15,855 matches
-
drepturi sau al unor libertăți. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 217 din 12 aprilie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, paragrafele 18-20, prin care a statuat că, deși procedura în camera preliminară este o fază distinctă de faza de urmărire penală și faza de judecată, obiectul său, astfel cum este consacrat de art. 342 din Codul de procedură penală, este situat în timp între două momente
DECIZIE nr. 486 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 alin. (12) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277960_a_279289]
-
prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. 22. De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat dacă accesul liber la justiție este un drept absolut și dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. Instanța europeană a statuat că "dreptul la un tribunal" nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de
DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277946_a_279275]
-
mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Larco împotriva României, paragraful 56, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligația de a plăti în fața instanțelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instanță, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din
DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277946_a_279275]
-
a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este neîntemeiată. 24. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 42 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , Curtea observă că acestea statuează cu privire la faptul că persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , iar, în mod excepțional, instanța poate acorda aceste facilități fiscale, în
DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277946_a_279275]
-
recursului, atât în ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, cât și în ce privește fondul cauzei, depinde de lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor legale ce constituie obiectul sesizării; chestiunea de drept este nouă și asupra ei Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei alte sesizări, în condițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. 15. Curtea de Apel Timișoara, autorul
DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277958_a_279287]
-
a Guvernului nr. 77/2014 , reiterând soluția legislativă. 20. Curtea, având în vedere cele reținute în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a statuat că "sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare", urmează a se pronunța asupra art. 43 alin. (4
DECIZIE nr. 587 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, precum şi ale art. 43 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277959_a_279288]
-
asemenea, Curtea a observat că, prin Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în cauza C-411/04 P Salzgitter Mannesmann GmbH, paragraful 43, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat asupra accesului la informații confidențiale, în materia concurenței, statuând că administrarea probelor în cauzele de drept unional al concurenței este caracterizată prin faptul că înscrisurile examinate conțin adesea secrete de afaceri sau alte informații care nu pot fi divulgate sau nu pot fi divulgate decât cu condiția respectării unor
DECIZIE nr. 587 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, precum şi ale art. 43 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277959_a_279288]
-
drept unional al concurenței este caracterizată prin faptul că înscrisurile examinate conțin adesea secrete de afaceri sau alte informații care nu pot fi divulgate sau nu pot fi divulgate decât cu condiția respectării unor restricții importante. Aceeași instanță a mai statuat că, ținând seama de natura intereselor protejate în cadrul controlului unei operațiuni de concentrare, publicarea informațiilor sensibile referitoare la activitățile economice ale întreprinderilor implicate poate aduce atingere intereselor lor comerciale, independent de existența unei proceduri de control în curs. În plus
DECIZIE nr. 587 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, precum şi ale art. 43 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277959_a_279288]
-
urmare fiecare dintre statele membre participante ar trebui să răspundă doar pentru partea care îi revine din obligația de rambursare stabilită în conformitate cu prezentul acord. ... (22) În conformitate cu articolul 273 din TFUE, Curtea de Justiție ar trebui să fie competentă pentru a statua cu privire la litigiile privind interpretarea și aplicarea prezentului acord, apărute între părțile contractante, inclusiv cele referitoare la respectarea obligațiilor prevăzute de acord. Statele membre a căror monedă nu este euro care nu sunt părți la prezentul acord ar trebui să fie
ACORD din 21 mai 2014 privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277055_a_278384]
-
infracțiuni. Referitor la această chestiune, procurorul a susținut concluziile formulate de procurorul general, respectiv că pluralitatea de victime minore și majore nu atrage o pluralitate de infracțiuni, atunci când fapta este săvârșită în aceeași împrejurare față de minori și majori; legiuitorul a statuat în art. 213 din Codul penal că fapta constituie o unitate de infracțiune căreia i-a instituit și o variantă agravată în alin. (3) al art. 213 din același cod. Totodată, prin textele de lege sus-menționate s-a derogat de la
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care s-a dorit a fi o atenuare a rigorilor art. 35 din Codul penal privitor la infracțiunea continuată. În acest sens, a învederat că doctrina de drept penal a statuat în unanimitate că în situația infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal subiectul pasiv principal este statul, iar nu persoanele a căror activitate este înlesnită, aceste persoane fiind doar subiecți pasivi secundari, deoarece, spre deosebire de infracțiunea prevăzută de
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
