16,546 matches
-
Poate că, de fapt, întrebarea relevantă nu e de ce mi-a scăpat reflecția despre "puteri" a lui Maiorescu - pentru că, în fond, cauzele devalorizării unui asemenea mit sunt previzibile -, ci de ce am văzut-o acum. Într-una din versiunile ultimului său eseu major despre "Conceptul istoriei", Walter Benjamin spunea că există un moment al lizibilității ideilor, când într-o anume conjunctură istorică, pentru scurtă vreme, aproape ca într-o fereastră, acestea pot fi în sfârșit înțelese. O numea "actualitatea cognoscibilității"3. Dincolo de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Verdier, Paris, 2008, p. 100. 17 Pascale Casanova, La République mondiale des Lettres (1999), Seuil, Paris, 2008 (ediție românească, traducere de Cristina Bizu, Curtea Veche, București, 2007). 18 Nu fac aici decât niște observații pe marginea unor cercetări deja existente: eseul fundamental al lui Marc Fumaroli, "Le génie de la langue française" (în Trois institutions littéraires, Seuil, Paris, 1994), cel al lui Lise Gauvin, La fabrique de la langue (Seuil, Paris, 2004), și mai ales teza lui Gilles Siouffi, Le génie de la langue
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nr. 2, April, p. 222. Teoria reia unele idei mai vechi, care leagă excesul și cheltuiala de încercarea de a obține prestigiu. Pe traseul acestei idei se găsesc reflecțiile unui sociolog american de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Thorstein Veblen, eseul lui Marcel Mauss despre dar sau considerațiile lui Pierre Bourdieu despre capitalul simbolic. 88 Schaeffer, L'Expérience esthétique, capitolul " La théorie de la signalisation coûteuse: le modèle réductionniste" § 4653. 89 Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Cartea Românească, București, 2008, pp. 27-116
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Mircea Anghelescu, Mistificțiuni. Falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură, Compania, București, 2008. Din foarte bogata bibliografie occidentală a problemei trimit la sinteza recentă a lui Jacques Finné, Des mystifications littéraires, José Corti, Paris, 2010 și la eseul lui Judith Schlanger deja citat, Présence des œuvres perdues (cele două capitole despre "fals": "Le faux: variations sur l'identité" și "Le faux: variations sur le temps"). 14 Se pot evoca aici numeroase contexte dintr-un text al lui Alecsandri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Maiorescu, "Prefața autorului la ediția din 1874", în Opere, I, p. 4. 2 Titu Maiorescu, "Direcția nouă în poezia și proza română" (1872), în Opere, I, p. 157. 3 Într-una dintre versiunile celei de a XIV-a teze din eseul benjaminian " Sur le concept de l'histoire" (traducere de Maurice de Gandillac, în Œuvres III, Gallimard, Paris, 2000, p. 439). Citez sintagma după Agamben, Le temps qui reste, pp. 243-244. 4 Bruno Latour, "Comment représenter les forêts, les pôles et
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au avut neșansa de a fi declarați în vremea comunismului drept "dușmani ai poporului". Dacă în cazul fiecărui individ uitarea unor momente dramatice poate fi invocată ca terapie, nu același lucru se poate spune în cazul societăților. În celebrul său eseu despre națiune, Ernest Renan spunea că și națiunile trebuie uneori să uite anumite evenimente din trecutul lor sângeros pentru a putea să meargă mai departe, referindu-se la conflictele pe care diferite comunități din cadrul unui stat națiune le-au avut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție, Ion I. Ionescu Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Alina Hurubean (coord.) Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia Zece eseuri, Mihai Pricop Bun de tipar: 2015 • Apărut: 2015 • Format: 16 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • O.P. 1 • C.P. 161 Tel. Difuzare: 0788 359 716 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la București să se repauzeze. Adesea cânta din orgă. Poate de aceea, cu drept cuvânt Academia Română ține ca Mausoleul și conacul de la Mircești să rămâie un monument istoric, o Meca culturală, a poporului Român. Important prin conținutul și tâlcul său, eseul cu numele „Musafiria", realizat de prof. Vasile Fetescu și cuprins în volumul „Acorduri pe strune de suflet", Editura PIM, Iași, 2007, este de o îmbucurătoare actualitate și merită menționat și citit: „În relațiile de rudenie și cele de prietenie consolidată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
