14,795 matches
-
în al doilea rând, fiecare individ este considerat rațional într-un sens minimal: oricare ar fi alternativele, fiecare individ are o preferință completă și tranzitivă. Din valorile individuale exprimate prin preferințe minimal-raționale, Arrow construiește domeniul unei funcții de preferință socială rațională (funcție de bunăstare socială), i.e. tranzitivă și completă<footnote Numele de funcție de bunăstare socială era deja folosit de Bergson și Samuelson, însă la Arrow aceasta este definită diferit. Pentru detalii, a se studia partea a treia a acestei lucrări. footnote>. Deoarece
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dictator). footnote>, Arrow propune câteva condiții „rezonabile” pe care funcția de bunăstare socială ar trebui să le îndeplinească: prima este condiția domeniului universal sau nerestricționat care permite tuturor indivizilor să introducă în mecanismul de formare a preferinței sociale orice profil rațional, i.e. preferințe complete și tranzitive. Cea de-a doua condiție este cea Pareto slabă<footnote În versiunea originală a teoremei (1950, 1951), Arrow nu a folosit această condiție, ci alte două, pe care le-a numit suveranitate cetățenească și asociere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
celui de ordinalitate, deși în denumirea condiției accentul pare a cădea pe aspectul de irelevanță”. [Sen, 1970a, pp. 89-90] footnote>. Rezultatul agregării preferințelor individuale pe baza acestor condiții greu de respins este unul surprinzător: nu există nicio funcție de preferință socială rațională care să le îndeplinească. Într-o formulare alternativă și cumva mai șocantă, nu există nicio funcție rațională de preferință socială care să îndeplinească condiția domeniului universal, condiția Pareto slabă și condiția independenței față de alternativele irelevante, în afara celei dictatoriale. Altfel spus
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pp. 89-90] footnote>. Rezultatul agregării preferințelor individuale pe baza acestor condiții greu de respins este unul surprinzător: nu există nicio funcție de preferință socială rațională care să le îndeplinească. Într-o formulare alternativă și cumva mai șocantă, nu există nicio funcție rațională de preferință socială care să îndeplinească condiția domeniului universal, condiția Pareto slabă și condiția independenței față de alternativele irelevante, în afara celei dictatoriale. Altfel spus, dacă celelalte condiții sunt îndeplinite, atunci avem un dictator. În interpretarea tare, acest rezultat spune că democrația
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
May pare a fi relaționată cu aceea din definiția lui Sen. Ea spune că oricare ar fi două alternative, regula de decizie socială va specifica un singur rezultat și că informația din domeniul funcției este cea despre preferințele individuale minimal raționale. Înțelegerea mea în ceea ce privește domeniul universal vizează însă doar domeniul funcției de preferință, nu și faptul că funcția ar fi sau nu decisivă în sensul Sen. În această perspectivă, May folosește o condiție mai tare decât cea a lui Arrow. footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
puțin clar, de liberalism.” [Sen, 1976, p. 218] footnote> (numele original, propus de Sen în cele două lucrări deja amintite), teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și sub acela de paradox libertarian. Potrivit acestui rezultat, dacă agregăm preferințele minimal raționale ale cel puțin doi indivizi, preferința socială rezultată va fi irațională (ciclică) dacă folosim domeniul universal, condiția Pareto slabă și o condiție libertariană atunci când numărul alternativelor este egal cel puțin cu trei<footnote Voi descrie, pe larg, teorema de imposibilitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ale indivizilor”. [Fishburn, 1974, p. 63] footnote> surprinde destul de bine câteva elemente necesare pentru trasarea granițelor Teoriei Alegerii Sociale. În primul rând, individualismul metodologic: unitatea de analiză este individul. În al doilea rând, mulțimea de informație relevantă: mulțimea preferințelor individuale raționale. În al treilea rând, scopul cercetării: determinarea alegerii sociale plecând de la informații despre preferințele indivizilor. La acest din urmă punct, trebuie subliniat faptul că alegerea socială este interpretată ca fiind rezultatul agregării preferințelor individuale într-o preferință socială. Definiția lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Alegerii Sociale pare, la prima vedere, să aibă mai puțin reprezentat aspectul descriptiv, însă acest lucru se datorează unei asocieri pe care o facem între ideea de descriere și aceea de fenomen natural. Atunci când, spre exemplu, descriem individul ca minimal rațional - în sensul că este capabil să ierarhizeze complet și aciclic o mulțime oarecare de alternative -, putem avea în vedere trei lucruri sensibil diferite. Pe de o parte, putem să invocăm un studiu empiric care să arate că lucrurile stau într-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru o parte a lor. Pe de altă parte, putem să avem intuiția că așa stau lucrurile, fără a avea nevoie însă de un studiu care să ne confirme intuițiile. În fine, putem, pur și simplu, asuma că indivizii sunt raționali în sensul anterior menționat, fără a ne preocupa absolut deloc dacă această asumpție este sau nu testată empiric.<footnote Una dintre criticile aduse Teoriei Alegerii Raționale în ansamblu, așadar și Teoriei Alegerii Sociale, este aceea că face presupoziții evident false
