15,687 matches
-
lucrată din lemn de stejar, cu barda. Pronaosul mic, despărțit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți și văruiți, în pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Altarul despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei, are formă semicirculară, la răsărit, sus o fereastră în părțile laterale ale
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
clădirile se află spre nord. În luna februarie 1979 a fost descoperit primul mormânt care consta dintr-o amforă grecească de mari dimensiuni (Î=71cm) transformată în urnă funerară. Amfora era culcată pe o latură cu gura îndreptată spre est, fundul la vest și conținea cenușă și oase cremate, care au fost împrăștiate după descoperire. Amfora este modelată din pastă fină gălbuie-cărămizie, cu angobă gălbuie. Are ștampile dreptunghiulare (L=2,5cm, l=1,4cm) pe toarte, prost imprimat și prost lizibile
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
în luptele din valea Bârsei. De asemenea, locuitorii comunei au participat în cele patru sate la ridicarea de monumente în cinstea eroilor căzuți la datorie. Complexul depresionar al Bârsei, în care este așezata și această localitate, a fost cândva un fund de mare, care treptat a fost umplut într-un timp îndelungat, cu aluviuni aduse de apele ce coborau din munți. Acest fapt a făcut ca în unele părți, depresiunea Bârsei să capete și un aspect mai neted, de câmpie. Această
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
verdeață, piepturile de aer reavăn și sufletele de dorințe netăvilite. Ca orice sat, Satul Nou cum s-a chemat la facere, își avea personajele lui: Marcel Budala acordeonist cunoscut în 7 sate, Aurel al lui Gariu ce se băga pe fundul apei și ieșea cu un pește într-o mână , unul în cealalta mână și altul în dinți... și prin ei se umplea satul cu poveștile lor de viață, pe care le mai auzim și noi acum din gurile domoale ale
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
8. Alți douăzeci de săteni au fost concentrați la muncă forțată de către unguri. La pierderile de vieți omenești din sat în cele două războaie se adaugă și două crime de război. Astfel în 1918 lt. în rez. Moroșanu Ștefan din Fundul Vădesii pleacă să-și vadă mama retrasă în satul Măriuș din județul Satu Mare. Detașamentele secuiești organizate în guerile află de sosirea locotenentului și patrula trimisă să-l aresteze îl împușcă în timp ce încerca să fugă prin grădină, exclamând ”un valah mai
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
cum s-a realizat aceasta. Documentele referitoare la Revoluția de la 1848 arată că, autoritățile maghiare au luat clopotele bisericilor din comitatul Crasna pentru a le transforma în tunuri. Biserica greco-catolică din Marin a predat clopotul în greutate de 20 de funzi care a fost transportat alături de cele 36 de clopote luate de la alte biserici din comitat. La fel s-a întâmplat și în 1917 când autoritățile maghiare au ridicat unul dintre cele două clopote de la biserica din Marin. Șematismul Diecezei Greco-Catolice
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cripta au fost găsite în încăperea de la subsol. Este vorba de două vase de ofranda: un castron negru-cenusiu, caracteristic secolului IV-V, cu urme de mortar, dovadă a depunerii sale în momentul construirii criptei și un vas globular, cărămiziu, cu fundul rotund specific ceramicii române târzii, din secolele V-VI. Cei patru martiri - Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos - sunt amintiți de unele din martirologiile creștine că au pătimit pentru Hristos la Noviodunum (Isaceea) în Scythia Minor în ziua de 4 iunie. Conform
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Adrian Luca și Nicolae Gudea, intitulată Repertoriul arheologic al județului Sălaj, este specificat faptul că, pe locul denumit de localnici "Prâsnel" , s-au descoperit, meteriale cerammice, aparținând Culturii Wietenberg, iar într-un alt loc, aflat tot în perimetrul așezarii, denumit "Fundul Șanțului" s-a găsit un depozit de bronzuri alcătuit din verigi de bronz. Sub aspect etnic;
Ulciug, Sălaj () [Corola-website/Science/301847_a_303176]
-
