148,721 matches
-
(n. 2 septembrie 1938, comuna Dolhești, județul Suceava) este un jurist român, care a îndeplinit demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României (1992-2001). A deținut funcția de Avocat al Poporului între mai 2001 și mai 2011. s-a născut la data de 2 septembrie 1938, în comuna Dolhești (județul Suceava). După absolvirea Liceului de băieți din Fălticeni (1955), a urmat
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
stagiar (1959-1960). Apoi, în anul 1960, a fost angajat în învățământul superior la Facultatea de Drept a Universității din București, unde a urcat pe rând treptele ierarhiei didactice: preparator, asistent, lector, conferențiar și, din anul 1991, profesor universitar de drept constituțional și instituții politice. Între anii 1992-1994, a fost șeful Catedrei de Drept public. În prezent, este și conducător științific de doctorat la Facultatea de Drept - Universitatea din București. După Revoluția din decembrie 1989, prof. dr. Ioan Muraru a îndeplinit funcțiile
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
în Comisia parlamentară pentru redactarea proiectului Constituției României (1990-1991); membru în Comitetul Director al Institutului Român pentru Drepturile Omului; membru al Senatului Universității din București. În anul 1992 a fost numit, de către Camera Deputaților, în demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani. De asemenea, în perioada 1995-1998, a îndeplinit funcția de președinte al Curții Constituționale. Mandatul său de judecător a expirat în anul 2001. După expirarea mandatului de judecător la Curtea Constituțională, prin Decretul
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
Senatului Universității din București. În anul 1992 a fost numit, de către Camera Deputaților, în demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani. De asemenea, în perioada 1995-1998, a îndeplinit funcția de președinte al Curții Constituționale. Mandatul său de judecător a expirat în anul 2001. După expirarea mandatului de judecător la Curtea Constituțională, prin Decretul nr. 668 din 17 august 2001 al Președintelui României, Florin Bucur Vasilescu a fost acreditat în calitatea de ambasador extraordinar și
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani. De asemenea, în perioada 1995-1998, a îndeplinit funcția de președinte al Curții Constituționale. Mandatul său de judecător a expirat în anul 2001. După expirarea mandatului de judecător la Curtea Constituțională, prin Decretul nr. 668 din 17 august 2001 al Președintelui României, Florin Bucur Vasilescu a fost acreditat în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Tunisiană. A fost rechemat în țară în anul 2006 și pensionat. În
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
Muraru a fost ales de către Senatul României în funcția de Avocat al Poporului, fiind reales de către Parlamentul României la 10 mai 2006, pentru un mandat de cinci ani. În prezent, prof. univ. dr. Ioan Muraru predă ca profesor de drept constituțional și instituții politice la Facultatea de Drept a Universității București. Este căsătorit și are doi copii. Ioan Muraru este autor de manuale, cursuri și monografii și a peste 100 de studii de Drept constituțional, dintre care menționăm următoarele: El a
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
Muraru predă ca profesor de drept constituțional și instituții politice la Facultatea de Drept a Universității București. Este căsătorit și are doi copii. Ioan Muraru este autor de manuale, cursuri și monografii și a peste 100 de studii de Drept constituțional, dintre care menționăm următoarele: El a participat la numeroase simpozioane, colocvii și sesiuni științifice organizate în țară și peste hotare, pe teme de Drept constituțional. El a organizat un Centru de Drept Constituțional și Instituții Politice, al cărui director este
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
este autor de manuale, cursuri și monografii și a peste 100 de studii de Drept constituțional, dintre care menționăm următoarele: El a participat la numeroase simpozioane, colocvii și sesiuni științifice organizate în țară și peste hotare, pe teme de Drept constituțional. El a organizat un Centru de Drept Constituțional și Instituții Politice, al cărui director este, pe lângă Facultatea de Drept a Universității din București, care colaborează pe linie științifică cu centrul similar de la Universitatea Paris I- Sorbona. Pentru activitatea sa științifică
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
a peste 100 de studii de Drept constituțional, dintre care menționăm următoarele: El a participat la numeroase simpozioane, colocvii și sesiuni științifice organizate în țară și peste hotare, pe teme de Drept constituțional. El a organizat un Centru de Drept Constituțional și Instituții Politice, al cărui director este, pe lângă Facultatea de Drept a Universității din București, care colaborează pe linie științifică cu centrul similar de la Universitatea Paris I- Sorbona. Pentru activitatea sa științifică, prof. dr. Ioan Muraru a obținut următoarele distincții
