gîndirea, în fiecare stare sufletească, și anume, cunoașterea (senzație și reprezentare), sentimentul de plăcere și neplăcere, străduința sau voința. Dacă folosim această trihotomie și nu există
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
unele cu altele în moduri diverse, pentru a forma legături și a alcătui, sub influența lor, noi stări totale în viața sufletească. Se deosebesc de obicei trei feluri de elemente, laturi sau însușiri ce pot distinge gîndirea, în fiecare stare sufletească, și anume, cunoașterea (senzație și reprezentare), sentimentul de plăcere și neplăcere, străduința sau voința. Dacă folosim această trihotomie și nu există nici un motiv să renunțăm la ea7 atunci este de presupus că trei grupe de legi sau tendințe vor juca
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Nu există o cunoaștere pură, o simțire sau o voință pură, ci întotdeauna doar complexe ale acestor elemente psihice. Iar aceste complexe se dovedesc cu atît mai intim legate, cu cît ne întoarcem mai departe în trecutul istoric al vieții sufletești. În măsura în care le cunoaștem, atît cu referire la om, ca individ, cît și la specia umană, apare o trăsătură caracteristică, aceea că stadiile mai tîrzii prezintă deosebiri marcate, ce nu apar în stadiile precedente și pe care nici nu sîntem îndreptățiți
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
apare o trăsătură caracteristică, aceea că stadiile mai tîrzii prezintă deosebiri marcate, ce nu apar în stadiile precedente și pe care nici nu sîntem îndreptățiți să le presupunem acolo. Orice trihotomie este valabilă doar pentru stadiile mai tardive ale vieții sufletești la adult, în contrast cu copilul, la om, în contrast cu animalul, la omul civilizat, în contrast cu barbarul și sălbaticul. O tratare schematică și deductivă a psihologiei, care pleacă de la elementele ce pot fi distinse în cadrul vieții sufletești superior evoluate și care vrea să combine
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
doar pentru stadiile mai tardive ale vieții sufletești la adult, în contrast cu copilul, la om, în contrast cu animalul, la omul civilizat, în contrast cu barbarul și sălbaticul. O tratare schematică și deductivă a psihologiei, care pleacă de la elementele ce pot fi distinse în cadrul vieții sufletești superior evoluate și care vrea să combine stările ce apar cu caracter de totalitate, conduce de aceea la rezultate iluzorii 8. Fenomenul cel mai important, în ce privește elementele cunoașterii, este asocierea reprezentărilor. Cei mai mulți psihologi admit că la baza oricărei legături între
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
formează stări totale. Depinde de circumstanțele speciale, interne sau externe, cît de departe va ajunge formarea de totalități la individ și la fiecare om în cadrul unei singure perioade de viață. Cu greu ar putea fi vreodată integral unificată (totalizată) viața sufletească. Vor exista, parțial stări individuale aflate relativ izolate, parțial, diverse stări totale, în conflict între ele. Trebuie prestată de aceea o activitate psihică atîta vreme cît trăim. 4. Caracterul istoric al vieții psihice Probabil că în toate timpurile s-au
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în embrionu rudimente ale organelor pe deplin dezvoltate ulterior. Dacă tendința de formare a unor stări totale își are temeiul în natura și constituția vieții psihice înseși, atunci trebuie s-o presupunem prezentă și în toate stadiile evolutive ale vieții sufletești. Ar fi o temă importantă pentru cercetarea psihologică comparată să studieze acest lucru mai de aproape. Nu trebuie neglijat, în legătură cu aceasta, faptul că apariția stărilor totale nu este neapărat însoțită de capacitatea de a le descrie și analiza. Unele stări
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
apariția stărilor totale nu este neapărat însoțită de capacitatea de a le descrie și analiza. Unele stări complexe sînt deseori caracterizate de către o pshihologie stîngace printr-o singură trăsătură, care trebuie să îmbrățișeze totul. Și întrucît latura intelectuală a vieții sufletești este aceea care se vădește cel mai limpede, psihologia primitivă va considera, de cele mai multe ori, drept gîndire, rațiune și cunoștințe (ceea ce nu înseamnă, pentru ea, doar o latură aparte a vieții psihice, ci cuprinde totul) chiar și ceea ce va putea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de cele mai multe ori, drept gîndire, rațiune și cunoștințe (ceea ce nu înseamnă, pentru ea, doar o latură aparte a vieții psihice, ci cuprinde totul) chiar și ceea ce va putea fi recunoscut de o analiză mai penetrantă ca laturi separate ale vieții sufletești. Personalitatea și activitatea lui Socrate, de exemplu, devine de neînșeles, dacă nu reținem faptul că prin cunoștințele (Wissen), în care vede baza acțiunii juste, el înțelegea "ceva puternic, conducător și dominant suficient de puternic pentru a-l ajuta pe om
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
este legătura cea mai intimă în care pot intra diferitele sentimente și există multe forme sau trepte intermediare, pînă să se ajungă la acest grad. Sufletul se poate agita într-o parte și într-alta, datorită împrejurării că diversele mișcări sufletești alternează,. Discipolii lui Socrate treceau de la rîs la plîns, în timpul ultimei convorbiri cu maestrul lor. Situația era de așa natură că moartea lui era apropiată, dar ei își desfășurau totuși activitatea obișnuită de gîndire împreună cu el. Era, spune Platon (Fedon
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
recunoaște corect forma principală a sentimentului total, pe care am discutat-o mai sus, este cu siguranță legat de concepția lui Shand asupra acestui punct. Ceea ce el numește un "sistem" sentimental este esența ideilor de care e legat sentimentul, starea sufletească (feeling) și tendința ce se afirmă în el procesele organice care-i sînt conexe și comportamentul sau felul de a acționa, care sînt consecințele sale. Dar aceste elemente n-ar suferi nici o schimbare la intrarea în "sistem" și teoria despre
