148,721 matches
-
(n. 11 ianuarie 1755 ori 1757 - d. 12 iulie 1804) a fost un politician, om de stat, finanțist și intelectual american, fondator al Partidului Federalist din Statele Unite. Hamilton a fost unul dintre cei mai buni specialiști în drept constituțional ai timpului său, fiind un delegat influent la Convenția Constituțională de redactare a Constituției Statelor Unite, unul din cei doi creatori majori ai Federalist Papers, "Actelor Federaliste", prima constituție a țării. Hamilton a explicat Constituția Statelor Unite cetățenilor sceptici ai New York-ului
Alexander Hamilton () [Corola-website/Science/303198_a_304527]
-
iulie 1804) a fost un politician, om de stat, finanțist și intelectual american, fondator al Partidului Federalist din Statele Unite. Hamilton a fost unul dintre cei mai buni specialiști în drept constituțional ai timpului său, fiind un delegat influent la Convenția Constituțională de redactare a Constituției Statelor Unite, unul din cei doi creatori majori ai Federalist Papers, "Actelor Federaliste", prima constituție a țării. Hamilton a explicat Constituția Statelor Unite cetățenilor sceptici ai New York-ului, rămânând o sursă standard a semnificației documentului. a fost de
Alexander Hamilton () [Corola-website/Science/303198_a_304527]
-
Prin Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat apare pentru prima dată sintagma . Scandalul între "barourile clasice" organizate în U.N.B.R și "barourile lui Bota", cunoscute și ca "barouri constituționale", a început în anul 2002, când Judecătoria Deva a recunoscut personalitate juridică Asociației de Binefacere "Bonis Potra" care avea trecut în Statutul său, printre alte obiecte de activitate, "și înființarea de barouri cu respectarea prevederilor Constituției României, a prevederilor pactelor
Uniunea Națională a Barourilor din România () [Corola-website/Science/302223_a_303552]
-
în Statutul său, printre alte obiecte de activitate, "și înființarea de barouri cu respectarea prevederilor Constituției României, a prevederilor pactelor și convențiilor internaționale privitoare la drepturilor omului". După rămânerea definitivă a hotărârilor judecătorești a fost constituit "consiliul director" al Baroului Constituțional Român iar Bota Pompiliu s-a intitulat "decan", pentru ca, la 17.01.2003, să întocmească "Tabloul anual al avocaților Baroului Constituțional", în care erau înscrise 35 de persoane, 20 dintre acestea având conferit dreptul de a pune concluzii la tribunale
Uniunea Națională a Barourilor din România () [Corola-website/Science/302223_a_303552]
-
convențiilor internaționale privitoare la drepturilor omului". După rămânerea definitivă a hotărârilor judecătorești a fost constituit "consiliul director" al Baroului Constituțional Român iar Bota Pompiliu s-a intitulat "decan", pentru ca, la 17.01.2003, să întocmească "Tabloul anual al avocaților Baroului Constituțional", în care erau înscrise 35 de persoane, 20 dintre acestea având conferit dreptul de a pune concluzii la tribunale și curți de apel, sediile profesionale fiind situate în Orăștie, Alba Iulia, Baia Mare, Timișoara, Timișoara, Reșița, Piatra Neamț, Satu Mare, Negrești Oaș, Turnu
Uniunea Națională a Barourilor din România () [Corola-website/Science/302223_a_303552]
-
și curți de apel, sediile profesionale fiind situate în Orăștie, Alba Iulia, Baia Mare, Timișoara, Timișoara, Reșița, Piatra Neamț, Satu Mare, Negrești Oaș, Turnu Severin, Petroșani și București. Instanțele judecătorești nu au o practică unitară în aprecierea calității de „avocat” a membrilor Baroului Constituțional. În practica instanțelor judecătorești se pot identifica următoarele tendințe: În data de 5 aprilie 2012, Judecatoria Deva a decis condamnarea la pedeapsa de 6 luni de închisoare a lui Pompiliu Bota, decanul Baroului Constituțional, pentru exercitarea fără drept a profesiei
Uniunea Națională a Barourilor din România () [Corola-website/Science/302223_a_303552]
-
calității de „avocat” a membrilor Baroului Constituțional. În practica instanțelor judecătorești se pot identifica următoarele tendințe: În data de 5 aprilie 2012, Judecatoria Deva a decis condamnarea la pedeapsa de 6 luni de închisoare a lui Pompiliu Bota, decanul Baroului Constituțional, pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat și la 6 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii. În urma contopirii celor două pedepse, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea
Uniunea Națională a Barourilor din România () [Corola-website/Science/302223_a_303552]
-
a fost respins în data de 29 mai 2012, astfel că sentința de condamnare a lui Pompiliu Bota de către Judecătoria Deva a rămas definitivă. De asemenea i-a fost respinsă contestația în anulare. În prezent, există numeroase decizii ale Curții Constituționale sau ale CEDO în legătură cu problema organizării profesiei de avocat și a barourilor din România ca urmare a cestui conflict.
