14,579 matches
-
lungi. Ocelii prezenți. Adulții sunt crepusculari sau nocturni și trăiesc în locuri umede și umbrite, zburând în roiuri mari toamna sau chiar iarna, pe zile însorite. Multe specii sunt comune în peșteri și mine. Larvele sunt eucefale și trăiesc în vegetația putrezită, în băligarul putrezit, în ciuperci. le este o familie mică cu 150 de specii, răspândite în întreaga lume. Familia cuprinde peste 150 de specii distribuite în patru genuri, dintre care cele mai reprezentative sunt Trichocera: "Trichocera" este divizat în
Trihoceride () [Corola-website/Science/332497_a_333826]
-
Asia Mică și vestul Asiei. În România este mai des întâlnită în sudul Olteniei și Munteniei, sudul Banatului, sud-estul Moldovei și în mai multe localități din Dobrogea. Preferă liziera pădurilor, tufărișurile, coastele sau viroagele cu loess sau stâncile unde există vegetație arbustivă sau arborescentă. Are spatele cafeniu, brun-gălbui sau brun-cenușiu cu o dungă mediană longitudinală deschisă pe fiecare solz. Abdomenul este galben. Se hrănește cu șopârle de ziduri, gușteri, hârciogi, popândăi, șoareci și șobolani. Prinde prada cu o viteză uluitoare, apucând
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
uscate. Trăiește în stepă deschisă, în silvostepă, prin pădurile de stepă și de munte nu prea umbrite, la marginile pădurilor de stepă, în tufărișurile din apropierea drumurilor, în semideșert, în nisipurile și pantele pietroase și argiloase tari de munte acoperite cu vegetație (arbori și arbuști), în grohotișurile pietroase și printre stânci, pe pantele vâlcelelor și ravenelor, pe malurile râpelor, pe coastele abrupte de-a lungul malurilor râurilor, în trestiișuri uscate. În Caucazul de Nord pătrunde în regiunile de deșert cu barcane de
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
deasupra nivelului mării. În Caucaz se întâlnește la înălțimi de până la 1500-1600 m. În România șarpele rău trăiește în silvostepă în locuri uscate și călduroase. Preferă liziera pădurilor, preajma tufișurilor, pantele sau viroagele cu loess sau stâncăriile, unde există o vegetație arbustivă sau arborescentă. Ca adăposturi servesc galeriile rozătoarele (popândăilor și gerbililor), fisurile solului, golurile din grămezile de pietre, grohotișurile pietroase din vâlcelele de stepă, tufișurile, golurile de lângă rădăcini și scorburile joase. De obicei, acești șerpi sunt foarte fideli locurile lor
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
în Dobrogea. Lipsește în nord-vestul României, în Transilvania, Moldova și Bucovina. Șopârlița de frunzar trăiește în pădurile de stepă din regiunea de câmpie, ca și în cele din silvostepă, de obicei în porțiunile mai uscate și însorite, cu frunzar și vegetație ierboasă, în luminișuri, rariști sau la lizieră, de-a lungul potecilor. Uneori apare și în regiunile calcaroase ale Dobrogei, pe pantele cu vegetație și pietriș. Corpul are lungimea de 100-107 mm. Trunchiul este robust, relativ lung, cilindric, îndesat. Capul relativ
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
ca și în cele din silvostepă, de obicei în porțiunile mai uscate și însorite, cu frunzar și vegetație ierboasă, în luminișuri, rariști sau la lizieră, de-a lungul potecilor. Uneori apare și în regiunile calcaroase ale Dobrogei, pe pantele cu vegetație și pietriș. Corpul are lungimea de 100-107 mm. Trunchiul este robust, relativ lung, cilindric, îndesat. Capul relativ mic, scurt, puțin mai lung decât lat, ușor dilatat în regiunea temporală. Botul scurt și rotunjit. Gâtul este indistinct, trecerea de la gât la
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
trăiește în toate provinciile țării, acolo unde găsește condiții favorabile de trai și este ocrotit prin lege. Îi place căldura. Preferă pădurile cu teren uscat și porțiunile însorite, rariștile de foioase cu luminișuri, coastele stâncoase cu tufișuri, ruinele invadate de vegetație. Este un șarpe mare cu o lungime de până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele este brun cu mulți solzi dungați în lung cu alb. Pe laturile capului are două pete
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
Zamenis longissimus" este monotipică (adică nu este împărțită în subspecii) Șarpele lui Esculap este o specie termofilă (îi place căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu vegetație arborescentă și printre ruinele invadate de vegetație. Șarpele lui Esculap se mișcă relativ lent, dar se cațără în arbori cel mai bine dintre șerpii noștri. Când este prins, se repede furios și mușcă, însă rana pe care o lasă nu
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
împărțită în subspecii) Șarpele lui Esculap este o specie termofilă (îi place căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu vegetație arborescentă și printre ruinele invadate de vegetație. Șarpele lui Esculap se mișcă relativ lent, dar se cațără în arbori cel mai bine dintre șerpii noștri. Când este prins, se repede furios și mușcă, însă rana pe care o lasă nu este decât o mică zgârietură. Apare în
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
șerpi, această specie este, în general, ucisă de către localnici. Este amenințată și de mortalitatea accidentală pe drumuri, în special în zonele în care specia este relativ comună. Ouăle acestui șarpe care sunt depuse în grămezi de iarbă și în altă vegetație sunt frecvent colectate și distruse de oameni. Pe lista roșie a IUCN, la nivel mondial specia "Zamenis longissimus" are un statut de specie neamenințată cu dispariția (LC). Specia a fost inclusă în Cartea Roșie a Federației Ruse, Georgiei, Ucrainei și
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
Serbia, România, Bulgaria, Albania, nordul Greciei, nordul Turciei, Republica Moldova, Ucraina, sud-vestul Rusiei, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, vestul Kazahstanului și nord-vestul Iranului. Preferă solurile uscate și însorite de la margini de pădure, în luminișuri și de lângă drumuri cu tufe, zone de stâncărie cu vegetație arborescentă, buruienișuri, bolovănișuri, de la pădurile de șes până la 1500 m altitudine. În zonele umede este foarte rar. Are o activitatea diurnă. Se mișcă relativ lent, se poate cățăra pe arbuști, pe ramurile cărora se sorește. Devine foarte agresiv când este
