14,832 matches
-
circumstanțe nefavorabile pe piața locală. Este important ca managerul proprietății să-l poată sfătui pe proprietar să renunțe, de exemplu, la o zonă lovită de o criză economică, să se retragă dintr-o țară cu inflație excesivă, sau chiar să investească Într-un alt tip de proprietate. Pentru a putea face acest lucru cu succes, managerul trebuie să aibă o relație bună cu proprietarul, una În care Încrederea și loialitatea nu sunt o problemă. Managerul trebuie să ia În considerare veniturile
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
proprietari, dar și la ocupanți deopotrivă. Indiferent dacă o proprietate este ocupată de proprietar sau de chiriaș, este esențială oferirea celei mai bune securități pentru persoane și proprietatea fizică. Furturile, violarea proprietății și securitatea informațiilor sunt problemele majore astăzi. Companiile investesc milioane de dolari În tehnologia pentru securitate, cu intenția de a crește siguranța, protecția populației, și rezolvarea problemelor de securitate. Această tehnologie include alarme antiefracție, sisteme antiincendiu, supraveghere video, sisteme de control acces, și dispozitive de detectare a intrușilor. Tehnologia
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
investitori, În timp ce casele unifamiliale sunt atractive atât pentru investitori, cât și pentru oamenii obișnuiți care sunt În căutarea unei case pentru ei Înșiși. Pe baza datelor prezentate anterior rezultă că există o multitudine de beneficii În cazul În care se investește Într-o casă unifamilială, mai ales dacă este vorba despre noi investitori. Dar, la fel de bine, există o mulțime de beneficii pentru a investi În proprietăți multifamiliale, În special pentru investitorii mai experimentați. Proprietățile cu două până la patru apartamente. Acestea sunt
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Pe baza datelor prezentate anterior rezultă că există o multitudine de beneficii În cazul În care se investește Într-o casă unifamilială, mai ales dacă este vorba despre noi investitori. Dar, la fel de bine, există o mulțime de beneficii pentru a investi În proprietăți multifamiliale, În special pentru investitorii mai experimentați. Proprietățile cu două până la patru apartamente. Acestea sunt cele mai mici din categoria proprietăților pentru mai multe familii și au Între două și patru unități. Unele dintre avantajele majore ale acestor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Într-una din unitățile componente. Pentru un investitor nou, care nu deține În prezent o reședință principală, cumpără o proprietate cu două-patru unități, locuiește Într-o unitate În timp ce le Închiriază pe celelalte. Această situație poate oferi o oportunitate de a investi În mod profitabil. Un investitor inteligent va folosi unitățile Închiriate pentru a acoperi toate costurile apartamentului În care locuiește, și poate chiar obține un profit. Aceste proprietăți tind să fie destul de lichide, spre deosebire de proprietățile mai mari, pentru care vânzarea poate
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
holurile anumitor instituții sau magazine sunt surse bune de atragere a viitorilor chiriași, În special cele din cadrul complexelor rezidențiale de mari dimensiuni. Deoarece există mulți manageri care se luptă pentru aceiași chiriași, aceștia dispuși să cheltuiască sume mari pentru publicitate, investind În printuri, machete etc. Reclamele din ziare reprezintă forma cea mai frecventă de mass-media pentru publicitate. Managerii profesioniști știu că mulți proprietari citesc aceste anunțuri pentru a identifica cel mai bun administrator pentru proprietatea lor. În cazul În care anunțurile
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de altfel, o gamă largă de emoții. Literatura este așadar „o știință ce distrează, încântă, rămânând în continuare în sfera culturii, dar care părăsește terenul intelectualității abstracte.” Tot în această perioadă se precizează și mai mult rolul social al poetului investit cu importante atribuții oficiale. Apoi, poezia courtoise, de chansons de geste nu este de închipuit fără audiență, spectacol public, ideea succesului. Exigențele literaturii sacre, predominante în Evul Mediu, pun în mod deosebit și problema criticii literare. Preocuparea centrală este de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
să-și revendice și o vocație ideologică militantă. Pe lângă ideea de libertate a conștiinței și de exprimare literară liberă există și ideologia contrară a educației controlate. Apare concepția purificării textelor,a cenzurii ideologice și pedagogice. Literatura este pentru prima dată investită cu o funcție socială bine precizată și specializată: modelarea tipului social ideal (rolul literelor în educația perfectului gentilom). Dimensiunea socială a literaturii implică și prezența audienței, a unui public, o strategie a succesului, profesionalismului. În această perioadă se consolidează și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
