148,721 matches
-
Parlamentul au avut puncte de vedere diferite asupra anumitor proiecte, fie că a fost vorba de pensiile speciale, de modificările aduse Codului fiscal sau votul prin corespondență. Klaus Iohannis nu a ezitat să retrimită Parlamentului sau să conteste la Curtea Constituțională proiecte de acte normative sau hotărâri asupra cărora viziunea sa era alta decât a Legislativului sau a Executivului. În timpul protestelor din iarna lui 2017, Iohannis a coborât în mijlocul protestatarilor, arătându-și susținerea față de cauza lor. Acesta a fost un opozant
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
pronunțat aproximativ "o-roh-tas e-răn"), sau, pe scurt, Oireachtas, este numele parlamentului național din Republică Irlanda. Oireachtas-ul este compus din două camere: Seanad Éireann, sau Senatul, si Dáil Éireann, sau Cameră Deputaților. Dáil Éireann este camera parlamentului care are, prin prerogativele constituționale, mai multă putere decât Seanad Éireann. Ambele camere se reunesc în sesiuni Casă Leinster din Dublin. Dáil Éireann, Camera Deputaților, este aleasă direct prin alegeri universale, alegeri fiind ținute maximum din cinci în cinci ani. Această cameră poate să fie
Oireachtas Éireann () [Corola-website/Science/298520_a_299849]
-
dintre cele șase țări fondatoare ale , care în 1957 va deveni și apoi, în 1993, . În 1999, Luxemburg s-a alăturat zonei euro. În 2005, în Luxemburg s-a ținut un . Luxemburg este o democrație parlamentară, condusă de un monarh constituțional. Conform constituției din 1868, puterea executivă este exercitată de și de , care este format din mai mulți alți miniștri. Marele Duce are puterea de a dizolva , caz în care trebuie organizate noi alegeri în termen de trei luni. Cu toate
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
judecătorii de pace"; în , , și ), două tribunale districtuale (Luxemburg și Diekirch) și Curtea Superioară de Justiție (Luxemburg), care cuprinde Curtea de Apel și Curtea de Casație. Există și un Tribunal Administrativ și o Instanță de Contencios Administrativ, precum și o Curte Constituțională, toate cu sediul în Capitală. Luxemburgul este împărțit administrativ în 3 , care sunt mai departe împărțite în 12 și mai departe în 105 . Douăsprezece dintre comune au , dintre care cel mai mare este orașul . Districtele sunt , și . Luxemburg a fost
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
România, în continuarea celor inițiate în secolul precedent și la începutul veacului al XX-lea de către mentorul și unchiul său, prin alianță, Spiru Haret. Deviza să era: "„Școală cât mai multă! Școală cât mai bună! Școală cât mai românească!”" Textul constituțional cu privire la învățământ, așa cum a fost formulat la 29 martie 1923, se baza pe principiile libertății învățământului, a obligativității și gratuității învățământului primar. A contribuit la adoptarea Legii învățământului primar al statului și a învățământului normal-primar din 26 iunie 1924, la
Constantin I. Angelescu () [Corola-website/Science/307069_a_308398]
-
Kövesi, vestitul autodidact, care a proiectat și podul de lemn peste Arieș și Fabrica de Bere din Turda. Pentru meritele sale, János Kövesi a fost ales consilier orășenesc. In turnul cel mic s-a pus un clopot mai vechi, zis “constituțional”, pe care se vede inscripția următoare: “"Turnat din ordinul orașului nobil Turda, în anul 1742, în timpul locotenenței lui György Vásárhely. Georgius Nemes fecit"” (executat de Georgius Nemes). Cu acest clopot se anunța începerea Adunărilor Generale ale orașului. Numele de “constituțional
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
constituțional”, pe care se vede inscripția următoare: “"Turnat din ordinul orașului nobil Turda, în anul 1742, în timpul locotenenței lui György Vásárhely. Georgius Nemes fecit"” (executat de Georgius Nemes). Cu acest clopot se anunța începerea Adunărilor Generale ale orașului. Numele de “constituțional” provine de acolo, că nu a fost tras de la 1849 până la 1867 (perioada absolutismului), numai după 1867, după restabilirea stării constituționale. “Casa Orașului” (“Palatul Orașului”) a fost folosită ca primărie între anii 1812-1849. În timpul absolutismului (1849-1867) a fost ocupată de
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
Georgius Nemes fecit"” (executat de Georgius Nemes). Cu acest clopot se anunța începerea Adunărilor Generale ale orașului. Numele de “constituțional” provine de acolo, că nu a fost tras de la 1849 până la 1867 (perioada absolutismului), numai după 1867, după restabilirea stării constituționale. “Casa Orașului” (“Palatul Orașului”) a fost folosită ca primărie între anii 1812-1849. În timpul absolutismului (1849-1867) a fost ocupată de funcționarii județeni, care, după restabilirea constituției în 1867, au fost îndepărtați de acolo. În anul 1889 funcționa în această clădire Tribunalul
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