curții de apel și a tribunalului, învestite cu soluționarea unei cauze în ultimă instanță, care constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și asupra căreia instanța nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal și de art. 213 alin. (1) din Codul penal, în concurs, cu aplicarea art. 38 din Codul penal, iar în ipoteza în care se va statua în sensul că este posibilă o încadrare juridică într-o singură infracțiune prevăzută de art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, tratamentul sancționator este în acest caz mai favorabil
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
cauze cu minori, învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță (apel), care a constatat, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept a cărei dezlegare nu a mai fost supusă examenului Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu s-a statuat asupra ei printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Totodată, de lămurirea respectivei chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
514 din Codul de procedură civilă, și anume privește probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești. 33. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită, prin promovarea prezentului recurs în interesul legii, cu solicitarea de a statua, pe calea interpretării unitare a dispozițiilor care reglementează regimul și metodologia de recunoaștere a condițiilor speciale/deosebite de muncă, dacă la instanța de judecată este deschisă calea unei acțiuni în constatarea condițiilor deosebite/speciale de muncă în care angajații și-
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
014/2015 , pentru demararea procedurii de reevaluare a locului de muncă, având în vedere mențiunea expresă potrivit căreia procedura de reevaluare se aplică exclusiv unităților ce dețin avizul de încadrare. 101. În consecință, excedează abilitării instanței de drept comun a statua asupra încadrării/reevaluării locului de muncă, întrucât legiuitorul nu a deschis, în această situație, calea dreptului comun, abilitând instanța de judecată să preia atribuțiile organului administrativ din respectiva procedură (în ceea ce privește constatarea tehnico-științifică și medicală și avizarea locului de muncă ca
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... d) o chestiune de drept cu caracter de noutate și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Prioritar, se impune o analiză a fiecăreia dintre condițiile de admisibilitate a sesizării. a) și b) Cu privire la cerințele legale ca pricina să se afle în
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
a speței. d) Noutatea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate, iar verificarea acesteia implică nu numai a se constata că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat deja asupra acesteia, dar și că problema de drept dedusă soluționării în această procedură nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. În absența unei definiții legale a noțiunii de "noutate", verificarea întrunirii acesteia ține de
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
soluționare. În absența unei definiții legale a noțiunii de "noutate", verificarea întrunirii acesteia ține de exercitarea atributului de apreciere a completului învestit cu pronunțarea prezentei hotărâri. Din verificările efectuate se reține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior asupra acestei chestiuni de drept, nefiind pronunțată o decizie în interesul legii sau o altă hotărâre prealabilă având acest obiect. Instanța supremă are competență în soluționarea recursurilor declarate împotriva soluțiilor pronunțate în litigiile în care prima instanță este curtea
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că nu s-ar putea reține că pronunțarea unor decizii de speță, sporadice și izolate, ar putea constitui argumente pentru a se constata că instanța supremă ar fi statuat anterior asupra acestei chestiuni, pe de o parte, pentru că, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, o chestiune de drept aptă să conducă la declanșarea mecanismului de pronunțare a unei hotărâri prealabile se poate ivi inclusiv în fața unui complet
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
cât și de retractare, fiind de competența instanței a cărei hotărâre se vrea a fi anulată. Fiind o cale extraordinară de atac, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor penale definitive. Prin aceeași decizie, paragraful 22, Curtea a statuat că textul criticat reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în marja de apreciere prevăzută la art. 61 alin. (1) din Constituție. În acest sens, Curtea a constatat că prevederile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală reprezintă o aplicație în
DECIZIE nr. 507 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 şi ale art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276923_a_278252]
-
Codul de procedură penală referitoare la nulitatea relativă, oferă garanțiile procesuale specifice dreptului la apărare, drept fundamental invocat de autorul excepției în situația nerespectării dispozițiilor legale referitoare la citare în procedura în camera preliminară. Cu privire la acesta din urmă, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că dispozițiile art. 24 din Legea fundamentală conferă oricărei părți implicate într-un proces, potrivit intereselor sale și indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa
DECIZIE nr. 507 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 şi ale art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276923_a_278252]
-
lit. b), c) și d) din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare. 22. Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. IV. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 23. Completul de judecată al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă a
DECIZIE nr. 25 din 10 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276932_a_278261]
-
procedură civilă. 44. De lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, iar problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă, asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 45. Problema de drept asupra căreia instanța de trimitere a solicitat o rezolvare de principiu pe calea hotărârii prealabile pronunțate în procedura prevăzută de art. 519
DECIZIE nr. 25 din 10 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276932_a_278261]