18,350 matches
-
Capitolul IV Conștiința în conceptul spiralogic Viața este o complexitate în permanentă mișcare și transformare, și nu o simplitate statică. Complexitatea vieții o învelește într-un nor de probabilități confuze, greu de definit, care conduc la crearea unei terminologii neadecvate situației. Termenul de conștiință definește această atmosferă de imprecizie, având conotații diferite în funcție de limba în care este exprimat, studii lingvistice demonstrând această plurisemnificație. Acrobatica lingvistică și filosofică
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
nici o plăcere în a-i controla pe ceilalți datorită banilor pe care îi dețin. Mai mult decât atât banii trezesc tensiuni și sentimente de neîncredere, ceea ce reduce în mod drastic nevoia de a face un lucru doar din plăcere. Acest nor negativ care planează deasupra ideii de bani poate fi pus și pe seama crizei financiare cu care se confruntă Țara noastră. Ceea ce poate fi o explicație pentru faptul că noțiunea de economie nu este corelată cu vreun tip de implicare motivațională
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
întrebarea firească: „CÂT DE MARE ESTE UNIVERSUL?” Răspunsul precis nu se poate da, deoarece imensitatea și vastitatea sa nu ne permit să ni-l imaginăm, dar cu siguranță se poate preciza că este constituit din milioane de stele și planete, nori imenși de gaze ce sunt separați de spații goale gigantice. Și cum totul are un început, povestea lui a început aproximativ acum 15 miliarde de ani. Pe atunci, cercetătorii povestesc că Universul era foarte cald și dens, conținând doar energie
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
dovedind expansiunea Universului. Știați că: termenul de Caleea Lactee are aceeași origine ca și cuvântul „galaxie”? Provine din cuvântul galaksos (limba greacă) - lapte; astronomii până la inventarea lunetei astronomice, în sec al XVII-lea, nu vedeau din galaxia noastră decât un nor alb? Distanța Soarelui față de centrul Căii Lactee este de circa 30.000 de ani- lumină? Discul Căii Lactee are diametrul de circa 100.000 de ani-lumină și grosimea de 1.000 ani-lumină? Conform teoriei relativității a lui Einstein,timpul curge diferit pentru
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ping-pong ce cântărește cât un zgârie-nori. Unele stele neutronice pot emite radiații, impulsuri în cerc. În timp ce steaua se rotește, aveam de a face cu STELE PULSANTE (PULSAR) Supernova SN - 1604 3.8 Nebuloasele Stelele noi încep să se formeze ca nori de praf și gaze, numite NEBULOASE. Acestea pot fi strălucitoare sau întunecate. Cele întunecate sunt formate în cea mai mare parte din praf astfel încât nimicesc lumina stelelor din spatele lor și pot fi observate ca niște pete întunecate pe cerul fără
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pot fi observate ca niște pete întunecate pe cerul fără stele, dar numai cu ajutorul telescopului, excepție făcând nebuloasa M42 ce se poate vedea prin binoclu, găsindu-se în constelația Orion. Gazele din interiorul nebuloasei au temperaturi ridicate astfel încât aura de nori de gaze capătă străluciri fascinante. Spre exemplu - hidrogenul oferă culoarea roz, oxigenul culoarea verde-albăstrui. Înainte ca stelele să se formeze în nebuloasă, norii de gaz și praf se rotesc de jur împrejur, adunându-se în pâlcuri ce cresc din ce în ce mai mult
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
prin binoclu, găsindu-se în constelația Orion. Gazele din interiorul nebuloasei au temperaturi ridicate astfel încât aura de nori de gaze capătă străluciri fascinante. Spre exemplu - hidrogenul oferă culoarea roz, oxigenul culoarea verde-albăstrui. Înainte ca stelele să se formeze în nebuloasă, norii de gaz și praf se rotesc de jur împrejur, adunându-se în pâlcuri ce cresc din ce în ce mai mult. Există o motivație dată de astronomi la colapsul acestor nori și anume când acestea trec prin brațul spiralat sau alții susțin ideea conform
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
culoarea roz, oxigenul culoarea verde-albăstrui. Înainte ca stelele să se formeze în nebuloasă, norii de gaz și praf se rotesc de jur împrejur, adunându-se în pâlcuri ce cresc din ce în ce mai mult. Există o motivație dată de astronomi la colapsul acestor nori și anume când acestea trec prin brațul spiralat sau alții susțin ideea conform căreia undele de șoc produse de explozia unei stele (o supernovă) ar putea cauza această prăbușire. 3.9 Găurile negre La moartea unei stele mai mari ca