România (în perioada comunistă acest subiect fiind practic inexistent), în doar câteva studii și articole punctuale realizate de clerici catolici, în care s-a insistat pe latura teologică a problemei; aici, cercetarea nu are un caracter științific; sunt mai degrabă eseuri, ce conțin reflecții asupra temei în cauză (aceste materiale sunt utile totuși pentru a demonstra substratul teologic al subiectului)7. În statele catolice din Occident (Spania, Italia, Franța, Germania, Austria etc.) există o bibliografie însemnată pe această temă, circumscrisă celor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Coleția ESEURI DE IERI ȘI DE AZI 84 Colecția Eseuri de ieri și de azi a fost fondată în 1991 de LUCA PIȚU Alain MONTANDON, profesor emerit la Universitatea "Blaise Pascal" din ClermontFerrand, membru de onoare al Institutului Universitar al Franței. Licențiat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Coleția ESEURI DE IERI ȘI DE AZI 84 Colecția Eseuri de ieri și de azi a fost fondată în 1991 de LUCA PIȚU Alain MONTANDON, profesor emerit la Universitatea "Blaise Pascal" din ClermontFerrand, membru de onoare al Institutului Universitar al Franței. Licențiat în filozofie și în literatură, creator al conceptului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
femeie bună și că în această economie a darului, schimbul de femei este un rit care, chiar dacă nu se înțelege întotdeauna de la sine, este totuși în logica cea mai strictă a economiei ospitaliere. Primirea: datorie și putere În celebrul său Eseu despre dar. Forma și rațiunea schimbului în societățile arhaice 5*, Marcel Mauss a descris exercitarea unor prestații și contra- prestații care domină ciclul schimburilor în societățile "înapoiate", "primitive" sau "arhaice". Este vorba pentru Mauss de ceea ce el numește un fenomen
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
alienantă, dar și ca față a sa, cum ar spune Levinas, hrănitoare și constructoare?653 Această dorință dezvăluie lipsa, dar o și constituie în elanul său cu neputință de potolit. În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Al doilea Faust. Eseu despre Goethe, Henri Blaze Barbaria, Michel Henry Breviar politic. Principii și maxime, Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord Breviarul nebuniilor curente, Luca Pițu Candid în Țara Sfântă, Régis Debray Cuplul, Suzanne Lilar Despre libertate, Lord Acton Despre sentimentul tragic al vieții, Miguel de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Țara Sfântă, Régis Debray Cuplul, Suzanne Lilar Despre libertate, Lord Acton Despre sentimentul tragic al vieții, Miguel de Unamuno Despre sinucidere, Émile Durkheim Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol Dragoste și pedagogie, Miguel de Unamuno Eros, Doxa & Logos, Luca Pițu Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson Evoluția creatoare, Henri Bergson Filosofia lui Dostoievski, Nikolai Berdiaev Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle Fizica dragostei, Rémy de Gourmont Gîndind Europa, Edgar Morin Incantația sîngelui, Vasile Lovinescu (ed. I, II) Ironia, Mircea Doru Lesovici
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
temă precisă, Supplément au voyage de Bougainville de Diderot și Supplément au voyage de Cook de Girodoux oferă ficțiuni instructive și picante. 5 Publicat în Année sociologique în 1923-1924 (reeditat în Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1960. 5 *Marcel Mauss, Eseu despre dar, traducere de Silvia Lupescu, studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Editura Polirom, Iași, 1997 (nota trad.). 6 *Termenul polinezian "mana" desemnează o forță naturală, reunind în același cuvânt, ideea de putere magică, calitate magică a unui lucru, ființă magică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a arunca de sus de pe cap o persoană, cu ocazia serbării lui Apolon, care corespunde, de altfel, cu ziua omorârii pretendenților și despre care găsim niște trimiteri la Homer (14, 393-405). 184 Gilles Le Noan, A la recherche d'Ithaque, eseu, 1998. 185 Vezi de asemenea frumoasele pagini consacrate acestei teme în cartea lui Paul Faure, Ulysse le Crétois, 1980. 186 *Voltaire, Opere alese, vol. II, Mondenul, trad. Sergiu Dan, Editura pentru literatură și artă, București, p. 176, (nota trad.). 187
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de la bun început: "Trecând pragul de la Gameluche, intrai într-o lume excentrică și închisă, care avea alte legi și alte obiceiuri decât cele de unde veneam" (L'Anglais décrit dans le château fermé, Gallimard, "L'Imaginaire", 1993, p. 27). 260 Vezi eseul consacrat metromaniei lui Mandiargues de către Claude Leroy (Le mythe de la passante, PUF, 1999, pp. 230-251). 261 Troisième Belvédère, Gallimard, 1971, p. 145. 262 "E oare nevoie să vă mai explicăm că am putea foarte ușor să incinerăm cadavrul individului, cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cadavrul ei gol, fardat, cu un lest și el se va scufunda în valuri ca o statuie". 277 Christian Hirschfeld, Von der Gastfreundschaft. Eine Apologie fur die Menschheit. Leipzig, bey Weidmanns Erben und Reichap, 1777. Traducerea în franceză a acestui eseu a apărut în volumul Ospitalitatea în secolul al XVIII-lea, Clermont-Ferrand, (Presses Universitaires Blaise-Pascal, 2000). 278 Remarcăm că Hirschfeld nu-l citează niciodată pe Rosseau. 279 Rousseau, Oeuvres, Pléiade, I, 46 (*trad. rom. de Pericle Martinescu, Confesiuni I, I, II