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
să ne confirme intuițiile. În fine, putem, pur și simplu, asuma că indivizii sunt raționali în sensul anterior menționat, fără a ne preocupa absolut deloc dacă această asumpție este sau nu testată empiric.<footnote Una dintre criticile aduse Teoriei Alegerii Raționale în ansamblu, așadar și Teoriei Alegerii Sociale, este aceea că face presupoziții evident false, și că din acestea nu pot fi elaborate predicții valide. Astfel de critici vin, spre exemplu, dinspre neoinstituționaliștii socioistorici și dinspre libertarienii praxiologi. footnote> Indiferent care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o descriere, fie ea și una matematică. În privința explicației și predicției, acestea sunt generate dintr-un sistem de enunțuri fundamentale precum cel discutat anterior. Din acest sistem derivă alte enunțuri cu ajutorul logicii. Spre exemplu, asumând faptul că indivizii sunt minimal raționali, și că relația de prefe rință are anumite proprietăți, putem explica și produce predicții în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de luare a deciziei colective. Metoda Teoriei Alegerii Sociale este axiomatică sau sintactică. În privința controlului, acesta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
încercare de acest fel, aparținându-i lui Sen (1970a), (1970b), sfârșește cu un nou rezultat de imposibilitate. În primul rând, relaxăm cerința lui Arrow de a avea o preferință socială tranzitivă la aceea de a avea o preferință socială minimal rațională (aciclică). În al doilea rând, admitem că preferința unanimă a indivizilor trebuie să fie reflectată identic în preferința socială (condiția Pareto slabă), în al treilea rând, suntem de acord ca preferințele indivizilor să fie înregistrate așa cum sunt exprimate (domeniul nerestricționat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doilea rând, admitem că preferința unanimă a indivizilor trebuie să fie reflectată identic în preferința socială (condiția Pareto slabă), în al treilea rând, suntem de acord ca preferințele indivizilor să fie înregistrate așa cum sunt exprimate (domeniul nerestricționat), atâta vreme cât sunt minimal raționale. În sfârșit, formulăm drepturile individuale în următorul mod: pentru fiecare persoană există cel puțin o pereche distinctă de alternative asupra căreia aceasta este decisivă în alegerea socială. O cerință și mai slabă este aceea ca măcar doi indivizi să fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acorda decisivitate pe aceeași pereche de alternative pentru doi indivizi, deoarece setul de alegere al funcției de decizie ar fi vid; 2) cel puțin un element este comun. Presupunem că și că, prin P avem syP w , prin U, preferințele raționale sunt informație relevantă, iar prin aciclicitate, această informație trebuie să producă o mulțime de alegere nevidă. Așadar, ceea ce înseamnă că proprietatea de aciclicitate este încălcată și că cele patru alternative sunt distincte. Presupunem că și. Prin sunt admise toate preferințele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
informație relevantă, iar prin aciclicitate, această informație trebuie să producă o mulțime de alegere nevidă. Așadar, ceea ce înseamnă că proprietatea de aciclicitate este încălcată și că cele patru alternative sunt distincte. Presupunem că și. Prin sunt admise toate preferințele individuale raționale, iar prin condiția aciclicității, mulțimea de alegere socială trebuie să fie nevidă. Dar, însă prin aciclicitate xRw , ceea ce înseamnă că proprietatea de aciclicitate este încălcată și că q.e.d. În cele ce urmează, voi exemplifica problema formulată de Sen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și 2Uf : prin acestea, prude și lewd sunt indiferenți între alternativele aflate în perechea de decisivitate a celuilalt. Așadar, pentru prude, 3 1pa P a și prin 1Uf , 2Uf , 2 3pa I a . Dar 1Uf , 2Uf admit numai preferințe individuale raționale (tranzitive), așadar. ●Cazul prude vs. lewd (extins) ●Cazul alegerii cantității muncă Demonstrație [t.3.1.2*]. Pentru cazul prude vs. lewd (original), lucrurile sunt simple. Folosind cU și eU , ierarhiile lui prude și lewd devin aceleași, în sensul că, prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