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cu 17° față de acest plan. Aceste planete au aceeași direcție de mișcare în jurul astrului zilei și toate, mai puțin Venus, se rotesc în jurul axei lor, verticale aproape, în același sens (dar Uranus are axa complet răsturnată). Constanța aceasta explică rotația norului primordial și a embrionilor planetelor ce se roteau în jurul Soarelui ce urma să se nască. Astrul zilei s-a format dintr-un imens nor de gaz și pulberi. Din motive foarte puțin cunoscute, se presupune că în urmă cu 10
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
lor, verticale aproape, în același sens (dar Uranus are axa complet răsturnată). Constanța aceasta explică rotația norului primordial și a embrionilor planetelor ce se roteau în jurul Soarelui ce urma să se nască. Astrul zilei s-a format dintr-un imens nor de gaz și pulberi. Din motive foarte puțin cunoscute, se presupune că în urmă cu 10 miliarde de ani s-ar fi format acest sistem cu Soarele în centru și planetele ce gravitau în jurul său. În timp ce Mercur, Venus, Pământ și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de inspector și de om politic, lucrând în favoarea școlii și a educației. El a fost poate cel mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea. 4.3 Formarea Sistemului Solar Soarele s-a format într-un imens nor de gaz și pulberi . Din motive încă puțin cunoscute, poate în urma unei perturbații create de explozia unei stele mai mari, situate destul de aproape acest nor a început să se prăbușească sub propria greutate și să se învârtească pe loc . Puțin
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
al XIX-lea. 4.3 Formarea Sistemului Solar Soarele s-a format într-un imens nor de gaz și pulberi . Din motive încă puțin cunoscute, poate în urma unei perturbații create de explozia unei stele mai mari, situate destul de aproape acest nor a început să se prăbușească sub propria greutate și să se învârtească pe loc . Puțin câte puțin a luat forma unui disc mai dens și mai cald în centru decât spre exterior . Apoi, în centrul discului, materia a devenit suficient
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mai cald în centru decât spre exterior . Apoi, în centrul discului, materia a devenit suficient de densă și de caldă ca Soarele să înceapă să strălucească: aceasta s-a petrecut în urmă cu 4,6 miliarde de ani . În imensul nor de gaz și pulberi particulele solide s-au aglomerat în mod progresiv, pe parcursul a mai puțin de 100 milioane de ani , pentru a forma planetele. În apropierea Soarelui unde era mai cald planetele s-au născut din aglomerarea unor blocuri
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
aglomerarea unor blocuri de rocă. Astfel s-au format Mercur, Venus, Pământ și Marte. În regiunile exterioare mai reci centrul planetelor mai mari s-a format din roci amestecate cu gheață. Acestea au atras apoi mari cantități de gaz din norul din care proveneau. Este cazul lui Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun. Umor 1. Nu tot ce se învârte ține de fizică ... 2. Un călător intergalactic, uitând formula de dilatare a timpului a lui Einstein își punea întrebarea: „Oare câte sute
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mai îndelungată decât timpul în care se rotește în jurul Soarelui astfel încât o zi este mai lungă decât un an; atmosfera sa este în principal compusă din 96% dioxid de carbon și 3.5% azot (într-o perdea groasă val de nori repartizați în 3 straturi situate la o altitudine între 50 și 70 km, unii dintre aceștia provoacă ploi de acid sulfuric, ce ar ucide orice vietate terestră); atmosfera opacă acoperă ca un văl uriaș, solul venusian și reflectă lumina Soarelui
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Luceafărul de dimineață și seară, în funcție de perioada când apare, deoarece după Soare și Lună este cel mai strălucitor corp ceresc. * Misiuni spațiale În 1975 s-au trimis două sonde spațiale Venera, de către SUA, care cu ajutorul radarului pentru penetrarea stratului de nori au realizat un plan al suprafeței venusiene. Un robot trimis pe planetă a constatat că aceasta era alcătuită din roci maro-oranj, ascuțite ce alcătuiau un deșert stâncos. Prezenta cratere mai mici decât cele de pe Mercur, datorită atmosferei dense se încetinesc
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
bioxidul de carbon a fost captat în scoarță. Acidul sulfuric e important în interacțiunea dintre atmosfera venusiană și rocile de pe fața planetei; el este prezent într-o formă concentrată, în picăturile ce alcătuiesc straturile noroase, astfel existând cinci învelișuri de nori și ceață pe Venus. Lumina difuză a Soarelui, străbate toată grosimea norilor, ajungând și la suprafața planetei, astfel încât iluminarea este asemănătoare celei dintr-o zi noroasă de vară pe Pământ. Lumina gălbuie filtrată de nori și chimismul sulfului făceau ca
