15,944 matches
-
doar efectele acestei magii foarte vechi și foarte puternice). Harry este lovit de blestemul fatal cunoscut în lumea vrăjitorilor că și Blestemul de Neiertat Abracadabra, acesta moare pe loc. Se trezește într-un loc pe care acesta îl asociază cu gară King's Cross. Acolo se întâlnește cu Dumbledore care îi explică faptul că atunci când Voldemort să folosit de sânge lui Harry să-și recapete puterea deplină, a preluat protecția oferită de mama lui Harry. Voldemort a ucis cu propia mâna
Harry Potter și Talismanele Morții () [Corola-website/Science/309893_a_311222]
-
care 2.344 bărbați și 2.694 femei, fiind a treia localitate din județ ca număr de locuitori după orașele Cernăuți și Sadagura. În perioada interbelică au funcționat aici o pretură, o judecătorie de ocol, un comisariat de poliție, o gară (pe linia Jurcăuți - Vrânceni), un serviciu sanitar, un oficiu P.T.T. și un oficiu telefonic. Orașul era industrializat, aici existând câteva fabrici mici de uleiuri vegetale, o moară cu aburi și câteva bănci. Comerțul local era puțin dezvoltat și specializat pe
Zastavna () [Corola-website/Science/309331_a_310660]
-
este o Linie de Mare Viteză situată în Franța care deservește orașele situate la vest de Paris. Punctul de plecare a liniei este Gara Montparnasse, iar forma liniei este în formă de Y, cele două ramuri deservind regiunile Bretania și Pays de la Loire și respectiv sud vestul Franței. Trunchiul comun este format din porțiunea dintre Gara Montparnasse și bifurcația din dreptul localității Courtalain din
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
de Paris. Punctul de plecare a liniei este Gara Montparnasse, iar forma liniei este în formă de Y, cele două ramuri deservind regiunile Bretania și Pays de la Loire și respectiv sud vestul Franței. Trunchiul comun este format din porțiunea dintre Gara Montparnasse și bifurcația din dreptul localității Courtalain din departamentul Eure-et-Loir. Porțiunea de cale ferată dintre Courtalain și Le Mans este numită ramura vest, iar porțiunea dintre Courtalain și Tours este numită ramura sud-vest. După aceste localități trenurile continuă traseele pe
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
dreptul localității Courtalain din departamentul Eure-et-Loir. Porțiunea de cale ferată dintre Courtalain și Le Mans este numită ramura vest, iar porțiunea dintre Courtalain și Tours este numită ramura sud-vest. După aceste localități trenurile continuă traseele pe linie clasică. Linia părăsește gara Paris-Montparnasse și traversează periferia sudică a Parisului printr-o serie de tunele în mare parte pe sub Promenada verde din sudul Parisului (o serie de parcuri situate pe terenul rezervat unei autostrăzi). Această promenadă a fost realizată pentru a reduce impactul
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
printr-o serie de tunele în mare parte pe sub Promenada verde din sudul Parisului (o serie de parcuri situate pe terenul rezervat unei autostrăzi). Această promenadă a fost realizată pentru a reduce impactul liniei asupra mediului urban. La ieșirea din gara Montparnasse se află depoul de la Châtillon ce asigură întreținerea trenurilor TGV ce utilizează . La Massy linia este interconectată cu rețeaua feroviară clasică ceea ce permite conexiunea cu celelalte regiuni ale Franței. Gara Massy TGV, una dintre cele trei gări situate pe
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
reduce impactul liniei asupra mediului urban. La ieșirea din gara Montparnasse se află depoul de la Châtillon ce asigură întreținerea trenurilor TGV ce utilizează . La Massy linia este interconectată cu rețeaua feroviară clasică ceea ce permite conexiunea cu celelalte regiuni ale Franței. Gara Massy TGV, una dintre cele trei gări situate pe linia de mare viteză, este situată în apropierea interconexiunii. La ieșirea din gară trenurile intră în tunelul Villejust după care linia continuă în paralel cu Autostrada A10. În dreptul punctului de taxare
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
ieșirea din gara Montparnasse se află depoul de la Châtillon ce asigură întreținerea trenurilor TGV ce utilizează . La Massy linia este interconectată cu rețeaua feroviară clasică ceea ce permite conexiunea cu celelalte regiuni ale Franței. Gara Massy TGV, una dintre cele trei gări situate pe linia de mare viteză, este situată în apropierea interconexiunii. La ieșirea din gară trenurile intră în tunelul Villejust după care linia continuă în paralel cu Autostrada A10. În dreptul punctului de taxare auto de la Saint-Arnoult linia părăsește traseul autostrăzii
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