P a∧ ∧ . Prin condiția Pareto, dacă toată lumea preferă o alternativă alteia, atunci aceasta este preferată social. Cum însă, prin seU , toți indivizii au preferințe tranzitive și complete, p1 nu poate rezulta doar din folosirea procedurii paretiene, i.e. dacă toți indivizii raționali preferă toate alternativele la fel, atunci preferința socială pe toată mulțimea alternativelor nu poate fi decât tranzitivă. Din premise avem doar două proceduri (Pareto și libertariană). Cum condiția libertariană acordă fie nici o decisivitate, fie un număr egal de decisivități, trebuie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru inconsistență. De aceea, în enunțarea condiției Pareto se va ține cont de existența preferințelor libertariene minimal-raționale. Astfel amendată, și folosind o condiție libertariană coerentă și care acordă decisivitățile pe toate x variantele , condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene minimal raționale (condiția Pmr) va fi consistentă cu domeniul universal, i.e. putem formula o teoremă de posibilitate: există o FDS care satisface U, P, și Lmr (pentru demonstrație, vezi 6.1.4*). 6.1.5. Amendarea condiției Pareto prin preferințe disjunct-monotone Fundamentul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit doar preferințele care au același sens pe x aspecte . Cum acestea pot fi fie crescătoare, fie descrescătoare, avem și caracterul de disjuncție. Aceste preferințe sunt diferite de preferințele libertariene minimal raționale deoarece tranzitivitatea nu cere monotonie. Acest aspect este clar în următorul exemplu: presupunem că avem 0 preferat lui 1, preferat lui 0,5. Tranzitivitatea este satisfăcută în vreme ce monotonia nu. Dacă impunem criteriului Pareto să transforme în preferință socială doar acele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1938) Bergson introduce ideea de funcție de bunăstare economică. În (1947), Samuelson extinde și clarifică această idee. În (1951) Arrow introduce o modificare față de funcția de bunăstare economică utilizată de Bergson și Samuelson și arată că aceasta nu poate fi concomitent rațională și capabilă să îndeplinească câteva condiții rezonabile. În forma Bergson (1938), (1948)-Samuelson (1947), o funcție de bunăstare economică sau socială este o funcție de forma: unde W este bunăstarea socială, iar xU reprezintă utilitatea unui membru x al societății. În termenii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
informațiile individuale tranzitive<footnote Domeniul universal poate fi lărgit la a include orice preferințe individuale indiferent că sunt sau nu ordini. În această nouă înțelegere, domeniul nerestricționat permite orice informație, indiferent că este tranzitivă sau nu. footnote>, adică să fie raționale într-un sens minimal. Miza acestei pretenții este aceea de a arăta că, folosind anumite proceduri de agregare a preferințelor, deși indivizii sunt raționali într-un sens minim, societatea poate să nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
înțelegere, domeniul nerestricționat permite orice informație, indiferent că este tranzitivă sau nu. footnote>, adică să fie raționale într-un sens minimal. Miza acestei pretenții este aceea de a arăta că, folosind anumite proceduri de agregare a preferințelor, deși indivizii sunt raționali într-un sens minim, societatea poate să nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând preferințe individuale raționale, obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le putem cu greu elimina
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sau nu. footnote>, adică să fie raționale într-un sens minimal. Miza acestei pretenții este aceea de a arăta că, folosind anumite proceduri de agregare a preferințelor, deși indivizii sunt raționali într-un sens minim, societatea poate să nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând preferințe individuale raționale, obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le putem cu greu elimina din teoria democratică. În primul rând, este vorba despre o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sens minimal. Miza acestei pretenții este aceea de a arăta că, folosind anumite proceduri de agregare a preferințelor, deși indivizii sunt raționali într-un sens minim, societatea poate să nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând preferințe individuale raționale, obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le putem cu greu elimina din teoria democratică. În primul rând, este vorba despre o condiție ce aproximează<footnote Diferența constă în faptul că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
existe un singur individ care să determine preferința socială între toate alternativele, indiferent de preferințele celorlalți. Nu voi insista asupra acestei condiții, însă faptul că ea înlătură singura regulă de decizie socială care este independentă față de alternativele irelevante, Pareto inclusivă rațională și cu un domeniu nerestricționat (anume regula dictatorială), este unul important dintr-un motiv pe care îl voi enunța în secțiunea următoare.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]