15,306 matches
-
Iulia Soare); Danuta Bienkowska, Pe urmele cuiburilor de vulturi, București, 1958 (în colaborare cu Constantin Țoiu), De m-ai iubi, București, 1974; Frantisek Behounek, Acțiunea L. Aventuri într-un secol atomic, București, 1962 (în colaborare cu Corvin Gruia); Waclaw Kubacki, Trista Veneție, București, 1974; Mariusz Karpowicz, Arta polonă în secolul al XVII-lea, București, 1979; Wladyslaw Tatarkiewicz, Istoria celor șase noțiuni, pref. Dan Grigorescu, București, 1981. Repere bibliografice: Mazilu, Recitind, I, 277, 280, 462. A.M.
CIOCAN-IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286245_a_287574]
-
Cazul consilierului de poliție, București, 1981; V. P. Borovicka, Cifruri secrete, București, 1984; Eugène Ionesco, Prezent trecut, trecut prezent, București, 1993, Între viață și vis. Convorbiri cu Claude Bonnefoy, București, 1999; Georges Simenon, Școala crimei, București, 1999; Alexandru Ciorănescu, Paiața tristă, pref. trad., București, 2002. Repere bibliografice: Tania Radu, Esopismul discreției, LAI, 1995, 19 iunie; Mircea Anghelescu, Neobositul Don Miguel, LCF, 1995, 44; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995, 46; George Munteanu, Mutații ale „orizontului de așteptare”, LCF, 1996, 23
CIOCULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
în sensul că se simțeau moderni. Atmosfera de melancolie contemplativă, omniprezentă, este un reflex al ideii că, în oricare dintre momentele istoriei, oamenii, simțindu-se în miezul evenimentelor, nu mai puțin își trăiau singura viață cu deplina conștiință a acestui trist adevăr. Activitatea de editor (și totodată de istoric literar avizat) a lui C. s-a concretizat în ediții de opere (Mateiu I. Caragiale), de recuperări (Luca Ion Caragiale), de restituiri (Tudor Arghezi, Autoportret prin corespondență, 1982) și prin readucerea în
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
RL, 1993, 13; Claudiu Constantinescu, Ghid pentru retrăire, RL, 1993, 13; G. Călinescu-un mit contestat, „22”, 1993, 18 (semnează Doru Cosma, Barbu Brezianu, Nicolae Manolescu, George Bălăiță, G. Dimisianu, Dan C. Mihăilescu, Ion Bogdan Lefter, Ioana Pârvulescu); Geo Șerban, Trista soartă a lui G. Călinescu, „22”, 1993, 23; Simion, Mercuțio, 80-83; Petre D. Anghel, Rodica Pandele, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic, București, 1993; Zaharia-Filipaș, Retorică, 117-151; Chihaia, Mărturisiri, 102-109; Nițescu, Proletcultismul, 188-209; Florin
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
la 4-6 ani, reacțiile descrise la vârstele anterioare se mențin. în plus, apar trei tipuri de reacții specifice față de certurile adulților: 46% dintre copii trăiesc emoții negative atât în timpul certurilor dintre adulți, cât și după aceea, când continuă să fie triști și dornici să intervină; 17% nu expun nici un fel de emoții, deși ulterior arată că au trăit sentimente intense de mânie; peste 33% au manifestat emoții intense în timpul certurilor (atât pozitive, cât și negative), deși mai târziu spuneau că au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aceste crize de neînțeles ale copilului le făcea incapabile de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi vindecarea și reziliența copilului. Aurelia era talentată și făcea mici poezioare despre o păpușă care era întotdeauna tristă. Când am vorbit despre acest talent al Aureliei, educatoarele spuneau că știu, dar că asta nu avea nici o importanță, nici o semnificație, crizele erau importante, terifiante. Așa cum fetița rămăsese fixată în trauma ei, personalul era blocat în spaimă de declanșare a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pământ? Dacă chiar în secolul nostru de lumini am avut durerea să vedem izbucnind printre popoarele cele mai de frunte, instincte brutale și funeste, noi nu putem face alta decât a deplânge acele orbiri trecătoare și să le considerăm ca triste efecte ale slăbiciunilor noastre omenești. Dacă din nenorocire, răsunetul sălbatic al armelor pustietoare se cheamă încă glorie în limbile noastre, apoi putea-va oare cineva să tăgăduiască că într-o glorie cu mult mai senină și mult mai înviatoare, lucesc