Uniunea Națională a Barourilor din România () [Corola-website/Science/302223_a_303552]
-
a fost al șaisprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii, funcție pe care a exercitat-o începând cu luna martie 1861 și până la . Lincoln a condus Statele Unite în timpul Războiului Civil—cel mai sângeros conflict al său, dar și cea mai mare criză morală, constituțională și politică. Prin aceasta, el a conservat Uniunea, a abolit sclavia, a întărit guvernul federal și a modernizat economia. Crescut într-o familie săracă de la Frontiera de vest, Lincoln a fost avocat autodidact în Illinois, , membru al în anii 1830
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
teritorii libere, contrar platformei republicane pe doctrina „pământul liber”. Lincoln a respins ideea, afirmând: „mai degrabă mor decât să consimt ... la orice concesiune sau compromis care arată ca și cum cumpăr privilegiul de a prelua această guvernare la care avem un drept constituțional.” Lincoln a susținut însă tacit propunerea la Constituție, care fusese adoptată de Congres înainte ca Lincoln să preia mandatul și aștepta ratificarea de către state. Această propunere de amendment ar fi protejat sclavia în statele în care deja exista și ar
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
neintervenția Congresului în acest domeniu fără consimțământul Sudului. Cu câteva săptămâni înainte de război, Lincoln a trimis fiecărui guvernator o scrisoare în care îi informa că Congresul a adoptat o rezoluție comună pentru modificarea Constituției. Lincoln era deschis posibilității unei convenții constituționale care să promoveze și alte amendamente. În drumul cu trenul către depunerea jurământului, Lincoln s-a adresat publicului și legislativelor din tot Nordul. Președintele-ales a scăpat de la Baltimore, unde un complot a fost descoperit de șeful securității lui Lincoln, . La
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
Lincoln, va susține emanciparea și politicile banilor de hârtie. După punerea în aplicare a Proclamației de emancipare, care nu era în vigoare în toate statele, Lincoln a crescut presiunea pe Congres să interzică sclavia în toată țara printr-un amendament constituțional. Lincoln a declarat că un astfel de amendment va „închide toată chestiunea”. Până în decembrie 1863, o propunere de amendament constituțional care să interzică sclavia a fost adus în discuția Congresului. Această primă tentativă nu a dus la adoptarea amendamentului, neîntrunind
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
în vigoare în toate statele, Lincoln a crescut presiunea pe Congres să interzică sclavia în toată țara printr-un amendament constituțional. Lincoln a declarat că un astfel de amendment va „închide toată chestiunea”. Până în decembrie 1863, o propunere de amendament constituțional care să interzică sclavia a fost adus în discuția Congresului. Această primă tentativă nu a dus la adoptarea amendamentului, neîntrunind majoritatea de două treimi necesară în Camera Reprezentanților la votul din 15 iunie 1864. Adoptarea respectivului amendament a devenit parte
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
toate statele. Burton (2008) afirmă că republicanismul lui Lincoln a fost preluat de sclavii eliberați după emancipare. În martie 1861, în , el explora natura democrației, denunțând secesiunea ca anarhie, și explicând că domnia majorității trebuie să fie echilibrată de restricții constituționale în sistemul american. El spunea: „o majoritate ținută în frâu de frâne și limitări constituționale, schimbându-se permanent cu ușurință odată cu schimbările deliberate ale opiniilor și sentimentelor populare, este singurul adevărat suveran al unui popor liber.” Lincoln a aderat la
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
după emancipare. În martie 1861, în , el explora natura democrației, denunțând secesiunea ca anarhie, și explicând că domnia majorității trebuie să fie echilibrată de restricții constituționale în sistemul american. El spunea: „o majoritate ținută în frâu de frâne și limitări constituționale, schimbându-se permanent cu ușurință odată cu schimbările deliberate ale opiniilor și sentimentelor populare, este singurul adevărat suveran al unui popor liber.” Lincoln a aderat la teoria Whig privind președinția, teorie ce dădea Congresului responsabilitate principală pentru redactarea legilor, în timp ce executivul
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
Vechi Finlande, care fusese cucerită de Rusia în secolul precedent, consilierul imperial Gustaf Mauritz Armfelt, de origine etnică finlandeză, s-a dovedit foarte folositor. Istoria Marelui Principat poate fi caracterizată pe scurt după cum urmează: Țarul domnea în Finlanda ca monarh constituțional prin intermediul guvernatorului și a unui Senat numit de el. Țara nu s-a bucurat niciodată de un grad foarte mare de autonomie, până la proclamarea independenței din 1917. În 1917, după victoria Revoluției din Februarie, guvernul Finlandei a luat măsuri pentru
Marele Principat al Finlandei () [Corola-website/Science/302400_a_303729]
-
