KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...582 583 584 ...640 >

15,985 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

Hill și Sitaridou (2014); Nicolae și Niculescu (2015); Hill și Alboiu (2016) între alții, vom interpreta encliza pronominală și postpunerea auxiliarelor ca indicații pentru deplasarea verbului în domeniul complementizator. Rămâne să stabilim care este însă proiecția la care se deplasează verbul inversat (mai precis, sub analiza deplasării verbului ca grup, proiecția în al cărei specificator se deplasează verbul). În analiza fazelor romanice vechi această proiecție este în general identificată ca fiind FINP (v. Ledgeway 2007, 2008; Wolfe 2015b și bibliografia); analize

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
2015); Hill și Alboiu (2016) între alții, vom interpreta encliza pronominală și postpunerea auxiliarelor ca indicații pentru deplasarea verbului în domeniul complementizator. Rămâne să stabilim care este însă proiecția la care se deplasează verbul inversat (mai precis, sub analiza deplasării verbului ca grup, proiecția în al cărei specificator se deplasează verbul). În analiza fazelor romanice vechi această proiecție este în general identificată ca fiind FINP (v. Ledgeway 2007, 2008; Wolfe 2015b și bibliografia); analize recente (ale românei vechi) au insistat asupra

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
pronominală și postpunerea auxiliarelor ca indicații pentru deplasarea verbului în domeniul complementizator. Rămâne să stabilim care este însă proiecția la care se deplasează verbul inversat (mai precis, sub analiza deplasării verbului ca grup, proiecția în al cărei specificator se deplasează verbul). În analiza fazelor romanice vechi această proiecție este în general identificată ca fiind FINP (v. Ledgeway 2007, 2008; Wolfe 2015b și bibliografia); analize recente (ale românei vechi) au insistat asupra deplasării la FINP (Nicolae și Niculescu 2014) sau FOCP (în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
această analiză și la discuția gramaticii V2 a românei vechi, încercând să reconciliem rezultatul din Alboiu, Hill și Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2016) privitor la valoarea pragmatică a inversiunilor (din cronicile moldovenești, principalul material al autoarelor) cu ipoteza că verbul se deplasează în mod uniform la FIN. În armonie cu principiile de analiză adoptate și aplicate până în acest punct al lucrării, distribuția are întâietate în fața interpretării. Reamintim că inversiunea în româna contemporană este atestată cu imperativul (obligatorie; sub coordonare, cel

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Ducă-se dracului școala de cinematografie! (internet) (141) a. fi-mi-ar silă și făcea-mi-s-ar greață! (internet; făcea sic!) b. Am uitat, fi-mi-ar mușchii mei ai dracu (R. Aldulescu, Amantul Colivăresei) Distribuția din spațiul preverbal indică faptul că verbul nu se ridică la cea mai înaltă proiecție din structura domeniului C {FORCEP > TOPP > FOCP > TOPP > FINP > IP}. Verbul inversat poate fi precedat de constituenți neizolați prozodic de structura propozițională, deci care ocupă poziții din periferia stângă propozițională. În (142a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
b. Am uitat, fi-mi-ar mușchii mei ai dracu (R. Aldulescu, Amantul Colivăresei) Distribuția din spațiul preverbal indică faptul că verbul nu se ridică la cea mai înaltă proiecție din structura domeniului C {FORCEP > TOPP > FOCP > TOPP > FINP > IP}. Verbul inversat poate fi precedat de constituenți neizolați prozodic de structura propozițională, deci care ocupă poziții din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
FOCP > TOPP > FINP > IP}. Verbul inversat poate fi precedat de constituenți neizolați prozodic de structura propozițională, deci care ocupă poziții din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea, constituenți multipli (neseparați prozodic) se pot deplasa în periferia stângă a propoziției, precedând verbul lexical inversat (142d). (142) a. Ioane, tudu-te la școală, nu la

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea, constituenți multipli (neseparați prozodic) se pot deplasa în periferia stângă a propoziției, precedând verbul lexical inversat (142d). (142) a. Ioane, tudu-te la școală, nu la film! b. Pe Ionmânca-l-ar câinii! c. Domnule doctor, mâineexaminați-o pe