sociale largi prin educație publică. Funcția sa esențială este răspândirea Luminilor. Cartea devine instrumentul fundamental de popularizare, motiv pentru care tiparul joacă un rol foarte important în acest scop. Cartea este tot mai ideologizată și politizată. Ideea de literatură este investită cu o forță activă, devine o putere considerabilă în stat și societate. Cea mai importantă idee-forță a epocii este laicitatea militantă, cultura ia în secolul Luminilor un caracter profund profan. Disocierea sacru/profan devine curentă. Literele și literatura sacră intră
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și peisagistic, capacitatea (lungime, zone de odihnă, servirea mesei) și prețurile. Este important de remarcat că, atunci când factorii de locație sunt identici, factorii de design pot crește sau scădea cifrele potențialului de deservire. Performanța financiară și investiția Parcurile trebuie să investească în mod constant în facilități, pentru a-și păstra cota de piață. Dat fiind că marea majoritate turiștilor stau numai o zi, noile investiții sunt esențiale pentru a-i încuraja să revină în mod regulat. Multe parcuri reinvestesc în fiecare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
bună imagine publică, reprezentări favorabile, valorizatoare. Adeziunea, participarea, implicarea depind de calitatea raporturilor între locuitori și autorități, între locuitori și instituții. Aceste "autorități" sunt realmente autorități, sau dețin, pur și simplu, puterea temporar? Sunt simple prestatoare de servicii, sau (se) investesc enorm pentru asigurarea coerenței acțiunilor ce se întreprind în oraș? Democrația poate și trebuie concepută ca o tranzacție socială permanentă între legitimitățile grupurilor de actori ai scenei sociale: legitimitatea aleșilor (în virtutea votului), legitimitatea profesioniștilor (în virtutea cunoștințelor și abilităților de a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
etc.). Tocqueville scria despre cetățeanul democrației americane că acesta se atașează de locul său, se interesează de el dacă este implicat și în conducerea sa, ține la el dacă nu are a se plânge de condițiile în care trăiește și investește în viitorul acestuia dacă are speranțe că poate trăi mai bine în acest spațiu, împăcat cu sine și cu ceilalți. Democrația locală se poate instaura cu adevărat acolo unde oamenii vor să trăiască mai bine împreună, egali și diferiți. Democrație
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în prima jumătate a secolului XX. Notabilii Franței profunde, care alcătuiau consiliile de supraveghere ale Caselor de Economii, nu incitau câtuși de puțin ca banul public să fie plasat în construcția locuințelor ieftine. Cât despre capitalurile private, acestea preferau să investească în operațiuni mult mai rentabile și mai puțin riscante. Legăturile șubrede stabilite între societățile pentru locuințe ieftine au dus la diminuarea numărului birourilor lor private. Birourile lor publice au rezistat ceva mai bine, dar constrângerile cu care s-au confruntat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
căuta mai mult să intre în grațiile unei elite muncitorești motivate de eventualitatea ascensiunii, cu atât mai mult cu cât nici aceasta nu se mai iluziona în privința posibilității educării întregului proletariat chiar fără voia lui. Până în anii 1950, statul a investit așadar puțin în problema locuinței. Această lipsă de implicare a fost acuzată adesea că a stat la originea crizei structurale a locuinței din Franța. Dar putem oare să ne pronunțăm asupra validității intervenției statului fără să examinăm conform căror finalități
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care abia se întorseseră de la război și erau lipsiți de resurse. Istoria celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea demonstrase că în perioadele penuriei de locuințe era foarte rentabil pentru proprietari să închirieze locuințele insalubre fără să investească în întreținerea lor. Louis Loucheur dezvăluia însă, în raportul său din 1923 privind criza locuințelor, raționalitatea profundă a acestor măsuri: "Era vorba de a evita creșterea salariilor, în condițiile libertății contractelor de muncă". Odată cu blocarea chiriilor, "interesele capitalismului industrial primau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Pe scurt, igiena devenea socială. Lupta împotriva tuberculozei și a alcoolismului a deschis calea spre tentațiile eugeniste 42, dar a făcut apel în aceeași măsură și la crearea serviciilor colective. Cât despre bursa muncii, capabilă să susțină greve sau să investească în transportul comun, aceasta ținea exclusiv de acțiunea comunelor progresiste. Socialismul municipal a inaugurat așadar intrarea orașelor în acțiunea economică. Este adevărat că în practică, după cum subliniază André Bruston: "Nu era ușor nici măcar pentru cei mai convinși dintre posibiliști de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între Comisariatul General al Planului și Ministerul Construcțiilor. Această tensiune se alimenta din divergența profundă a obiectivelor lor. Planul Monnet se focaliza pe dezvoltarea surselor de energie și a industriilor de bază. Direcția avută în vedere era aceea de a investi în instalațiile capabile să crească rapid și masiv Produsul Național Brut. Această orientare nu lua în considerare însă locurile