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
(n. 19 ianuarie 1940, Moigrad, județul Sălaj) este un jurist român care a deținut funcția de procuror general al României (1996-1997). Între 2001-2010 a fost judecător la Curtea Constituțională a României. s-a născut la data de 19 ianuarie 1940, în satul Moigrad din județul Sălaj (interbelic). Mama sa, Florica (născută Pop) Cochinescu (1919-2008), a fost casnică, iar tatăl său, Florian Cochinescu (1918-1998), a fost maistru electrician. În timpul războiului
Nicolae Cochinescu () [Corola-website/Science/306621_a_307950]
-
El a fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii de la înființarea acestei autorități publice până la numirea în funcția de procuror general financiar. În iunie 2001, Nicolae Cochinescu a fost numit judecător de către Senatul României pentru demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani. La 7 iunie 2001, el a depus jurământul ca judecător al Curții Constituționale, alături de Petre Ninosu, Șerban Viorel Stănoiu și Ioan Vida. Soția sa, Alexandrina Cochinescu, a deținut funcția de judecător la
Nicolae Cochinescu () [Corola-website/Science/306621_a_307950]
-
financiar. În iunie 2001, Nicolae Cochinescu a fost numit judecător de către Senatul României pentru demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani. La 7 iunie 2001, el a depus jurământul ca judecător al Curții Constituționale, alături de Petre Ninosu, Șerban Viorel Stănoiu și Ioan Vida. Soția sa, Alexandrina Cochinescu, a deținut funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Nicolae Cochinescu este autorul mai multor lucrări de literatură juridică, dintre care menționăm următoiarele: De
Nicolae Cochinescu () [Corola-website/Science/306621_a_307950]
-
În timpul anchetei, N.C. Munteanu se menține pe o poziție foarte fermă, recunoaște că toate materialele îi aparțin și își motivează gestul evocând situația politică din țară, penuriile și restricțiile de tot felul de care suferă în plan personal, nerespectarea prevederilor constituționale de care se face vinovat regimul comunist, acuzând deschis politica dusă pe plan intern și extern de statul și Partidul Comunist Român. Ancheta va dura luni de zile, în primăvara și vara anului 1977. Neculai Constantin Munteanu relatează una din
Neculai Constantin Munteanu () [Corola-website/Science/306708_a_308037]
-
au fost dintre cei mai cunoscuți, au cerut răspicat și repetat rescrirea constituției. "Articolele Confederației" au fost înlocuite cu mult mai complexa, mai detailata și mai puternica Constituție a Statelor Unite ale Americii, care a intrat în vigoare după adoptarea sa de către Convenția Constituțională a Statelor Unite ale Americii în ziua de 17 septembrie 1787. În timpul procesului de ratificare individuală de către toate cele 13 state originare, petrecut între 7 decembrie 1787 de către statul Delaware, primul, și 29 mai 1790 de către statul Rhode Island, al treisprezecela și ultimul
Articolele Confederației () [Corola-website/Science/306722_a_308051]
-
din 5 noiembrie 1968 privind însemnele Republicii Socialiste România erau stabilite în detaliu stema, sigiliul, drapelul și imnul de stat al republicii. Expunerea de motive alăturată preciza faptul că, în lipsa unor reglementări corespunzătoare, „au apărut interpretări greșite ale acestora [precizărilor constituționale], folosiri incorecte sau neunitare ale însemnelor statului”. Capitolul IV al decretului este dedicat în întregime descrierii drapelului și protocolului de utilizare al acestuia. Astfel, drapelul este definit ca având proporția de 2:3, cu fâșiile colorate de dimensiuni egale. Culorile
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și jurist din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova ales în legislatura 2005-2009 pe listele Partidului Popular Creștin Democrat. Din 1990 până în 1995 a fost judecător la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova, iar între 1995 și 2001 - judecător la Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Din noiembrie 2009 până în martie 2011 a fost viceministru al Justiției Republicii Moldova. s-a născut la 30 iulie 1956, în satul Sadova, raionul Călărași, RSS Moldovenească, URSS, în familia lui Dumitru (1929-2007) și Maria Susarenco (1935-2007). Gheorghe era
Gheorghe Susarenco () [Corola-website/Science/306781_a_308110]
-
și președinte al Judecătoriei raionului Dubăsari. Din 1990 până în 1995 a fost judecător la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova. La alegerile parlamentare din 1994 a fost membru al Comisiei Electorale. Între 1995 și 2001 a fost judecător la Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Din 1998 până în 2005 a fost președinte al Asociației “Freedom House Moldova”. Din 1999 până la deces a fost lector universitar la Catedra de Drept Constituțional a Universității de Stat din Moldova. În anul 2000 a fost distins cu
Gheorghe Susarenco () [Corola-website/Science/306781_a_308110]
