145,625 matches
-
contextul în care lumea devine pe zi ce trece o soartă comună, doar pacea, dezvoltarea și câștigul comun pot fi direcția strategică fundamentală în rezolvarea chestiunilor internaționale. Este deosebit de important ca făcând parte din mediul geopolitic, să păstrăm în memorie istoria, să prețuim pacea, să refuzăm confruntarea și să eliminăm dezastrele războiului.
Învăţând din istorie, vom îmbrăţişa un viitor paşnic () [Corola-website/Journalistic/296506_a_297835]
-
Deși pare incredibil, aliații occidentali se urmăresc unii pe alții parcă mai mult ca oricând. În istoria recentă, spionajul pare să aibă o anvergură sporită până și între prieteni declarați; SUA, Franța, Marea Britanie sau Germania vădesc un mare apetit pentru a ști tot ce fac și ce plănuiesc... ceilalți aliați. În principiu, relațiile statelor aliate din lumea
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
plănuiesc... ceilalți aliați. În principiu, relațiile statelor aliate din lumea occidentală se bazează pe încredere, aceasta fiind chiar mai presus decât toate acordurile semnate și de toate guvernările perindate prin palate. Și totuși... Unul dintre marile scandaluri de spionaj ale istoriei foarte recente are în centru urmărirea cancelarului german Angela Merkel de către Agenția de Securitate Națională americană (NSA), care a ascultat telefonul mobil al liderului de la Berlin (peste un deceniu, după cum arată presa internațională) și, din păcate, asta s-a aflat
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
care s-a scurs de la ultima mineriadă, cea din 1999, îmi permit acum o decantare mai severă a celor trăite, dar și o perspectivă mai clară asupra contextului regional și internațional în care s-au înscris aceste triste evenimente din istoria noastră recentă. Prima invazie a minerilor în București a avut loc în seara zilei de 28 ianuarie 1990, în umbra primului miting al partidelor istorice, PNȚCD, PNL și PSDR. Dezechilibrul de forțe dintre FSN și oricare altă formațiune existentă era
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
susținerea de către România a acțiunii NATO și UE din Balcani. Abia atunci, când forța legitimă a statului i-a respins pe mineri și încercarea de lovitură de stat la care aceștia participau, s-a încheiat definitiv acest capitol sumbru din istoria noastră recentă.
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
locală. Că fiecare regim politic ce s-a succedat s-a războit mai întâi cu stanele de piatră - ca la noi la nimenea! - asta e o chestiune ce ține de moralitatea noastră publică și de posibilitățile noastre de a înțelege istoria. Bunăoară, comuniștii l-au dat jos pe I.C. Brătianu de la Universitate, în timp ce „noua orânduire” a râs cât a putut, lovind aspru până și în denumirile străzilor, încât nu mai știe omul pe care din ele se află. În zilele noastre
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
conservarea acestui specific de diversitate culturală și etnică după un secol de turbulențe și tragedii arată limpede că statul român a avut și are toată capacitatea de administrare, respectând mai mult și mai bine drepturile minorităților decât predecesorii săi, în istorie. Dacă după primul război mondial opinia publică și statul ungar au fost preocupate de recâștigarea Transilvaniei pe cale violentă, făcând un joc deschis, pe față, de revizuire a Tratatului de la Trianon și căutând sprijinul fostelor puteri Centrale, între care Germania lui
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
doar ca un spațiu al probabilităților, ci ca un spațiu al posibilităților. Pe scurt, am putea spune că unii sunt înclinați către politica punerii piciorului în prag, iar ceilalți înclină către politica ușilor larg deschise. După opt sute de ani de istorie comună, în care faptele nu au fost întotdeauna blânde sau constructive, ci dimpotrivă, istoria secolului al XX-lea ar trebui analizată cu mai multă răbdare și mai multă înțelepciune de către toți cei cărora popoarele le-au încredințat autoritatea. Să privim
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
am putea spune că unii sunt înclinați către politica punerii piciorului în prag, iar ceilalți înclină către politica ușilor larg deschise. După opt sute de ani de istorie comună, în care faptele nu au fost întotdeauna blânde sau constructive, ci dimpotrivă, istoria secolului al XX-lea ar trebui analizată cu mai multă răbdare și mai multă înțelepciune de către toți cei cărora popoarele le-au încredințat autoritatea. Să privim cu încredere către ceea ce ne apropie - o Europă Unită, în care fiecare popor va