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea, constituenți multipli (neseparați prozodic) se pot deplasa în periferia stângă a propoziției, precedând verbul lexical inversat (142d). (142) a. Ioane, tudu-te la școală, nu la film! b. Pe Ionmânca-l-ar câinii! c. Domnule doctor, mâineexaminați-o pe bunica mea. d. Domnule doctor, acumpe bunica-mea examinați-o, nu pe bunicul meu. Acestă distribuție arată că verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
verbul lexical inversat (142d). (142) a. Ioane, tudu-te la școală, nu la film! b. Pe Ionmânca-l-ar câinii! c. Domnule doctor, mâineexaminați-o pe bunica mea. d. Domnule doctor, acumpe bunica-mea examinați-o, nu pe bunicul meu. Acestă distribuție arată că verbul inversat la stânga cliticelor / auxiliarelor / cliticelor + auxiliarelor ocupă o poziție joasă în ierarhia CP. Inversiunea subjonctivului arată în chip nonambiguu că proiecția la care se ridică verbul este FINP (i.e.); complementizatorul să este sistematic omis sub inversiune: (143) a. Ducă-se

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
doctor, acumpe bunica-mea examinați-o, nu pe bunicul meu. Acestă distribuție arată că verbul inversat la stânga cliticelor / auxiliarelor / cliticelor + auxiliarelor ocupă o poziție joasă în ierarhia CP. Inversiunea subjonctivului arată în chip nonambiguu că proiecția la care se ridică verbul este FINP (i.e.); complementizatorul să este sistematic omis sub inversiune: (143) a. Ducă-se pe pustii! Facă-se voia ta! b. *Ducă-să-se pe pustii! * Făcă-să-se voia ta! c. *Să ducă-se pe pustii! * Să facă-se voia ta! Întrucât verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
verbul este FINP (i.e.); complementizatorul să este sistematic omis sub inversiune: (143) a. Ducă-se pe pustii! Facă-se voia ta! b. *Ducă-să-se pe pustii! * Făcă-să-se voia ta! c. *Să ducă-se pe pustii! * Să facă-se voia ta! Întrucât verbul se deplasează ca grup, ținta deplasării va fi [Spec, FinP]. Să este un element X0 care se proiectează în poziția de centru, FIN0. Întrucât să nu este un centru încorporant 84 (ca negatorul ne- și semiadverbele mai, cam, prea, tot

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
COMP Filter (Chomsky și Lasnik 1977) / Generalized Doubly Filled-Comp Filter (Koopman 1996; Koopman și Szabolcsi 2000). Întocmai cum prezența unui element wh- în specificatorul FORCEP blochează lexicalizarea complementizatorilor înalți (că, dacă, ca) (v. §3.4 supra), la fel și prezența verbului lexical în [Spec, FinP] blochează realizarea complementizatorului să. Reprezentarea sumară din (144) suprinde această analiză. (144) FINP qp VP FINP 4 qp facă FIN0 PERSP* să qp P PERS' 4 qp -se PERS0 MOODP qp tVP ... Încălcare a (Generalized) Doubly-Filled

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
sumară din (144) suprinde această analiză. (144) FINP qp VP FINP 4 qp facă FIN0 PERSP* să qp P PERS' 4 qp -se PERS0 MOODP qp tVP ... Încălcare a (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter Rezultate de reținut • proiecția vizată de deplasarea verbului în domeniul C este FINP; întrucât verbul se deplasează ca grup, locusul exact al deplasării va fi [Spec, FINP] Relevanța fenomenelor examinate • inversiunea aduce încă un argument pentru deplasarea verbului ca grup în română; într-o analiză în care verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
FINP qp VP FINP 4 qp facă FIN0 PERSP* să qp P PERS' 4 qp -se PERS0 MOODP qp tVP ... Încălcare a (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter Rezultate de reținut • proiecția vizată de deplasarea verbului în domeniul C este FINP; întrucât verbul se deplasează ca grup, locusul exact al deplasării va fi [Spec, FINP] Relevanța fenomenelor examinate • inversiunea aduce încă un argument pentru deplasarea verbului ca grup în română; într-o analiză în care verbul se deplasează prin mișcare centru-la-centru, rămâne misterioasă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Doubly-Filled COMP Filter Rezultate de reținut • proiecția vizată de deplasarea verbului în domeniul C este FINP; întrucât verbul se deplasează ca grup, locusul exact al deplasării va fi [Spec, FINP] Relevanța fenomenelor examinate • inversiunea aduce încă un argument pentru deplasarea verbului ca grup în română; într-o analiză în care verbul se deplasează prin mișcare centru-la-centru, rămâne misterioasă dispariția complementizatorului să sub inversiune (ar fi de așteptat să rezulte structuri ca (143b-c) Extensiuni • diagnosticele sintactice folosite în această secțiune pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
verbului în domeniul C este FINP; întrucât verbul se deplasează ca grup, locusul exact al deplasării va fi [Spec, FINP] Relevanța fenomenelor examinate • inversiunea aduce încă un argument pentru deplasarea verbului ca grup în română; într-o analiză în care verbul se deplasează prin mișcare centru-la-centru, rămâne misterioasă dispariția complementizatorului să sub inversiune (ar fi de așteptat să rezulte structuri ca (143b-c) Extensiuni • diagnosticele sintactice folosite în această secțiune pentru a arăta că verbul inversat nu ocupă o poziție foarte înaltă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în română; într-o analiză în care verbul se deplasează prin mișcare centru-la-centru, rămâne misterioasă dispariția complementizatorului să sub inversiune (ar fi de așteptat să rezulte structuri ca (143b-c) Extensiuni • diagnosticele sintactice folosite în această secțiune pentru a arăta că verbul inversat nu ocupă o poziție foarte înaltă în domeniul C pot fi extinse și la analiza gerunziului (144); într-o analiză uniformă a inversiunii, verbul gerunzial deplasat la Cva ocupa tot [Spec, FIN] (144) a. pe Vasile văzându-l supărat