de spus. Totuși se pare că a intervenit de multe ori pentru susținerea intereselor circumscripției din care fusese ales și câștigând recunoștința alegătorilor. A fost însă angrenat în alte activități politice. Astfel, în 1900 cele două ziare conservatoare "Timpul" și "Constituționalul" fuzionează și formează un nou ziar "Conservatorul". Anghel Demetriescu este numit împreună cu Iacob Negruzzi la direcția politică a ziarului. Totuși, scrie puține articole politice, cele mai multe articole scrise în această perioadă fiind dezbateri despre probleme de artă și de știință. În
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
(n. 2 decembrie 1912, Năsăud - d. 21 august 2010, Cluj) a fost un jurist român, vreme îndelungată profesor de drept constituțional, membru de onoare al Academiei Române, fiu al profesorului Nicolae Drăganu. Asistent universitar în 1937, profesor universitar din 1946, iar după pensionare profesor consultant și conducător de doctorate în științe juridice. Meritele incontestabile în domeniul științelor juridice ale profesorului Tudor Draganu
Tudor Drăganu () [Corola-website/Science/307247_a_308576]
-
Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu a avut loc sâmbătă, 19 mai 2007. După ce la 12 februarie 2007 PSD sesizează Curtea Constituțională despre inițierea procedurilor de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu, la 28 februarie, Parlamentul aprobă înființarea unei comisiei de anchetă privind suspendarea președintelui cu 258 de voturi pentru, 76 contra (PD și PLD) și 21 de abțineri (UDMR). Președintele
Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007 () [Corola-website/Science/307308_a_308637]
-
Președintele comisiei este ales liderul conservatorilor, Dan Voiculescu. La 21 martie, Dan Voiculescu a anunțat că raportul elaborat de comisie a stabilit că președintele Băsescu „a încălcat Constituția și este implicat în fapte de natură penală”. La 5 aprilie, Curtea Constituțională constată, cu majoritate de voturi, că propunerea de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu „se referă la acte și fapte de încălcare a Constituției, săvârșite în exercițiul mandatului care, prin conținutul și consecințele lor, nu pot fi calificate drept
Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007 () [Corola-website/Science/307308_a_308637]
-
și consecințele lor, nu pot fi calificate drept încălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcție a Președintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituție” și a dat aviz negativ la propunerea de suspendare. Decizia Curții Constituționale era doar consultativă pentru Parlament iar la 19 aprilie 2007 Parlamentul României a votat cererea de suspendare pe motiv de neconstituționalitate, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri. Data desfășurării Referendumului a fost stabilită pentru sâmbătă 19 mai
Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007 () [Corola-website/Science/307308_a_308637]
-
Ziua de sâmbătă a fost una neuzuală pentru alegeri în România, duminica fiind preferată în acest scop. Cu două zile înainte de suspendarea de catre Parlament președintele Băsescu declarase că va demisiona „la cinci minute” dacă Parlamentul îl va suspenda . După ce Curtea Constituțională a validat suspendarea, Traian Băsescu declară că s-a răzgândit motivând că „o demisie ar fi accentuat criza politică până în iulie-august” și că "se pregătea o lege care să-mi interzică să mai candidez". Pe 23 aprilie Parlamentul a votat
Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007 () [Corola-website/Science/307308_a_308637]
-
-mi interzică să mai candidez". Pe 23 aprilie Parlamentul a votat un amendament propus de PSD conform căruia în situația în care nu se vor prezenta la urne jumătate plus unu din numărul cetățenilor cu drept de vot iar Curtea Constituțională hotărăște că acesta este un motiv pentru invalidarea referendumului, Parlamentul „va decide asupra procedurii de urmat“. Amendamentul a fost adoptat cu 238 de voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri după ce PD-ul și PLD-ul s-au retras din
Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007 () [Corola-website/Science/307308_a_308637]
-
procedurii de urmat“. Amendamentul a fost adoptat cu 238 de voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri după ce PD-ul și PLD-ul s-au retras din sală. Amendamentul a fost controversat, iar părerile juriștilor împărțite. La 3 mai, Curtea Constituțională decide cu majoritate de voturi: Decizia a stârnit noi controverse. Ion Predescu, judecător al Curții Constituționale a susținut că noua Lege a referendumului poate fi aplicată la referendumul din 19 mai; profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir a declarat că
Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007 () [Corola-website/Science/307308_a_308637]
-
abțineri după ce PD-ul și PLD-ul s-au retras din sală. Amendamentul a fost controversat, iar părerile juriștilor împărțite. La 3 mai, Curtea Constituțională decide cu majoritate de voturi: Decizia a stârnit noi controverse. Ion Predescu, judecător al Curții Constituționale a susținut că noua Lege a referendumului poate fi aplicată la referendumul din 19 mai; profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir a declarat că regulile nu pot fi schimbate în timpul jocului iar această modificare trebuie aplicată următorului referendum. Întregul cost
Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007 () [Corola-website/Science/307308_a_308637]
-
împărțite. La 3 mai, Curtea Constituțională decide cu majoritate de voturi: Decizia a stârnit noi controverse. Ion Predescu, judecător al Curții Constituționale a susținut că noua Lege a referendumului poate fi aplicată la referendumul din 19 mai; profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir a declarat că regulile nu pot fi schimbate în timpul jocului iar această modificare trebuie aplicată următorului referendum. Întregul cost al referendumului a fost estimat a se ridica la 60 de milioane de lei (în jur de 18 milioane
Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007 () [Corola-website/Science/307308_a_308637]
-
conferințe internaționale, a asigurat creșterea influenței Rusiei asupra Europei. În același timp, Rusia și-a continuat expansiunea. La Congresul de la Viena a fost creat Regatul Poloniei (Polonia Rusească), căruia Alexandru i-a asigurat o constituție. Prin aceasta, Alexandru devenea monarhul constituțional al Poloniei, în timp ce rămânea țarul autocrat al Imperiului Rus. El a fost de asemenea și monarhul Finladei, care fusese anexată în 1809 și care căpătase un statut de autonomie. În 1813, Imperiul Rus a cucerit teritoriul din jurul orașului Baku din
Istoria militară a Imperiului Rus () [Corola-website/Science/307333_a_308662]
-
plus că Mihai nu își va recâștiga tronul niciodată. Această atitudine defetistă a lui Carol se adaugă numeroaselor abuzuri , de natură publică (tentativa de a acumula întreaga putere în stat de-a lungul întregii sale domnii și depășirea atribuțiilor lui constituționale ) sau privată (divorțul de Principesa Elena în favoarea metresei Magda Lupescu), și explică de ce Regele Mihai a refuzat să-și mai întâlnească vreodată tatăl după plecarea acestuia din România în 1940. De asemenea, Mihai nu a participat nici la funeraliile tatălui
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
Portugalia, nici la reînhumarea acestuia în România, la Curtea de Argeș. Atitudinea intransigentă a Regelui, lipsită de ambiguitățile care i-ar fi servit doar lui Carol, a avut totuși dezavantajul de a fi lăsat nerezolvate multe chestiuni, inclusiv pe aceea a succesiunilor constituționale și civile. În cazul dispariției tuturor reprezentanților Casei Princiare de Hohenzollern-Sigmaringen fără urmași de sex masculin sau al refuzului acestora de a accepta tronul, conform articolului 78 din ultima Constituție democratică a României, cea din 1923, tronul devine vacant. În
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
Statut al Casei Regale , în care se arată: „"Coroana României va trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie."“ (Anexa I.C). "Normele Fundamentale" consfințesc astfel ordinea de succesiune cunoscută în dreptul constituțional monarhic drept primogenitura cognatică cu preferință masculină. Potrivit acestui sistem, femeile pot moșteni tronul atunci când nu au niciun frate în viață și când frații morți nu au niciun moștenitor legitim. Acest sistem este în vigoare în Spania, Monaco și Tailanda
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
adoptarea unei legislații a muncii și reforma radicală a sistemului agrar în favoarea țărănimii, organizarea învățămîntului gratuit obligatoriu, garantarea dreptului la întrunire, instituirea impozitului progresiv pe venit, descentralizarea și autonomia comunală. Partidul a adoptat o poziție moderată, în sensul acceptării cadrului constituțional existent, sub influența tripletei aflată la conducerea efectivă: Gherea - Nădejde - Mortun. În 1899 partidul s-a destrămat, iar cluburile muncitorești au fost desființate cu excepția clubului de la București, în cadrul căruia au continuat să activeze personalități ca I. C. Frimu, C. Z. Buzdugan
Partidul Social Democrat Român (istoric) () [Corola-website/Science/308753_a_310082]
-
constituție propriu-zisă a României, adoptată după modelul Constituției Belgiei din 1831. Constituția a fost adoptată în timpul regelui Carol I , fiind cea mai longevivă constituție (1866-1923) și cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I. Ea transforma România în monarhie constituțională ereditară (în linie coborâtoare directă și legitimă a mariei sale principelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, din bărbat în bărbat. prin ordinul de primogenitura și cu exclusiunea perpetua a femeilor și coborâtorilor lor - "Art. 82") și prevedea principii democratice precum: separarea
Constituția României din 1866 () [Corola-website/Science/308132_a_309461]
-
anul 645, se aplică sistemul de organizare rurală, a familiei și sistemul de taxe chinez. Tot în această perioadă a fost încurajat studiul clasicilor și învățăturii chineze. În secolul al IX-lea influența chineză se atenuează. Primul act cu caracter „constituțional” pe care l-a avut Japonia a fost „Constituția în 17 articole” (Jūshichijō Kenpō). A fost promulgată în perioada timpurie de consolidare a statului centralizat nipon, adică în anul 604, de prințul Shōtoku, la Asuka. Această „constituție“ (kenpō) nu este
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]