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
către ceea ce ne apropie - o Europă Unită, în care fiecare popor va avea garantat spațiul său de dezvoltare și libertate. Ideea revizuirii unui Tratat care a rezistat celui de-al doilea război mondial și căderii comunismului, două momente cruciale ale istoriei moderne, este nu doar retrogradă, încercând să aducă Europa la situația dinaintea primei conflagrații mondiale, ci și amenințătoare pentru pacea Europei - distrugerea unui echilibru verificat duce la o stare de instabilitate conflictuală cu consecințe imprevizibile, neverificate. De aceea, este cu
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul românesc și au organizat diverse manifestări politico-culturale cu ocazia zilelor semnificative legate de istoria românilor. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-au înregistrat și primele prezențe românești în spațiul brazilian. Astfel, în toamna anului 1880 a apărut în capitala braziliană o misiune românească, condusă de colonelul Sergiu Voinescu. Acesta a fost primit într-
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
născut în exil”. Li s-a adăugat prelatul papal, profesorul universitar monseniorul Ioan Dan, fost multă vreme șeful Misiunii catolice române din Argentina. Lui i se datorează, între altele, o importantă contribuție științifică: „O teorie fabricată și o pseudoproblemă din istoria Transilvaniei”, consacrată originilor și continuității neamului românesc. În Argentina trăiesc astăzi mai multe zeci de mii de persoane de origine sau de proveniență din România. Cei mai mulți sunt concentrați în Buenos Aires, iar alții locuiesc, în grupuri mai mici, în La Plata
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
dintâi cu laurii Nobel, prietenul marinarilor triști, iscoditorul prin mitologii, cel ce regreta c-a lăsat „printre degete să-i curgă un râu întreg, fără să bea o picătură” . „Fără număr sunt cei ce-au călcat în acest spațiu-al istoriei pe care-l numim Elada în veacul acesta de fier” îi amintește orgolioasa lui soră Ioanna, ocrotitoarea orfanilor, când Grecia era călcată-n picioare, apoi prima doamnă a țării, protectoare a templelor și-a demnității elenilor, pe români îndrăgindu-i
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
din mișcarea legionară îl exercita asupra lor. „Ominos" însemnînd aici: tulburător, rău prevestitor și irațional. Căci, în comparație cu notele mentalului interbelic, legionarii erau întruchiparea nefirescului și a monstruosului, un nefiresc pe care Arsenie Papacioc l-a descris frust: singura dată în istoria românilor cînd Caragiale nu a avut dreptate. La stupefierea ominoasă provocată de legionari, în anii '50 s-a adăugat interdicția oficială de a mai vorbi despre ei. Cine atingea subiectul își punea în pericol nu doar cariera, ci libertatea, represiunea
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
mînați de elanul vîrstei și de înălțimea idealului, își frîng destinele. E drept, se moare în carte, dar se moare fără patos, se moare oarecum himeric, adică se moare nu fiindcă o cere logica romanului, ci fiindcă așa a fost istoria, dar o istorie pe care romanul o presupune fără s-o evoce detaliat, de unde și portretele sumare, abia schițate ale personajelor, în contrast cu ideile precise, înflăcărate și serafice care tot lor le trec prin minte. Personajele trăiesc atît de mult în
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
vîrstei și de înălțimea idealului, își frîng destinele. E drept, se moare în carte, dar se moare fără patos, se moare oarecum himeric, adică se moare nu fiindcă o cere logica romanului, ci fiindcă așa a fost istoria, dar o istorie pe care romanul o presupune fără s-o evoce detaliat, de unde și portretele sumare, abia schițate ale personajelor, în contrast cu ideile precise, înflăcărate și serafice care tot lor le trec prin minte. Personajele trăiesc atît de mult în spirit că nu
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
Autorii din grupajul de mai jos sunt incluși în 11 poeți maghiari contemporani, volum în curs de apariție la Editura Paralela 45. Antologiile, ca și istoriile literare, au o funcție selectivă și, în același timp, o inevitabilă componentă subiectivă - pe lângă încercarea de decelare a valorilor literare ale unui moment istoric, ele reflectă, în primul rând, gusturile și preferințele estetice ale celui ce operează selecția. Iar în
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