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
areal discontinuu, de la Munții Banatului până la Cozia, în Carpații Olteniei și sud-vestul Transilvaniei, până la nord de Mureș, Săcărâmb, Zlatna. În România este un element montan, în regiunea de deal se întâlnește în mod excepțional (Deva). Trăiește pe coastele stâncoase cu vegetație de acoperire din clisura Cazanelor și pe văile afluenților Dunării și Cernei, pe Valea Nevei. A fost semnalată și pe dealul cetății Deva, precum și în Munții Retezat până la altitudinea de 2184 m. Trăiește pe pantele stâncoase cu arbuști, adesea aproape de
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
râului Petrimanu (unul din afluenții de stânga ai Latoriței). Situl dispune de 10 habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de Larix decidua și Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Vegetație lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros"; "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin"; "Vegetație
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
Vegetație lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros"; "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin"; "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane"; "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin") ce adăpostesc și conserva a gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică rară
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros"; "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin"; "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane"; "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin") ce adăpostesc și conserva a gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
colinare a Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de nouă tipuri de habitate naturale ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Vest); ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de 12 tipuri de habitate naturale ("Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri; Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Pajiști de altitudine joasă; Pajiști aluviale din Cnidion dubii; Comunități de lizieră cu
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Pajiști de altitudine joasă; Pajiști aluviale din Cnidion dubii; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention; Depresiuni umede intradunale" și "Dune panonice") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
din Cnidion dubii; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention; Depresiuni umede intradunale" și "Dune panonice") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
bazat pe performanță care presupune măsurarea, certificarea și monitorizarea caracteristicilor mediului construit care au o influență asupra sănătății și confortului ocupanților. Se iau în calcul calitatea aerului si a apei din clădire, accesul la lumina naturală, prezența plantelor și a vegetației, dar se pune accent și pe confortul personal, accesul la alimente sănătoase și influența pe care o au clădirile asupra corpului uman. Clădirile de birouri care vor obține această certificare pot oferi beneficii suplimentare angajaților, spre exemplu locuri pentru activități
Skanska începe certificarea WELL Building StandardTM pentru proiectele din întreaga regiune by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103789_a_105081]
-
deja documentate de rapoartele realizate de JLL US. Acustica îmbunătățită a spațiului din birouri poate îmbunătăți memoria cu 66%, calitatea superioară a aerului poate reduce cu 35% perioadele de concediu medical în rândul angajaților, în timp ce accesul la lumina naturală, la vegetație și la imagini plăcute pot adăuga cu până la 46 de minute mai mult somn în timpul nopții. Raportul "Consumul de energie în clădirile de birouri" realizat de Skanska, Go4Energy și Cushman & Wakefield indică faptul că, datorită utilizării adecvate, proiectele dezvoltate în conformitate cu
Skanska începe certificarea WELL Building StandardTM pentru proiectele din întreaga regiune by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103789_a_105081]
-
în jos, apoi spre interior și în sus. Suprafața cornului este crestată, crestele se dezvoltă progresiv cu vârsta. Crestele reprezintă fiecare un an, astfel încât numărul total ar corespunde cu vârsta ibexului. Femela are coarne scurte, cilindrice. Ibexul se hrănește cu vegetație, cum ar fi iarbă și plante. Ibexul din Pirinei migrează în funcție de anotimpuri. În primăvara anului Ibexul migrează la munte, unde femelele și masculii se împerechează. Femelele, primăvara se separă în mod normal de masculii pentru a da naștere în zone
Ibexul din Pirinei () [Corola-website/Science/334519_a_335848]
-
lucrurile astea nu depind în totalitate de dumnevoastră. De-aia e și păcat că nu ne cereți ajutorul în momente de-astea. Nici nu știți ce pierdeți', a mai spus Ciprian Muntele în mesajul transmis premierului Cioloș. Un incendiu de vegetație a izbucnit marți în Parcul Văcărești, fiind stins de pompieri. Acest incendiu a afectat o suprafață de două hectare, după cum au anunțat oficiali ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență București. Și luni a izbucnit un incendiu de vegetație în Parcul
Cioloș, despre incendiile din Parcul Văcărești: Bănuiesc ce se întâmplă () [Corola-website/Journalistic/102916_a_104208]
-
incendiu de vegetație a izbucnit marți în Parcul Văcărești, fiind stins de pompieri. Acest incendiu a afectat o suprafață de două hectare, după cum au anunțat oficiali ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență București. Și luni a izbucnit un incendiu de vegetație în Parcul Văcărești, fiind afectată o suprafață de 2.000 de metri pătrați.
Cioloș, despre incendiile din Parcul Văcărești: Bănuiesc ce se întâmplă () [Corola-website/Journalistic/102916_a_104208]