principesei Ecaterina Plagina care a stăpânit-o prin arendașii săi până în 1920 când moșia a fost expropriată și pământul dat țăranilor din comuna Giuvărăști. Ultimul arendaș cunoscut a fost Radu Ivănescu din Corabia. Partea de sat cunoscută sub denumirea de "Fundul Vornicului" exista din 1883 ca sat aparte având 86 gospodării și este administrat de un vornic, de unde îi vine și denumirea. În cele din urmă moșia Giuvărăști ajunge în stăpânirea mănăstirii Hotărani de lângă Caracal. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
Feiurdeni (mai demult "Feiurd", în ) este un sat în comuna Chinteni din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este situat la 17 km nord de Cluj, așezat pe fundul căldării, ce se adâncește între Fântânelele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești. Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
a doua secvență de tufuri și prezența neck-ului ignimbritic din Dealul Malu, susține existența unei surse vulcanice locale. Datorită prezenței conglomeratelor bazale cu matrice tufacee se poate vorbi de un regim de ape puțin adânci, de o ridicare a fundului mării și de o asemănare cu regimul tectono-vulcanic din timpul erupției structurii Ciceu. Apare ipoteza prezenței în același timp a mai multor centre de erupție (Jichișu de Sus, Pâglișa - Șoimeni, Ciceu) de dimensiuni mici, într-un sistem liniar freatic-freatomagmatic plinian
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
2000 m. Relieful joacă un rol important în determinarea climatului, mai ales în zonele carstice. Din cauză că văile sunt adesea închise, sau există platouri cu relief sters, scurgerea aerului rece, de seară, nu se face normal; el se acumuleaza astfel pe fundul depresiunilor închise unde are loc o stratificare termică, temperatura aerului crescând cu înălțimea. Totuși acești munți oferă turiștilor și perioade favorabile pentru vizitare. Astfel, luna mai este deosebit de frumoasă prin claritatea atmosferei, deși există riscul furtunilor bruște sau chiar al
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale sau cu capace improvizate din cești dacice, lespezi de gresie, farfurii, străchini, funduri de oală. Urnele erau umplute doar parțial și conțineau oase calcinate, cenușă și cărbune și obiectele de inventar. Într-un mormânt cu cistă de piatră s-au descoperit două urne, fiind vorba, foarte probabil, de două înmormântări succesive. Mormintele acoperite
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic al Someșului. Toate au debite inconsecvente, semipermanente, torențiale în timpul ploilor. Someșul are un debit de aproximativ 72 m3 și, mai ales primăvara și toamna, inundă lunca. Datorită depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat astfel încât, la debite mari, apele se revarsă producând înundații și pagube. Cea mai mare inundație cunoscută s-a produs în mai 1970, când nivelul apelor a atins peste 8 m. Inundații de mai mici
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
datorită stratului de marna aflat sub stratul de argilă. Tuful de Ghiris este o rocă vulcanogen - sedimentara, care s-a format în urmă erupțiilor vulcanice de pe catena muntoasă a Carpaților Orientali și a Munților Apuseni, cu depunerea cenușei vulcanice pe fundul marin ce acoperea,la vremea respectivă, Bazinul Transilvaniei. În cazul de față, deplasarea maselor de teren apare la contactul tufului de Ghiriș, străbătut de diaclaze (crăpături ale pămîntului, în interior și nu la suprafață) și cu plasticitate redusă, situat peste
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
travesat de pârâul Belcia, alimentat permanent de izvorul cu același nume. Suprafață pe care este așezată localitatea Godeni, face parte din vastă depresiune structurală care a apărut în mezozoicul superior între Carpați și Balcani, odată cu înălțarea acestora, prin depunerea pe fundul mării ce acoperea zona a numeroase materiale carate de apele curgătoare care erodau zonele înalte mai apropiate ori mai îndepărtată. În această modalitate, fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit de o cuvertura groasă de formațiuni sedimentare (calcare, gresii, argile
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