didactic universitar, este un poet neoavangardist preocupat de experimentul literar și artele vizuale. Despre atitudinea lor față de creația poetică a colegilor de breaslă, despre respectul reciproc pe care îl dovedesc frecventele lor incursiuni intertextuale, evocările și dialogul poetic, despre traumele istoriei, pe care poeții maghiari par să nu le uite, indiferent de generație, voi vorbi mai pe larg în prefața volumului. PETRI GYÖRGY Vorbește ceapa Eu toată mi-s numai coajă, chiar dacă mă despici în patru, dacă mă tai în cubulețe
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
atunci se numea „românism”! De-a dreptul uimitor rămîne modul în care a fost el apreciat în epocă; fulguranta și multipla sa ascensiune cultural-socială i-a intimidat pînă și pe cei mai lucizi critici interbelici. G.Călinescu îi închină în Istorie... un adevărat poem în proză, ce capătă uneori accente delirante („După Eminescu și Macedonski, Goga e întîiul poet mare din epoca modernă, poet național totodată și pur ca și Eminescu”); iar Tudor Vianu, de obicei ponderat în afirmații, credea că
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
de aur” a libertății și a eroismului, pierdute însă definitiv; acum în Ardeal nu mai domnesc decît sărăcia, oprimarea, tristețea incurabilă. Într-o metaforă diacronică proprie, Goga reia oarecum schema eminesciană a vîrstei de aur, încheiată o dată cu căderea omenirii în istorie. Dar detașarea și universalitatea proprii viziunii lui Eminescu se îngustează sever, transformîndu-se în intransigență naționalistă. Colorarea limbajului cu termeni arhaici, opusă uzului lingvistic atunci în vigoare, se potrivea însă ca o mănușă mesajului transmis de Goga: era un limbaj inventat
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
mă purta: M-ai frînt de glia tuturora, Dar n-am săpat moșia ta!”. Nu există multe asemenea exemple dovedind marea artă a tranziției psihologice; produse ale acestei arte sunt însă cele cîteva piese care îl înscriu pe Goga în istoria poeziei noastre. Opera sa poetică manifestă o bizară întîrziere față de spiritul epocii în care a fost compusă. Romantismul de factură programat-regresivă a dominat-o de la început, iar acest model s-a păstrat pînă tîrziu, cînd romantismul ajunsese de multă vreme
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
poeziei noastre. Opera sa poetică manifestă o bizară întîrziere față de spiritul epocii în care a fost compusă. Romantismul de factură programat-regresivă a dominat-o de la început, iar acest model s-a păstrat pînă tîrziu, cînd romantismul ajunsese de multă vreme istorie. Unele dintre cele mai tipice forme romantice se perpetuează o dată cu Goga: prezența poemelor de largi dimensiuni, în care există un important scenariu epic (Clăcașii, Frumoasa cea din urmă, Cîntece etc.), profetismul grandilocvent, absența din limbaj a inovațiilor moderniste, toate caracterizează
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Să nu uităm ... - Marin VELEA Să nu uităm minunata seară a zilei de 19 martie 2014 în care Corul Academic Radio, ne-a oferit cea mai frumoasă și autentică lecție de istorie a poeziei și muzicii corale românești laice și religioase. Condusă cu responsabilitate artistică și profesionalism de harnicul, talentatul și perseverentul dirijor și compozitor Dan Mihai Goia, formația Radioului la pupitrul căreia au ucenicit personalități notorii ale muzicii românești, își continuă
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
fi justificarea structurii fragmentare a romanului, care, păstrând proporțiile, e aceeași din O sută de ani de zile la porțile Orientului (1992). E drept, Un om din Est câștigă în ce privește diversitatea protagoniștilor, dar tot un montaj de proze scurte rămâne: istoriile de alcov ale lui Nelu Cucerzan (zis, nu se știe de ce, Nelu Sanepidu) se intercalează printre isprăvile pokeristice ale lui Willy Schuster, vorbitor aproape nativ al limbii de lemn, printre încăpățânările partinice ale lui Samsaru, printre scaldele periodice ale directoarei
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
nu înseamnă ultimul (concert), ci cea din urmă lucrare muzicală. Ba mai mult: nu ultima reprezentație a unei formații de muzicieni, ci acel finit corona opus în sens de finalizare, de sens valoric final, sens pe care o dramatizare, o istorie a tribulațiilor comun-umane, îl pot câștiga prin sublimizare sau iluminare. Așadar înainte de retragerea conducătorului acestui cvartet de mare succes și carieră internațională, înainte de substituirea violoncelistului (pentru eventuala supraviețuire a formației), filmul american relevă mai multe drame omenești. Nu fac sumarul
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]