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai devreme, se sprijină pe aceeași "gramatică" a imaginației. "Frumusețea" și caracterul ei perisabil sunt proiectate prin aceeași combinație de aparențe și tranzitoriu ca și figura fetei din mormântul de la Celei: Acea buclă aurie, Ce cu grații resfiram, O vezi tristă, argintie, N-o-ngrijesc cum o-ngrijam! Acea frunte îngerească, Care-atâți o adora, A-nceput să se-ncrețească; Nu mai este ce era. Acea pieliță ca crinul, Acei ochi ce schinteia, Cele buze ca rubinul, Cea dintură ce sticlea Ca nălucul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mormânt Să-asculți potolirea urgiei barbare. Dar hoarde vrăjmașe pornite-n puhoi Răpitu-ți-au glia pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau drept mărturii Că n-a fost Moldova mai tristă ca azi Când dușmanu-ți pradă și codrii de brazi Lăsându-ți străbunele plaiuri pustii. Îți pradă odoarele altarelor tale Și fierul și aurul văilor reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe peretele cel mai de jos este o pictură a judecății de pe urmă în aur și în azur, cu Moisi conducând spre domnul nostru Isus Hristos pe Anna și pe Caiafa cum și pe ceilalți jidovi. Persoanele sunt zugrăvite cu înfățișări triste și posomorâte. În urma acestora se văd alte cete cu chipuri de turci, cu șalurile lor albe, cu turbane și cu caftane lungi și verzi târându-se spre iad cu mânicile lor largi și lungi, cum și haremurile lor, din ale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tribunal?, se întreba ziarul „Opinia" din Iași la 25 și 26 mai 1910 în știrile publicate. Cum un necaz nu vine niciodată singur, iată ce mărturisea acad. Dr. I.C. Istrati într-o ședință a Academiei Române de la 17 iunie 1911 despre „trista stare" în care se afla mormântul lui Vasile Alecsandri la Mircești: „Se știe de multă lume starea de strâmtoare în care se află văduva nemuritorului poet, care, având datorii încă din timpul vieții soțului ei, și cheltuind și o sumă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pantaloni suflecați, ca să nu-i umple de glod, căci ploase în noaptea precedentă. Ei se țineau la braț și mergeau veseli ca la paradă, salutând pe cunoscuți în dreapta și în stânga. Ajunși la locul supliciului, frații se îmbrățișară, zicându-și un trist adio, apoi apucară unul spre o furcă, altul spre cealaltă. Întâi cel mai mic, apoi celălalt, își plătiră îngrozitorul tribut ce-l datorau societății, în mijlocul căreia făptuiseră păcatele lor. Peste câteva zile Gavril fu trimes la Dorohoi, ca să spânzure și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cât de credibili mai suntem când urmăritul internațional Omar Hayssam, recent condamnat la 20 de ani de pârnaie în România, dă telefon, în direct și la mișto, în emisiunea de știri a Antenei 3? Ultimele două săptămâni au înregistrat această tristă premieră: doi fugari români, legitimați public cu statutul de dubioși universali, au tras câte o flegmă României. Mai întâi, Omar Hayssam, fugit-scăpat prin căi pe care toată lumea le intuiește, dar pentru care nimeni nu are, evident, probe, s-a suit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
doi scuipați de sămânță de președintele Băsescu și gărzile sale pretoriene. Oricâtă simpatie populară ar avea mult discutata reformă a justiției, oricâți friți și franți și fratini ne-ar lăuda, avem, încă, mari probleme. În timp ce Adrian Năstase, un nume de tristă amintire pentru mulți asemeni mie, tinde să semene cu un Moby Dick pe care îl „harponesc“ regulat autoritățile, atunci când se apropie vreun raport de țară, doi fugari își exersează arătatul dedesubturilor fustelor în public. E clar că justiția nu e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
să-și schimbe hotărârea. Operă de debut și de final, California Dreamin’ strânge tot ce exploatase Cristian Nemescu în scurtmetrajele sale anterioare. Ca și acestea, e un film profund autobiografic, în aceeași măsură în care e tabloul acid, vesel și trist al Românicii pe care americanii o descoperă târziu, plină de bălării sau, mai exact, de plante carnivore. Românica pe care au văzut-o Cristian Nemescu și coscenaristul Tudor Voican citind ziarele. (De fapt, directorul de imagine Liviu Marghidan a găsit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
a apărut în peste 2000 de exemplare, cu sprijinul preotului Ulderic Cipolloni și al d-nei Otilia Ferderber 580. Moartea regelui Carol I a fost consemnată și ea în paginile publicației, printr-un articol în care s-a exprimat regretul față de tristul eveniment 581. În cel de-al treilea an al existenței, Lumina creștinului a primit binecuvântarea papei Benedict XV, fapt ce a însemnat consacrarea revistei și recunoașterea ei. Publicația s-a ocupat cu "luminarea" morală și socială a creștinilor catolici moldoveni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