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în interacțiunea dintre atmosfera venusiană și rocile de pe fața planetei; el este prezent într-o formă concentrată, în picăturile ce alcătuiesc straturile noroase, astfel existând cinci învelișuri de nori și ceață pe Venus. Lumina difuză a Soarelui, străbate toată grosimea norilor, ajungând și la suprafața planetei, astfel încât iluminarea este asemănătoare celei dintr-o zi noroasă de vară pe Pământ. Lumina gălbuie filtrată de nori și chimismul sulfului făceau ca suprafețele rocilor (pe fotografiile realizate în 1982 de sondele Venera 9 și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
astfel existând cinci învelișuri de nori și ceață pe Venus. Lumina difuză a Soarelui, străbate toată grosimea norilor, ajungând și la suprafața planetei, astfel încât iluminarea este asemănătoare celei dintr-o zi noroasă de vară pe Pământ. Lumina gălbuie filtrată de nori și chimismul sulfului făceau ca suprafețele rocilor (pe fotografiile realizate în 1982 de sondele Venera 9 și 10) să pară galben portocalii. Sub nori temperaturile sunt uniforme, în schimb există mari diferențe de temperatură a norilor pe timp de “zi
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
iluminarea este asemănătoare celei dintr-o zi noroasă de vară pe Pământ. Lumina gălbuie filtrată de nori și chimismul sulfului făceau ca suprafețele rocilor (pe fotografiile realizate în 1982 de sondele Venera 9 și 10) să pară galben portocalii. Sub nori temperaturile sunt uniforme, în schimb există mari diferențe de temperatură a norilor pe timp de “zi” și pe timp de “noapte”, la vârful norilor, temperaturile pe timpul nopții coboară până la 173°C, doar cu puțin deasupra temperaturii la care are loc
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Lumina gălbuie filtrată de nori și chimismul sulfului făceau ca suprafețele rocilor (pe fotografiile realizate în 1982 de sondele Venera 9 și 10) să pară galben portocalii. Sub nori temperaturile sunt uniforme, în schimb există mari diferențe de temperatură a norilor pe timp de “zi” și pe timp de “noapte”, la vârful norilor, temperaturile pe timpul nopții coboară până la 173°C, doar cu puțin deasupra temperaturii la care are loc lichefierea azotului. Ne punem întrebarea cu ce formațiuni din meteorologia terestră seamănă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pe fotografiile realizate în 1982 de sondele Venera 9 și 10) să pară galben portocalii. Sub nori temperaturile sunt uniforme, în schimb există mari diferențe de temperatură a norilor pe timp de “zi” și pe timp de “noapte”, la vârful norilor, temperaturile pe timpul nopții coboară până la 173°C, doar cu puțin deasupra temperaturii la care are loc lichefierea azotului. Ne punem întrebarea cu ce formațiuni din meteorologia terestră seamănă norii venusieni? Știm că pe Terra norii apar cel mai frecvent ca
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pe timp de “zi” și pe timp de “noapte”, la vârful norilor, temperaturile pe timpul nopții coboară până la 173°C, doar cu puțin deasupra temperaturii la care are loc lichefierea azotului. Ne punem întrebarea cu ce formațiuni din meteorologia terestră seamănă norii venusieni? Știm că pe Terra norii apar cel mai frecvent ca rezultat al răcirii și condensării vaporilor de apă într-o masă de aer transportată rapid în sus. Din acest motiv, materialul condensat se generează la baza norului, cu alte
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
timp de “noapte”, la vârful norilor, temperaturile pe timpul nopții coboară până la 173°C, doar cu puțin deasupra temperaturii la care are loc lichefierea azotului. Ne punem întrebarea cu ce formațiuni din meteorologia terestră seamănă norii venusieni? Știm că pe Terra norii apar cel mai frecvent ca rezultat al răcirii și condensării vaporilor de apă într-o masă de aer transportată rapid în sus. Din acest motiv, materialul condensat se generează la baza norului, cu alte cuvinte norul “se clădește” de jos
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
terestră seamănă norii venusieni? Știm că pe Terra norii apar cel mai frecvent ca rezultat al răcirii și condensării vaporilor de apă într-o masă de aer transportată rapid în sus. Din acest motiv, materialul condensat se generează la baza norului, cu alte cuvinte norul “se clădește” de jos în sus. Totuși, nu aceasta e situația și pe Venus, specialiștii comparând nebulozitatea venusiană cu norii cafenii ce acoperă unele orașe supra-industrializate, deci cu ceața produsă prin poluare și efecte fotochimice, ce
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]