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
rezulte structuri ca (143b-c) Extensiuni • diagnosticele sintactice folosite în această secțiune pentru a arăta că verbul inversat nu ocupă o poziție foarte înaltă în domeniul C pot fi extinse și la analiza gerunziului (144); într-o analiză uniformă a inversiunii, verbul gerunzial deplasat la Cva ocupa tot [Spec, FIN] (144) a. pe Vasile văzându-l supărat, mi-am dat seama că b. ieri văzându-l pe Vasile supărat, mi-am dat seama că 4. Concluzii. Rezumat Deplasarea verbului. Analiză (i) Româna

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
uniformă a inversiunii, verbul gerunzial deplasat la Cva ocupa tot [Spec, FIN] (144) a. pe Vasile văzându-l supărat, mi-am dat seama că b. ieri văzându-l pe Vasile supărat, mi-am dat seama că 4. Concluzii. Rezumat Deplasarea verbului. Analiză (i) Româna modernă prezintă două opțiuni de deplasare a verbului: deplasare la I (opțiunea generală) și deplasare la C (opțiune mai restrânsă, diagnosticată sintactic prin encliză pronominală și/sau postpunerea auxiliarelor). (ii) În română, strategia generală de deplasare a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
FIN] (144) a. pe Vasile văzându-l supărat, mi-am dat seama că b. ieri văzându-l pe Vasile supărat, mi-am dat seama că 4. Concluzii. Rezumat Deplasarea verbului. Analiză (i) Româna modernă prezintă două opțiuni de deplasare a verbului: deplasare la I (opțiunea generală) și deplasare la C (opțiune mai restrânsă, diagnosticată sintactic prin encliză pronominală și/sau postpunerea auxiliarelor). (ii) În română, strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea ca grup (XP-movement). Spre deosebire de limbi ca engleza, în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Analiză (i) Româna modernă prezintă două opțiuni de deplasare a verbului: deplasare la I (opțiunea generală) și deplasare la C (opțiune mai restrânsă, diagnosticată sintactic prin encliză pronominală și/sau postpunerea auxiliarelor). (ii) În română, strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea ca grup (XP-movement). Spre deosebire de limbi ca engleza, în care topicalizarea VP se produce fără extracția argumentului intern din VP, în română argumentul intern se extrage obligatoriu din VP. Am formalizat această intuiție utilizând teoria de atribuire a cazului

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
a categoriei de mod în limba română; deplasarea este locală și sensibilă la specificarea categorială: nu se omit specificatorii proiecțiilor verbale (proiecțiile [+V]). În structurile analitice, auxiliarele sunt implicate în mod direct în verificarea trăsăturilor de mod și modalitate, iar verbul lexical (participiu trecut / gerunziu (i.e participiu prezent) / infinitiv) joacă un rol important în verificarea trăsăturilor de temporalitate; astfel, auxiliarele se generează în mod direct în poziție de centru al MOOD0, iar verbul lexical se ridică din domeniul vP prin

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
verificarea trăsăturilor de mod și modalitate, iar verbul lexical (participiu trecut / gerunziu (i.e participiu prezent) / infinitiv) joacă un rol important în verificarea trăsăturilor de temporalitate; astfel, auxiliarele se generează în mod direct în poziție de centru al MOOD0, iar verbul lexical se ridică din domeniul vP prin mișcare locală spec-la-spec la [Spec, TP]. Deplasarea prin specificatori explică efectele de adiacență din nucleul flexionar românesc: specificatorii proiecțiilor verbale sunt în mod sistematic blocați (de VP sau de urma sa), astfel că

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]