au părăsit Axa. Pe lângă Germania, Italia și Japonia mai erau: România, Ungaria și Finlanda. Principalele puteri sunt: Japonia a fost puterea principală a Axei în Asia și Pacific. Imperiul Japoniei, denumit în mod obișnuit Japonia imperialistă, a fost o monarhie constituțională condusă de Hirohito. Constituția a prescris că "Împăratul este capul imperiului, combinând în sine drepturile de suveranitate, și exercițiile, în conformitate cu prevederile prezentei Constituții" (articolul 4) și că "împăratul are comanda supremă asupra armatei și marinei"(articolul 11). Politica expansionistă a
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
a deveni liderul coaliției sale în Bundestag. La alegerile federale din 1983 Kohl a câștigat o victorie răsunătoare. Alianța CDU-CSU a câștigat 48.8%, în timp ce FDP a câștigat doar 7.0%. Câțiva membri ai opoziției au făcut apel la Curtea Constituțională să declare alegerile neconstituționale. Curtea a respins cererea lor. Guvernul Kohl II a avut câteva planuri controversate, printre care și staționarea trupelor NATO pe teritoriul țări, în ciuda mișcărilor pentru pace. Pe 24 ianuarie 1984, Kohl a vorbit din fața Knessetului israelian
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
din 1989, controlarea de către Kohl a problemei est-germane a devenit punctul maxim al cancelariatului său. Kohl, la fel ca majoritatea vest-germanilor, a fost prins nesigur când Partidul Unității Socialiste a fost răsturnat la finalul anului 1989. Oricum, datorită mandatului său constituțional pentru unitatea germană, el s-a mișcat repede pentru a o face realitate. Ajutându-se de avantajul evenimentelor întâmplate în Germania de Est, Kohl a prezentat un plan petru reunificare fără să se consulte cu partenerul de coaliție, FDP-ul
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
otomanilor și suedezilor. Sistemul politic al țării, denumit deseori democrație nobiliară sau Libertatea de Aur, era caracterizat prin reducerea prin lege a puterii monarhului în favoarea Seimului controlat de șleahtici (nobilime). Acest sistem a fost un precursor al democrației și monarhiei constituționale ca și a federalismului. Cele două state care formau federația erau în mod oficial egale. este cunoscută pentru cea de-a doua constituție scrisă în lume, cât și pentru toleranța religioasă relativă, în ciuda influenței bisericii catolice în viața de zi
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
a fost una dintre realizările de seamă a ultimului rege din dinastia Jagiellon, Sigismund al II-lea Augustus. Decesul său din 1572 a fost urmat de o perioadă de trei ani de interregnum în timpul căreia s-au făcut anumite modificări constituționale, care au crescut puterea aristocrației ("șleahta") și a pus bazele unei monarhii elective. Uniunea statală a ajuns la culmea puterii în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Seimul, puternicul său parlament, era dominat de nobilii care nu s-au
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
-i moștenească tronul, fiind ultimul Iagello. Deci, uniunea a fost o încercare de a păstra continuitatea dinastiei, dincolo de limitele mariajului (uniunii personale) dintre Hedviga a Poloniei și Vladislav Iagello al II-lea (conducătorul Lituaniei). Uniunea a fost una dintre modificările constituționale necesare stabilirii unei proceduri formale pentru monarhul ales care putea astfel să domnească peste două domenii. În semn de protest față de presiunile mari făcute de către polonezi pentru a semna actul, lituanienii sub conducerea voievodului de Vilnius, Mikolaj Radziwill, și-au
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
fostele frontiere. Noul stat recreat era formal ducat independent aliat cu Franța, aflat în cadrul unei uniuni personale cu regatul Saxoniei. Regele Frederic Augustus I al Saxoniei a fost obligat de Napoleon să-și guverneze noul domeniu ca pe o monarhie constituțională, cu un parlament (Seimul). Totuși, ducatului nu i s-a permis niciodată să se dezvolte ca stat independent. Domnia lui Frederic Augustus a fost subordonată necesităților franceze ("raison d'état"), Franța tratând ducatul mai degrabă ca pe o sursă de
Ducatul Varșoviei () [Corola-website/Science/302146_a_303475]
-
de zece ani. La prestigiosul Gimnaziu Stoiunina, o prietenă apropiată a ei a fost sora mai mică a lui Vladimir Nabokov, Olga. Cele două fete împărtășeau un interes intens față de politică și aveau să dezbată la : în timp ce Nabokova apară monarhia constituțională, Rând sprijinea idealurile republicane. Ea avea doisprezece ani la momentul Revoluției din Februarie 1917, evenimente în care ținea cu Alexandr Kerenski împotriva tarului Nicolae al II-lea. Revoluția din Octombrie și dominația bolșevica a lui Vladimir Lenin i-au perturbat
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
Plettenberg, Renania de Nord-Westfalia, Germania) a fost un jurist și expert în filozofie politică german, unul dintre cei mai influenți dar și controversați oameni de știință și gânditori ai secolului al XX-lea din domeniul Teoriei Statului și Dreptului, Dreptului Constituțional, Filosofiei Dreptului și Filosofiei Politice. Fiu al administratorului unei mici societăți de asigurări medicale, dintr-o familie catolică din regiunea Sauerland, Westfalia, Carl Schmitt și-a făcut studiile gimnaziale la Attendorn unde era înscris la internatul catolic. După trecerea examenului
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]