utilizează . La Massy linia este interconectată cu rețeaua feroviară clasică ceea ce permite conexiunea cu celelalte regiuni ale Franței. Gara Massy TGV, una dintre cele trei gări situate pe linia de mare viteză, este situată în apropierea interconexiunii. La ieșirea din gară trenurile intră în tunelul Villejust după care linia continuă în paralel cu Autostrada A10. În dreptul punctului de taxare auto de la Saint-Arnoult linia părăsește traseul autostrăzii continuând spre sud până la bifurcația de la Courtalain situată la kilometrul 130. Pe primul sector, situat
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
tunelul Villejust după care linia continuă în paralel cu Autostrada A10. În dreptul punctului de taxare auto de la Saint-Arnoult linia părăsește traseul autostrăzii continuând spre sud până la bifurcația de la Courtalain situată la kilometrul 130. Pe primul sector, situat între ieșirea din Gara Montparnasse și Massy, viteza maximă autorizată este de 200 km/h. Tunelul Villejust poate fi traversat cu viteza maximă de 220 km/h după care viteza maximă autorizată este de 300 km/h. Din cei 124 km ai sectorului de
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
sud-vest dintre Courtalain și Monts, la periferia orașului Tours, are o lungime de 102 km din care 4,5 km reprezintă tunele sau viaducte. După Courtalain linia continuă spre sud și coboară spre Valea Loarei. La kilometrul 162 trece prin gara Vendôme, situată în apropierea kilometrului 166 unde precedentul record de viteză pe calea ferată a fost stabilit la data de 18 mai 1990. După tunelul de la Vouvray linia traversează fluviul Loara, printr-o serie de trei viaducte, și gara Saint-Pierre-des-Corps
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
prin gara Vendôme, situată în apropierea kilometrului 166 unde precedentul record de viteză pe calea ferată a fost stabilit la data de 18 mai 1990. După tunelul de la Vouvray linia traversează fluviul Loara, printr-o serie de trei viaducte, și gara Saint-Pierre-des-Corps. La ieșirea din această gară linia traversează râul Cher după care se intersectează cu linia clasică Paris-Bordeaux în dreptul localității Monts. Pe primul sector situat între Courtalain și Vouvray viteza maximă autorizată este de 300 km/h, după care aceasta
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
kilometrului 166 unde precedentul record de viteză pe calea ferată a fost stabilit la data de 18 mai 1990. După tunelul de la Vouvray linia traversează fluviul Loara, printr-o serie de trei viaducte, și gara Saint-Pierre-des-Corps. La ieșirea din această gară linia traversează râul Cher după care se intersectează cu linia clasică Paris-Bordeaux în dreptul localității Monts. Pe primul sector situat între Courtalain și Vouvray viteza maximă autorizată este de 300 km/h, după care aceasta este de doar 270 km/h.
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
din sudul Franței, Elveția și Italia de altă parte. Linia de mare viteză are o lungime de 409 km între localitățile Saint-Florentin în departamentul Yonne la periferia Parisului și Sathonay în departamentul Rhône la periferia Lyonului. Distanța totală dintre principalele gări deservite este de 425 km între Gara Lyonului în Paris și Gara Part-Dieu în Lyon. Acest traseu direct evită toate aglomerațiile urbane dintre Paris și Lyon, în special Dijonul, și este mai scurt cu 87 de km față de traseul clasic
LGV Sud-Est () [Corola-website/Science/310510_a_311839]
-
altă parte. Linia de mare viteză are o lungime de 409 km între localitățile Saint-Florentin în departamentul Yonne la periferia Parisului și Sathonay în departamentul Rhône la periferia Lyonului. Distanța totală dintre principalele gări deservite este de 425 km între Gara Lyonului în Paris și Gara Part-Dieu în Lyon. Acest traseu direct evită toate aglomerațiile urbane dintre Paris și Lyon, în special Dijonul, și este mai scurt cu 87 de km față de traseul clasic. Compatibilitatea sistemului TGV cu rețelele feroviare clasice
LGV Sud-Est () [Corola-website/Science/310510_a_311839]
-
viteză are o lungime de 409 km între localitățile Saint-Florentin în departamentul Yonne la periferia Parisului și Sathonay în departamentul Rhône la periferia Lyonului. Distanța totală dintre principalele gări deservite este de 425 km între Gara Lyonului în Paris și Gara Part-Dieu în Lyon. Acest traseu direct evită toate aglomerațiile urbane dintre Paris și Lyon, în special Dijonul, și este mai scurt cu 87 de km față de traseul clasic. Compatibilitatea sistemului TGV cu rețelele feroviare clasice a permis, la data construcției
LGV Sud-Est () [Corola-website/Science/310510_a_311839]
-
Lyon, în special Dijonul, și este mai scurt cu 87 de km față de traseul clasic. Compatibilitatea sistemului TGV cu rețelele feroviare clasice a permis, la data construcției, realizarea de economii importante prin utilizarea infrastructurii feroviare deja existente pentru accesul la gările din centrul orașelor. Aceasta a permis evitarea consturirii de infrastructuri noi în zone urbane dense. Cu toate acestea, linia poate fii utilizată doar de către trenurile de mare viteză, singurele trenuri ce pot aborda rampele abrupte cu o înclinare de până la