după producerea acestui eveniment. Articolul era însoțit de portretul regelui și de câteva informații privitoare la decesul său, dar și de regretele și omagiile aduse de Biserica Catolică, exprimate de editorul revistei Lumina creștinului, Anton Gabor: "Ne este cunoscută tuturor trista veste care s-a răspândit din Sinaia în dimineața zilei de 27 septembrie 1924 și care a umplut de o adâncă durere întreaga țară. Regele Carol I a murit de bătaie de inimă"607. Pe tot parcursul războiului au fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Iași, care în opinia directorului său în timp trebuia să ajungă la o reprezentare națională și să fie un instrument pentru unificarea catolicismului românesc, dar și un centru cultural însemnat. Ziua de 19 februarie 1936 a reprezentat o zi tristă pentru "Presa Bună" din Iași, deoarece inițiatorul Institutului (și totodată cel mai important susținător al presei catolice din Moldova) a decedat 999. Faptul atrăgea după sine și o altă consecință, deoarece fusese desemnat să reprezinte (în primăvara anului în care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
an ale vecinilor săi negustori. În timp ce afacerile mezelarului, ale negustorului de ouă și de pasăre, ale fabricantului de paste și ale negustorului de vinuri prosperă nemăsurat în apropierea anului nou, Egisto vede, cu suferință, cum cumpărătorii nu mai intră în trista lui prăvălie în care domnesc "liniștea, umbra, calmul, praful". Invitat cu soția lui de către unul dintre confrați la petrecerea de revelion, el răspunde la această invitație tare nehotărât, fiindcă în timp ce ceilalți aduc produse din prăvăliile lor, el trebuie să cumpere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
animale, înzestrat cu răbdare naturală dictată de mersul anotimpurilor (în antiteză cu Ciclopul care reprezintă natura în starea sa sălbatică și violentă). Ulise află că Eumeu este fiul unui nobil răpit de pirați și vândut ca sclav, poveste mult mai tristă și crudă decât cea inventată de Ulise despre propria lui soartă. Povestirea lui Eumeu repetă și accentuează ideea de revers al norocului, câștigând astfel simpatia lui Ulise. Astfel istoria se repetă, dar în mod direct și nu prin intermediul unui aed
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al lui Salomon Gessner, ale cărui Idile și Moartea lui Abel a putut să le citească în traducere. Influența e puțin vizibilă, mai ales în visul arcadian și voința de a găsi în scris un derivativ la angoasă: " Ideile acestea triste mă urmăreau fără voia mea și îmi făceau călătoria neplăcută [...] Mă gândii să-mi amăgesc visărilor ocupându-mă de un subiect anume". Tema e dată de o lectură care se nimerește să fie foarte potrivită 319. "Lectura mea obișnuită de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
greu să înțeleg că era dintre acele case despre care proprietarul nu putea să se laude că le posedă cu adevărat"436. Clădirea, sufletul ei, ca și cea a lui Poe cu ochii distrași ai ferestrelor sale, cu ambianța sa tristă, cu excesiva ei vechime, cu numeroasele ei pasaje ascunse și complicate, exercită o acțiune profundă asupra psihologiei omenești. Acest efect fizic al casei asupra moralului, senzitivitatea regnului inorganic și muta ei influență fac din ea o arhitectură magică de o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu numai împotriva celui care ar putea să-i ia locul 446, împotriva lumii exterioare (în care se desfășoară povestea), dar și împotriva propriei sale dispariții. Atunci când țăranul "sosit din lumea celor vii" și unic vizitator al acestui loc pustiu trist și singuratic pleacă, naratorul are "impresia de a fi în lumea morților". Bătrânul al cărui nume îl ignorăm 447, este ca și Roderick Usher, ultimul descendent în linie directă al uneia dintre cele mai nobile familii din provincie. El are
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de o creatură omenească sau un animal [...] o ușă se trânti, sau, mai degrabă, fu trăntită cu putere"449, obloanele se trântesc ("să fie aceași mână invizibilă?"), un scaun cade, un dulap trosnește. Ne amintim că în episodul cu Mad Trist, citit de către narator lui Roderick Usher, zgomotul însoțește cu violență povestea unei ospitalități violate. Ethelred ridică măciuca și "din câteva lovituri își deschise repede drum, printre scândurile ușii, cu mâna sa de fier; și trăgând cu putere către el, făcu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de vreo nostalgie indicibilă, poate ca alte femei de amintirea sfâșietoare a unui trecut iremediabil, definitiv pierdut. Cea "care vine de la Castel" are ochii albaștri "obosiți" ea este ca un înger transparent cu eșarfa ei de mătase. Această "frumoasă imagine tristă și imuabilă", înțepenită, îl duce pe K. la un somn hipnotic. El va afla că ea este poate bolnavă datorită aerului din ținut care nu-i priește 585. Această oboseală de a fi acolo, această paloare și această slăbiciune îl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]