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
între cele două feluri de sentiment total; dar aceasta nu exclude faptul că aici sînt prezente două forme specifice ale sentimentului total și tocmai despre asta este vorba. De altfel, fiecare formă poate avea avantajele ei. Contopirea facilitează o dispoziție sufletească și o comportare concentrată, pe cînd forma de organizare lasă loc unor variațiuni mai mari în cazurile particulare. Plasticitatea mai mare în organizare se poate combina foarte bine cu faptul că elementele "sistemului" își determină reciproc nuanța sau timbrul. Fiecare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mînia și admirația, speranța și teama, fidelitatea și îndoiala nu obișnuiesc să intre ca factori într-o legătură psihică solidă. La baza admirabilei poezii a lui Ingemannx) Curge-un rîu spre marea eternă, stă ideea optimistă că toate elementele vieții sufletești se pot armoniza. Despre acest rîu, se spune: "El schimbă mîhnirea în plăcerea melancolică, Orice suspin într-un cîntec dulce Chiar și stînca turtită de povara multelui Se preface într-o împletitură de crengi aurii". Da, așa ceva se poate întîmpla
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
total și caracter Tendința nașterii unor sentimente totale este legată (cum s-a arătat în § 2) atît de natura cea mai intimă a vieții psihice, cît și de cerințele luptei pentru existență. Pe toate treptele și în toate formele vieții sufletești, se afirmă un imbold și o capacitate țintind spre o concentrare, spre o sinteză. Acționează aici, cum a spus Kant, o artă ascunsă în noi, fără de care nu am avea o conștiință, dar de care sîntem rareori conștienți. Este de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
au un sistem nervos mai concentrat decît cele zise inferioare. Și tocmai acestei concentrări fiziologice îi corespunde eficacitatea vieții psihice ca sinteză. În situația unei acțiuni, lucrurile pot depinde de strîngerea laolaltă a tuturor experiențelor și amintirilor, a întregii dispoziții sufletești și a străduinței și de concentrarea lor într-o singură direcție. Dacă s-a format un sentiment total, atunci a avut loc mai înainte o mobilizare a forțelor într-un anumit sens, iar acest lucru poate fi de cea mai
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o asemenea luptă, numai prin aceea că disputa și sfărîmarea sînt resimțite ca o durere. Durerea și supărarea, regrezul și îndoiala presupun o unitate interioară; tocmai ruptura este simțită ca o durere. Suferința este ultima legătură care ține îmbinată viața sufletească. "N-aveam nici o bucurie" îl pune Sibbern să spună pe Gabrielis al său "nici una care ar fi putut să dea continuitate existenței mele; din această pricină, durerea și disperarea erau cele care îmi țineau reunită existența și mă fereau să
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu văd mai departe decît ceea ce le stă la îndemînă, care nu au o experiență cuprinzătoare și nu cunosc diversitatea existenței, doar la aceștia sentimentul și imboldul pot avea un caracter simplu. La cei cu experiență bogată și multilaterală, viața sufletească se compune din plăcere și durere, dulceață și amărală și anume în așa chip încît aceste elemente contradictorii se determină reciproc. Ignoranța este mama desfătării în paradisul animal și cel ce-și înmulțește cunoștințele își amplifică durerea. Sufletul eroic simte
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu Banchetul lui Platon ne arată deosebirea dintre gîndirea antică și cea modernă. Platon vrea să ne conducă dincolo de aspirația continuă, dincolo de lumea schimbării, în care poate fi vorba doar de străduință. Afectele trebuie înlocuite cu claritatea intelectuală și starea sufletească să-și găsească liniștea în invariabilitate. Pentru Bruno însă, jocul contrariilor și tensiunea pe care o comportă sînt tocmai expresia realității adevărate, fiindcă tocmai bogăția vieții și infinitatea lumii ne aduc cu ele schimbările permanente și marile contraste. Pe cît
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
umiditate, umezeală, sevă. În legătură cu aceasta, este folosit în vechea fiziologie a umorilor corpului, ce determină temperamentul. Cunoscutele patru vechi temperamente corespundeau, fiecare în parte, predominantei unei seve. Din fiziologie, cuvîntul a trecut în psihologie, pentru a denumi o anumită stare sufletească și vocabularul psihologic uzual prezintă, la rîndul lui, un șir de tranziții mărturii ale unor schimbări în viața psihică a epocii moderne, ori măcar ale unei conceperi mai clare a fenomenelor vieții sentimentale. Firește, nu numele ne interesează. Prea adeseori
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
elemente contradictorii sens care este pregătit în cursul secolului al 18-lea și stabilit cu siguranță în secolul al 19-lea23. Arta lui Shakespeare a deschis, într-un mod cu totul esențial, calea spre această nouă semnificație și spre înțelegerea fenomenului sufletesc aparte ce-i stă la bază. Această înțelegere se vădește în modul genial în care el a prelucrat ființa clovnului din dramele mai vechi în unitatea strînsă a unei mari acțiuni tragice. Cursurile contradictorii ale vieții sînt reunite, în arta
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
din dramele mai vechi în unitatea strînsă a unei mari acțiuni tragice. Cursurile contradictorii ale vieții sînt reunite, în arta lui Shakespeare, într-un singur curs puternic. Suferința și seriozitatea, rîsul și plînsul, înălțimea și josnicia toate contribuie la starea sufletească totală pe care ne-o lasă operele saleși care a existat probabil în poetul însuși, ca rod al experienței sale de viață. El nu și-ar fi putut soluționa tematica artistică, dacă nu și-ar fi rezolvat în viață obligația
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]