plecând de la care avea să se producă creșterea. Planul pornea de la rațiuni economice, nu de la regiuni. Activitatea industrială scotea în afara agendei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvoltarea orașelor. Politica urbană începe să prindă contur. Generalul de Gaulle voia să facă din Ministerul Echipamentului "ministerul orașelor". Este vorba de un super-minister care urma să reunească Lucrările publice, Urbanismul, Locuințele și Transporturile 174. Acest nou minister avea să investească în fiecare an "trei sferturi din totalul investițiilor făcute de stat"175. Ministerul Echipamentului a înțeles să încarneze modernizarea politicului pe care o reclama elita modernizatoare de la începutul anilor 1950. Numirea lui Edgar Pisani la conducerea acestuia a constituit o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
forță de muncă abundentă și ieftină, un mare număr de consumatori plini de bani și facilități de aprovizionare cu materii prime. Această recompunere economică se petrecea concomitent cu competiția între orașe. Pentru a seduce întreprinderile și populațiile dezirabile, aleșii locali investesc mult în marketing, miza fiind vinderea cât mai profitabilă a teritoriului. Analogia între întreprinderi și orașe trebuie însă limitată. Dacă întreprinderile au concediat adesea masiv pentru a câștiga în competitivitate, populația "supranumerică"309 devine o problemă nevralgică pentru orașe. La
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politicilor în domeniul transportului colectiv urban, Jean-Marc Offner ne invită să fim atenți la modul în care sunt apreciate astăzi diferitele realizări. La ce bun să introduci un tramvai, dacă nu i se acordă prioritate în intersecție? De ce să se investească în liniile de transport în comun, dacă noile echipamente și infrastructuri ignoră traseul? Chestiunea transportului în comun apare deci simptomatică pentru neputința politică de a trata probleme care nu scapă a priori competențelor orașelor și națiunii. Oamenii politici nu încetează
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de locuințe privat bucurându-se chiar de o mai mare finanțare din partea statului decât cel social, de vreme ce ajutoarele personale acordate pentru locuințe nu duc la solvabilitatea locatarilor din imobilele puțin confortabile și insalubre, ci la beneficii pentru proprietarii care nu investesc în ameliorarea condițiilor de trai din aceste locuințe. Un raport realizat în 1998 de Nancy Bouché pentru Secretariatul de Stat al Locuințelor a scos la iveală rentabilitatea investițiilor în habitatul insalubru. "[...] la Roubaix, se poate găsi un loc cu 40
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tradus, în mod curent, prin recurgerea la contracte de arendare. Fermierul (aici marele grup de servicii urbane) prestează un serviciu cu echipamente finanțate de consiliul local, echipamente care aparțin, deci, acestuia din urmă și în care fermierul nu trebuie să investească. Fermierul este remunerat de beneficiar, contribuind cu o chirie cel puțin egală cu anuitatea împrumutului în contul consiliului, iar acesta trebuie să o ramburseze instituției care i-a acordat împrumutul. Acest mecanism prezenta avantajul de a face ca beneficiarii să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care i-a acordat împrumutul. Acest mecanism prezenta avantajul de a face ca beneficiarii să se bucure de prețuri accesibile pentru serviciul respectiv. De asemenea, permitea firmelor de servicii urbane, lipsite de obligația de a-și utiliza propriile resurse, să investească în realizarea infrastructurilor de bază, să-și dezvolte semnificativ capacitatea de cercetare și exploatare etc. Astfel, marele grupuri private au ajuns să domine mai multe piețe urbane, dezvoltându-se în detrimentul regiilor publice sau achiziționând ultimele firme rămase autonome. Dacă la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
colectivităților locale, acestea fac împrumuturi la cursul pieței, asemenea marilor grupuri private. Nimic nu mai justifică presiunile exercitate asupra bugetului comunal de investițiile implicate de instalarea sau modernizarea unui serviciu 432. "Dimpotrivă, acestea [colectivitățile locale] pot propune intervenienților interesați să investească și să obțină venit, eventual o plusvaloare"433. Într-adevăr, concesionarul obține dreptul de a beneficia de o rentă, în măsura în care elimină concurența pe o perioadă mai lungă. În concluzie, așa cum sintetizează economistul François Rachline, dubla constrângere pentru colectivități, pe de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
eventual o plusvaloare"433. Într-adevăr, concesionarul obține dreptul de a beneficia de o rentă, în măsura în care elimină concurența pe o perioadă mai lungă. În concluzie, așa cum sintetizează economistul François Rachline, dubla constrângere pentru colectivități, pe de o parte, de a investi pentru a satisface cererile tot mai mari ale populației și a stimula oferta de noi locuri de muncă și, pe de altă parte, de a reduce cheltuielile publice, ajunse la limită, menținând presiunea fiscală la un nivel suportabil impune apelarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]