148,721 matches
-
alegerilor prezidențiale. Este vorba de de voturi, de două ori mai multe decât numărul voturilor care îl despart pe Traian Băsescu de contracandidatul său, Mircea Geoană. Băsescu, aflat în vizită la Bruxelles, a catalogat decizia Curții drept normală, legală și constituțională. Renumărarea voturilor nule a relevat că din cele de voturi nule înregistrate, erau voturi valabile anulate în mod eronat, iar din acestea de voturi erau pentru Traian Băsescu și 987 pentru Mircea Geoană. În 14 decembrie 2009, în aceeași zi
Alegeri prezidențiale în România, 2009 () [Corola-website/Science/307649_a_308978]
-
voturi nule înregistrate, erau voturi valabile anulate în mod eronat, iar din acestea de voturi erau pentru Traian Băsescu și 987 pentru Mircea Geoană. În 14 decembrie 2009, în aceeași zi în care s-a finalizat renumărarea voturilor nule, Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor, confirmând realegerea lui Traian Băsescu.
Alegeri prezidențiale în România, 2009 () [Corola-website/Science/307649_a_308978]
-
a intrat în vigoare la 1 martie 2000. Ea reiterează cel mai important principiu al vechiului Act Constituțional: în Finlanda puterea suverană aparține poporului. Ea are la bază patru acte constituționale mai vechi: Actul Constitutional al Finlandei 1919), Actul Parlamentar (1928) și două Acte ale Responsabilității Ministeriale (1922) ce vizează dreptul Parlamentului de a inspecta activitatea membrilor Consiliului
Constituția Finlandei () [Corola-website/Science/307705_a_309034]
-
a intrat în vigoare la 1 martie 2000. Ea reiterează cel mai important principiu al vechiului Act Constituțional: în Finlanda puterea suverană aparține poporului. Ea are la bază patru acte constituționale mai vechi: Actul Constitutional al Finlandei 1919), Actul Parlamentar (1928) și două Acte ale Responsabilității Ministeriale (1922) ce vizează dreptul Parlamentului de a inspecta activitatea membrilor Consiliului de Stat, Cancelarului Justiței și a funcționarilor parlamentari. Constituția este structurată în 131
Constituția Finlandei () [Corola-website/Science/307705_a_309034]
-
Guvernul 6.Legislație; 7.Finanțe de stat; 8.Relații internaționale; 9.Administrarea justiției 10.Supravegherea legalității; 11.Administrație și autonomie; 12.Apărare națională 13.Dispoziții finale. Necesitatea revizuirii constituției a fost explicată prin faptul că în majoritatea țărilor europene prevederile constituționale sunt cuprinse de un singur act, pe când Finlanda avea patru ceea ce îngreuna procesul de înțelegere unitară și clară a prevederilor. De aceea , în 1999 [Parlamentul] a aprobat revizurea Constituției, proces ce viza unificarea și sintetizarea prevederilor constituționale fără a altera
Constituția Finlandei () [Corola-website/Science/307705_a_309034]
-
țărilor europene prevederile constituționale sunt cuprinse de un singur act, pe când Finlanda avea patru ceea ce îngreuna procesul de înțelegere unitară și clară a prevederilor. De aceea , în 1999 [Parlamentul] a aprobat revizurea Constituției, proces ce viza unificarea și sintetizarea prevederilor constituționale fără a altera însă în vreun fel principiile de bază.