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a tarului Alexandru ÎI vor determina orientarea evreilor către mișcările radicale anti-țariste și către imigrația spre continentul american; de asemenea, valul de pogromuri, din 1881, vă radicaliză discursul naționalist al evreilor în favoarea emigrației. În 1882, Leo Pinsker 308 a publicat eseul "Autoemanciparea" (Rusia) prin care cerea evreilor să se implice în salvarea entității naționale evreiești; datorită lui Pinsker se pun bazele societății Hibbat Zion, cunoscută sub numele de Hovevei Zion (Amicii Sionului/Iubitorii Sionului) ce își propunea afirmarea spațiului național evreiesc
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în Adevărul.ro Internațional, 5 septembrie 2010, http://www.adevarul.ro/internațional/Diplomatia europeana este la rascruce 0 329967297.html. Accesat: 8 octombrie 2010. 193 A se vedea Eric Hobsbown, Secolul Extremelor, traducere de Anca Irina Ionescu, Editura Lider, București, 1994. 194 A se vedea eseul lui Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei, Editura Vremea, București, 1994. 195 Cf. Dictionaire de la langue française, Apud. Gheorghe Văduva, Mihai-Ștefan Dinu, Crizele politico-militare ale începutului de mileniu, Universitatea Națională de Apărare, Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate, Editura Universității
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
lui Maimonide și nu vor mai studia Talmudul. În ciuda acestei rezistente, Mishneh Torah a devenit un ghid standard al vieții evreiești, studiat și în prezent. Maimonide a formulat, de asemenea, un credo al iudaismului pe care l-a exprimat în eseul sau Cele Treisprezece Articole ale Credinței; printre altele, acest credo afirmă credință în unicitatea lui Dumnezeu, originea divină a Torei și viața de apoi, iar cea de-a doisprezecea afirmație de credință: "Cred din inimă în venirea lui Mesia și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
based on totally far-fetched and unrealistic premises. Israeli and Palestinian naționalism are both aș proud and aș exclusive aș any nationaism can be. Neither will reliquish its dream of separate statehood". 1064 Ibidem; la 15 iulie 2003, în Counter Punch/eseul: "The Bi-national State: The Wolf Shall Dwell with the Lamb", Uri Avnery notă: "There is no chance at all that the present, post-holocaust, Israeli generation, or its successor, will accept this [bi-national] solution, which conflicts absolutely with the myth and
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
că există o legătură integrantă între structura vieții civice dintr-o societate multietnică, pe de-o parte, și prezența sau absența violenței etnice, pe de altă parte”59. Lordul Acton a avut o intuiție istorică și asupra naționalismului. într-un eseu din anul 1862, el a mers împotriva curentului dominant în secolul al XIX-lea, prevăzând deznodămintele distrugătoare care se vor vedea limpede doar în secolul XX: „Adversarul cel mai important al drepturilor naționalității este teoria modernă despre naționalitate. Făcând Statul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
asimilarea limbii străine, noul orizont de așteptare al noului destinatar făcea necesare strategii specifice cu eficacitate estetică”. De aceea, susține autoarea, există corelații între statutul de exilat și genul literar abordat, primele încercări în limba de exil aparținând genului publicistic, eseului, criticii literare și, mai rar, povestirii, însă între acest statut și temele abordate nu poate fi făcută o corelație similară. în final, părerea autoarei este că între literatura din România și cea din exil a existat permanent o relație de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
conțin numeroase traduceri în franceză din scriitori români contemporani, printre care și Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, George Bacovia. Conținutul revistei cuprindea rubrici precum „Povestea vorbei”, rezervată poeziei românești, însoțite de comentarii ale lui V. Ierunca sau Constantin Amăriuței. Eseurile istorice sau filosofice erau integrate rubricii „O seamă de cuvinte”, în timp ce „Caetele de cetire” erau dedicate unor critici incisive aduse unor personalități ale culturii în general. Rubricile „Dialog”, „Cronica” și „Cronica Poeziei” erau spațiul în care se regăseau analize ale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]