LGV Sud-Est () [Corola-website/Science/310510_a_311839]
-
actualmente utilizat pe ansamblul rețelelor de mare viteză din Franța, Anglia și Belgia. Datele sunt transmise prin intermediul șinelor prin semnale de frecvență înaltă, singurele indicatoare pe marginea liniei fiind delimitatoarele de sectoare feroviare. Pe traseul liniei au fost construite două gări noi: Aceste gări sunt simple din punct de vedere arhitectural, și sunt situate departe de aglomerații. Sunt formate din 2 peroane și patru linii, 2 centrale pentru trenurile ce nu opresc și două de fiecare parte a acestora pentru staționarea
LGV Sud-Est () [Corola-website/Science/310510_a_311839]
-
ansamblul rețelelor de mare viteză din Franța, Anglia și Belgia. Datele sunt transmise prin intermediul șinelor prin semnale de frecvență înaltă, singurele indicatoare pe marginea liniei fiind delimitatoarele de sectoare feroviare. Pe traseul liniei au fost construite două gări noi: Aceste gări sunt simple din punct de vedere arhitectural, și sunt situate departe de aglomerații. Sunt formate din 2 peroane și patru linii, 2 centrale pentru trenurile ce nu opresc și două de fiecare parte a acestora pentru staționarea trenurilor ce deservesc
LGV Sud-Est () [Corola-website/Science/310510_a_311839]
-
130 km de orașul Bicaz. Municipiul Vatra Dornei este conectat la sistemul de căi ferate române prin magistrala feroviară Suceava - Vama - Floreni - Ilva Mică, care traversează centrul orașului, unde există două stații CFR, aflate la mică distanță una de cealaltă: Gara Vatra Dornei (construită în 1902) și Gara Vatra Dornei Băi (construită în 1910). Aeroportul cel mai apropiat este cel din Suceava, aflat la circa 120 km distanță. Municipiul Vatra Dornei administrează trei localități care fac parte din alcătuirea sa: Argestru
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Dornei este conectat la sistemul de căi ferate române prin magistrala feroviară Suceava - Vama - Floreni - Ilva Mică, care traversează centrul orașului, unde există două stații CFR, aflate la mică distanță una de cealaltă: Gara Vatra Dornei (construită în 1902) și Gara Vatra Dornei Băi (construită în 1910). Aeroportul cel mai apropiat este cel din Suceava, aflat la circa 120 km distanță. Municipiul Vatra Dornei administrează trei localități care fac parte din alcătuirea sa: Argestru, Roșu și Todireni. Vatra Dornei reprezintă o
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
unei audiențe la împăratul Franz Joseph. Obține audiența la împărat în anul 1886 și, odată cu aceasta, aprobarea pentru dezvoltarea urbanistică a localității Vatra Dornei, pe teritoriul central al căreia urmau să fie instalate Palatul Comunal, Palatul Național, clădirea școlii primare, Gara Mare și Gara Băi, Biserica romano-catolică și Templul Evreiesc. Pentru început și având rezervată suma de 60.000 de coroane pentru construirea Palatului Comunal și 30.000 de coroane pentru zidirea unei școli românești de trei clase, el trece la
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
împăratul Franz Joseph. Obține audiența la împărat în anul 1886 și, odată cu aceasta, aprobarea pentru dezvoltarea urbanistică a localității Vatra Dornei, pe teritoriul central al căreia urmau să fie instalate Palatul Comunal, Palatul Național, clădirea școlii primare, Gara Mare și Gara Băi, Biserica romano-catolică și Templul Evreiesc. Pentru început și având rezervată suma de 60.000 de coroane pentru construirea Palatului Comunal și 30.000 de coroane pentru zidirea unei școli românești de trei clase, el trece la execuția proiectelor. Lucrările
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
urma să adăpostească sediul Societății culturale și al cabinetului de citire „Sentinela”. „Sentinela” este prima asociație patriotică a românilor din Vatra Dornei, acționând consecvent pentru izbândirea idealurilor naționale. În timpul mandatului lui Vasile Deac se construiesc, de asemenea, în anul 1902, gara cunoscută sub numele de Gara Mare (stația CFR Vatra Dornei) care leagă pentru prima dată Suceava de Vatra Dornei și se începe construcția Gării Vatra Dornei Băi, care este dată în folosință după decesul primarului. Tot în timpul mandatului lui Vasile
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
culturale și al cabinetului de citire „Sentinela”. „Sentinela” este prima asociație patriotică a românilor din Vatra Dornei, acționând consecvent pentru izbândirea idealurilor naționale. În timpul mandatului lui Vasile Deac se construiesc, de asemenea, în anul 1902, gara cunoscută sub numele de Gara Mare (stația CFR Vatra Dornei) care leagă pentru prima dată Suceava de Vatra Dornei și se începe construcția Gării Vatra Dornei Băi, care este dată în folosință după decesul primarului. Tot în timpul mandatului lui Vasile Deac sunt concepute și parțial
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]