Constituția Finlandei () [Corola-website/Science/307705_a_309034]
-
este un general de justiție din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de judecător la Curtea Constituțională. A lucrat ca judecător. La 17 martie 1998, a fost numit, prin decret prezidențial, în funcția de judecător la Curtea Constituțională. I s-a conferit apoi, la propunerea Președintelui Curții Constituționale gradul superior de calificare a judecătorului, de la data desemnării
Constantin Lozovanu () [Corola-website/Science/307779_a_309108]
-
este un general de justiție din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de judecător la Curtea Constituțională. A lucrat ca judecător. La 17 martie 1998, a fost numit, prin decret prezidențial, în funcția de judecător la Curtea Constituțională. I s-a conferit apoi, la propunerea Președintelui Curții Constituționale gradul superior de calificare a judecătorului, de la data desemnării în funcție. A fost trecut în rezervă cu gradul de colonel de justiție. La data de 6 martie 2000, președintele Petru
Constantin Lozovanu () [Corola-website/Science/307779_a_309108]
-
Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de judecător la Curtea Constituțională. A lucrat ca judecător. La 17 martie 1998, a fost numit, prin decret prezidențial, în funcția de judecător la Curtea Constituțională. I s-a conferit apoi, la propunerea Președintelui Curții Constituționale gradul superior de calificare a judecătorului, de la data desemnării în funcție. A fost trecut în rezervă cu gradul de colonel de justiție. La data de 6 martie 2000, președintele Petru Lucinschi i-a acordat gradul militar de general de brigadă
Constantin Lozovanu () [Corola-website/Science/307779_a_309108]
-
post-mortem al Academiei Române. După ce și-a afirmat concepțiile sale și crezul său politic în Evenimentul literar, revistă în care a debutat ca publicist în 1893, la 14 martie 1901, a fost numit profesor suplinitor la catedra de drept administrativ și constituțional a facultății de drept din Iași, iar în 1903 a devenit profesor titular. La 1897 susține teza de licență, la 1901 începe cariera de pedagog de la profesor suplinitor ca la 1913 să fie ales rector. La 1916 își dă demisia
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
(n. 22 iulie 1946, Lozna, Botoșani) este o juristă română, care a deținut funcția de judecătoare la Curtea Constituțională a României (CCR) din anul 2004 până în 2013. Este prima femeie care a făcut parte din CCR. s-a născut la data de 22 iulie 1946, în comuna Lozna (județul Botoșani). A absolvit cursurile Facultății de drept din cadrul Universității București
Aspazia Cojocaru () [Corola-website/Science/306622_a_307951]
-
Universității Creștine “Dimitrie Cantemir” din București și la Facultatea de drept “Yolanda Eminescu” din cadrul Universității “Valahia” din Târgoviște. În anul 2004, Aspazia Cojocaru a fost numită de către Camera Deputaților, la propunerea Partidului Social Democrat, în funcția de judecător la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani. În aprilie 2007, deputatul PIN Cozmin Gușă a relevat presei că judecătoarea Aspazia Cojocaru a primit din partea CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea. Verdictul a fost dat de către CNSAS în unanimitate, fiind
Aspazia Cojocaru () [Corola-website/Science/306622_a_307951]
-
() este un jurist român, judecător la Curtea Constituțională a României din 2006. A fost numit în această funcție la propunerea Camerei Deputaților. În februarie 2016 a fost ales în funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De la data de 23 februarie 2017, este Ministru al
Tudorel Toader () [Corola-website/Science/306623_a_307952]
-
pentru confirmarea titlurilor de profesor universitar, conferențiar universitar, cercetător științific gradul I și cercetător științific gradul II (din 2006). În anul 2006, prof. dr. Tudorel Toader a fost numit de către Camera Deputaților pentru a ocupa demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, până la data de 7 iulie 2007, pentru durata restantă a mandatului, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei judecătorului Constantin Doldur la 7 aprilie 2006. Numirea sa ca judecător a fost propusă de către Grupul parlamentar al Partidului Național
Tudorel Toader () [Corola-website/Science/306623_a_307952]
-
Partidului Național Liberal. În ședința Camerei Deputaților din 3 octombrie 2006, din cei 208 deputați prezenți toți au votat pentru numirea prof. Toader și, în consecință, Camera Deputaților l-a numit pe Tudorel Toader în funcția de judecător la Curtea Constituțională. A fost învestit în această funcție la 6 octombrie 2006. În perioada în care a fost judecător la CCR, demisionând din Barou. La data de 13 iulie 2007 a depus jurământul pentru un mandat de nouă ani, care a expirat
Tudorel Toader () [Corola-website/Science/306623_a_307952]
-
(n. 25 octombrie 1933, București - d. 5 noiembrie 2000, București) a fost un jurist român, care a deținut funcția de judecător la Curtea Constituțională a României. s-a născut la data de 25 octombrie 1933 în orașul București. Era fiul cunoscutului avocat Dobre Zlătescu, care a îndeplinit funcția de șef al Contenciosului General al Statului. În anul 1951 a absolvit Liceul Teoretic nr. 8