-
membru al Comisiei Electorale. Între 1995 și 2001 a fost judecător la Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Din 1998 până în 2005 a fost președinte al Asociației “Freedom House Moldova”. Din 1999 până la deces a fost lector universitar la Catedra de Drept Constituțional a Universității de Stat din Moldova. În anul 2000 a fost distins cu medalia “Meritul Civic”. Între februarie 2001 și iulie 2004 a practicat meseria de avocat, iar între 2004-2005 a fost viceprimar al municipiului Chișinău. În anul 2002 el
Gheorghe Susarenco () [Corola-website/Science/306781_a_308110]
-
publicată, bazându-se pe faptul că în Europa (și în dreptul internațional), cuvântul « naționalitate » înseamnă « cetățenie », Grigore Petrenco a început o campanie politică și de presă prin care acuză România că nu le recunoaște moldovenilor (sau persoanelor originare din Republica Moldova) dreptul constituțional de a se asocia. La data de 26 iunie 2008, Grigore Petrenco a prezentat în fața Comitetului Miniștrilor de Externe al Uniunii Europene întrebarea nr. 551 relativă la "refuzul autorităților românești de a recunoaște dreptul Moldovenilor de a avea o identitate
Grigore Petrenco () [Corola-website/Science/306776_a_308105]
-
perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct, secret și liber exprimat. Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de parlament, cu minim 52 de voturi. În prezent această funcție este îndeplinită de deputatul PDM Andrian Candu. Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea sau nevalidarea mandatului de deputat. Mandatul este nevalidat în cazul încălcării legislației electorale. Parlamentul se întrunește la convocarea Președintelui Parlamentului în cel mult 30 de zile de la alegeri. Mandatul Parlamentului se
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
PMDR și PFD. Președinte al parlamentului a fost ales Dumitru Diacov. Însă, în a doua jumătate a anului 1999 un grup de deputați a părăsit alianța, ADR rămînînd doar cu 40 de deputați. La 5 iulie 2000, cu o majoritate constituțională de voturi, parlamentul a operat o serie de modificări în Constituție, în urma căreia s-a trecut de la un regimul politic semiprezidențial la un unul parlamentar. În urma modificărilor, alegerea Președintelui Republicii Moldova se efectuează de către Parlament prin vot secret, cu cel puțin
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
în Constituție, în urma căreia s-a trecut de la un regimul politic semiprezidențial la un unul parlamentar. În urma modificărilor, alegerea Președintelui Republicii Moldova se efectuează de către Parlament prin vot secret, cu cel puțin trei cincimi din numărul deputaților aleși. În urma acestei reforme constituționale, în decembrie 2000, după expirarea mandatului Președintelui Republicii Moldova în exercițiu, Parlamentul a inițiat procedura alegerii unui nou Președinte. Dar, deoarece nu s-a reușit alegerea șefului statului, în conformitate cu noile prevederi constituționale, Președintele Republicii Moldova în exercițiu a dizolvat Parlamentul și a
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
trei cincimi din numărul deputaților aleși. În urma acestei reforme constituționale, în decembrie 2000, după expirarea mandatului Președintelui Republicii Moldova în exercițiu, Parlamentul a inițiat procedura alegerii unui nou Președinte. Dar, deoarece nu s-a reușit alegerea șefului statului, în conformitate cu noile prevederi constituționale, Președintele Republicii Moldova în exercițiu a dizolvat Parlamentul și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate - 25 februarie 2001. Președinte al Parlamentului a fost aleasă Eugenia Ostapciuc. În funcția de șef al statului majoritatea parlamentară, care aparținea PCRM, l-a ales pe
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
ca avocat, membru al Baroului Iași și asistent la Facultatea de Drept a Universității „Petre Andrei” din Iași (2000-2007), predând cursurile de „Jurisprudența Curții Europene de Justiție” și „Sistemul judiciar al Uniunii Europene”, precum și seminariile de „Drept administrativ” și „Drept constituțional". Membru al Partidului Național Liberal încă din timpul studenției (1997), Chiuariu a îndeplinit funcțiile de vicepreședinte al Organizației Municipale Iași a Tineretului Național Liberal (1997-2002), membru în Biroul Permanent al Organizației Municipale Iași a PNL (2001-2002), vicepreședinte al Comisiei pentru
Tudor Chiuariu () [Corola-website/Science/306917_a_308246]
-
Daniel Marius Morar (n. 15 august 1966, Luduș, regiunea Mureș) este un jurist român, care a deținut funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), din august 2005. Din 2013 este judecător la Curtea Constituțională a României, mandat preconizat a se termina în 2022. Daniel Marius Morar s-a născut la data de 15 august 1966 în orașul Luduș, pe atunci în regiunea Mureș. A urmat cursurile liceale la Liceul „Avram Iancu” din Aiud (județul
Daniel Morar () [Corola-website/Science/306966_a_308295]