2 km vest de sat) cuprinde așezări din epoca daco-romană (cultura Cerneahov, secolul al IV-lea e.n.), perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și Evul Mediu Timpuriu (secolele al VIII-lea-al IX-lea); situl de la „Fundul Gurbanului” (aflat pe un bot de deal, la 500 m de calea ferată Giurgiu-Videle) conține urme de așezări din perioada Halstatt și Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu); situl din „Valea Diului” de lângă Oncești are așezări din perioada Latène și din
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
nord-est. Temperatura medie anuală este de +10,2 °C. Temperatura medie a verii (iulie-august) depășește 20 °C. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie), este de 2,5 °C, prin urmare iernile sunt blânde. Iarna este mai rece pe fundul depresiunii decât pe dealurile înconjurătoare din cauza inversiunilor de temperatură care se produc. Temperatura minimă absolută - 31 °C, a fost înregistrată la 24.01.1942. Temperatura maximă absolută de 40,6 °C, a fost înregistrată la data de 08.09.1946
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
un flăcău din Dobridor, în vreme ce săpa la vie în vara anului 1932 și cuprinde 32 de monede romane de argint, dinari imperiali, monede ce erau păstrate sub un strat de cenușe într-o ulcică mică de lut, acoperită cu un fund de oală în loc de capac. În momentul descoperirii patru piese s-au pierdut; restul de 28 de dinari, împreună cu cupa de lut și capacul ei se păstrează la Muzeul Regional al Olteniei.” obiecte antice care au fost găsite și risipite de-
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
întârziat (înrudit cu cel al ultimului Goga), dar cuceritor prin puritatea trăirii și a expresiei («E-n lucruri câte-un suflet și câte-un epitaf; / Imaginile seacă și se prefac în gând; / În viață și-n fântână vezi umbrele pe fund / Ca siluete șterse-n oglinzile de praf»). Dotat, dar inegal, poetul ar merita, poate, o reeditare antologică (la care s-ar putea adăuga și câteva postume). În «Istoria...» sa, Călinescu îl înregistrează în treacăt, calificîndu-l drept «serafic, muzical, dar monoton
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și la vânturatul boabelor. În loc de perne erau niște căpătâie umplute cu paie. Ca mobilier se mai găsea o masă scundă și rotundă, pusă mai aproape de vatră, și în jurul ei, scăunele cu trei picioare sau butuci pentru șezut. În peretele din fund se săpa o zăboaică sau zâmnic, adică o cămară pentru alimente, unde se păstrau mălaiul, ceapa, usturoiul, ardeiul uscat, varza acră și altele, după puterea fiecăruia. În jurul vetrei, lângă nelipsitul țest - o farfurie mare de lut, pusă cu gura în
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
comună funcționau 8 biserici ortodoxe. În 1925, comuna făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ și mai avea doar satele Bojdani, Dobroșești, Lipia, Gruiu și Vlăsia, alături de mănăstirea Căldărușani, populația totală fiind de 4736 de locuitori. Satele Bâra, Coadele, Fundul, Șanțu Florescu și Turbați s-au separat și au format comuna Turbați, arondată aceleiași plăși, și cu o populație de 3900 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
Caligula, un om care nu stia să înoate și s-a suit pe calul sau favorit, Incitatus, traversând golful , purtând platoșa lui Alexandru cel Mare. Caligula a avut două corăbii mari construite de el însuși, care au fost recuperate de pe fundul lacului Nemi în timpul dictaturii lui Benito Mussolini. Corăbiile sunt printre cele mai mari nave din lume antică. În 39 d.Hr., relațiile dintre Caligula și Senatul român s-au deteriorat. Un numar de factori au agravat acest conflict. Mânia lui
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
industriei de prelucrare a alimentelor și o destinație turistică populară pe plan regional. El este, de asemenea, o bază a Marinei ucrainene și a Grănicerilor ucraineni care operează în Dunăre. Insulele din Parcul Regional Ismail înscrise pe lista World Wildlife Fund (WWF) sunt situate în apropiere. Orașul este situat la o altitudine de 31 metri, pe brațul Chilia al Dunării, în partea de sud-vest a raionului Ismail. Are locuitori, în principal ruși (43%) și ucraineni (38%). În perioada 7 decembrie 1940
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]