Victor Dan Zlătescu () [Corola-website/Science/306627_a_307956]
-
ca avocat în Colegiul de avocați București, până în anul 1990. Între anii 1990-1992, a lucrat ca judecător la Curtea Supremă de Justiție. În anul 1992, Victor Dan Zlătescu a fost numit de către Camera Deputaților în demnitatea de judecător al Curții Constituționale a României pentru un mandat de șase ani, care a expirat în anul 1998. El a contribuit la punerea bazelor organizatorice și funcționale ale acestei instituții, precum și la crearea și perfecționarea jurisprudenței Curții Constituționale și la sincronizarea practicii acesteia cu
Victor Dan Zlătescu () [Corola-website/Science/306627_a_307956]
-
în demnitatea de judecător al Curții Constituționale a României pentru un mandat de șase ani, care a expirat în anul 1998. El a contribuit la punerea bazelor organizatorice și funcționale ale acestei instituții, precum și la crearea și perfecționarea jurisprudenței Curții Constituționale și la sincronizarea practicii acesteia cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Începând din anul 1990, Victor Dan Zlătescu a predat în calitate de profesor universitar, cursurile de drept civil (partea generală), drept comparat, precum și legistică formală. El și-a început activitatea
Victor Dan Zlătescu () [Corola-website/Science/306627_a_307956]
-
(n. 18 martie 1927, Moțăței, Dolj - d. 12 decembrie 2002) a fost un jurist român, care a deținut funcția de judecător la Curtea Constituțională a României (1992-1995). În anul 1993 a fost ales ca membru titular al Academiei Române. s-a născut la data de 18 martie 1927. A făcut studiile liceale la București și apoi a urmat cursurile Facultății de Drept (absolvită în 1950
Ion P. Filipescu () [Corola-website/Science/306628_a_307957]
-
(n. 18 aprilie 1953, București) este un jurist român, care a deținut demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României (1998-2001). s-a născut la data de 18 aprilie 1953 în orașul București. A absolvit Facultatea de Drept a Universității București (1976), ca șef de promoție. După absolvirea Facultății, a fost repartizat ca judecător la diferite judecătorii din
Lucian Mihai () [Corola-website/Science/306625_a_307954]
-
1990). La 19 decembrie 1996, Lucian Mihai a fost ales în funcția de Secretar general al Camerei Deputaților din Parlamentul României, din care a demisionat la data de 9 iulie 1998, deoarece fusese numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională. În prezent, conf. univ. dr. Lucian Mihai predă ca profesor de drept civil și dreptul proprietății industriale, fiind și membru în Consiliul profesoral al Facultății de Drept a Universității din București. Lucian Mihai a publicat 5 cărți, 87 de studii
Lucian Mihai () [Corola-website/Science/306625_a_307954]
-
și în străinătate și a susținut peste 25 de comunicări științifice în țară și în străinătate. Prin Decretul nr. 240 din 26 iunie 1998, Lucian Mihai a fost numit de către președintele României, Emil Constantinescu, în demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani. El a fost ales în același an și în funcția de președinte al Curții Constituționale. A demisionat îniunie 2001 din funcția de judecător al Curții Constituționale și la cea de președinte al
Lucian Mihai () [Corola-website/Science/306625_a_307954]
-
1998, Lucian Mihai a fost numit de către președintele României, Emil Constantinescu, în demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani. El a fost ales în același an și în funcția de președinte al Curții Constituționale. A demisionat îniunie 2001 din funcția de judecător al Curții Constituționale și la cea de președinte al acestei instanțe. Lucian Mihai și-a justificat decizia de demisie prin motive de natură profesională. Funcția de președinte a Curții Constituționale reprezintă a
Lucian Mihai () [Corola-website/Science/306625_a_307954]
-
în demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani. El a fost ales în același an și în funcția de președinte al Curții Constituționale. A demisionat îniunie 2001 din funcția de judecător al Curții Constituționale și la cea de președinte al acestei instanțe. Lucian Mihai și-a justificat decizia de demisie prin motive de natură profesională. Funcția de președinte a Curții Constituționale reprezintă a cincea demnitate în cadrul statului român, iar demnitatea de judecător a Curții
Lucian Mihai () [Corola-website/Science/306625_a_307954]
-
al Curții Constituționale. A demisionat îniunie 2001 din funcția de judecător al Curții Constituționale și la cea de președinte al acestei instanțe. Lucian Mihai și-a justificat decizia de demisie prin motive de natură profesională. Funcția de președinte a Curții Constituționale reprezintă a cincea demnitate în cadrul statului român, iar demnitatea de judecător a Curții este mai înaltă decât aceea de ministru. "Am demisionat din proprie inițiativă. Gestul se datorează unor probleme de ordin profesional și mai ales personal. Indiferent de ce zvonuri
Lucian Mihai () [Corola-website/Science/306625_a_307954]