19,920 matches
-
vreun altul dintre subscriitorii Programului, întotdeauna le reaminteau că sunt partizanii pedepsei cu moartea, ai colonizării țării cu nemți, ai desființării juriului, ai restrângerii drepturilor electorale etc.40 Toate aceste fapte întrunite, originea guvernului Lascăr Catargiu - pe care liberalii îl acuzau că este ieșit de sub bătaia din picior a consulului bucureștiul în 1871 83 39. „Petiția de la Iași“, redactată din inițiativa prințului Grigore Sturdza (Maiorescu susține chiar că documentul ar fi „opera personală a lui beizadea Grigorie Sturdza“), este amintită în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înăspri spiritele prin niște [încriminări vane, bazate pre niște] pretinse persecuțiuni religioase și prin necontenitul apel la intervențiunea străină, totdeauna dezagreabilă, dacă nu periculoasă în niște asemenea cazuri“65. În urma devastării sinagogei din București evreii au reluat agitația în streinătate, acuzând țara de netoleranță; atunci Alianța israelită s-a pus în mișcare și a trimis în țară pe un evreu influent numit Armand Lévy.66 96 bucureștii de altădată 63. Am verificat citatul cu originalul (v. Constituțiile României de Ioan Muraru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
plăcea mult, n aveam aptitudini. Lăutarii epocii erau: Angheluș, celebru muscalagiu 267, Pădureanu bă trânul 268, Ionică Dinicu 269, tatăl lui Grigoraș Dinicu, Ochi Albi 144 bucureștii de altădată 265. Nae Miulescu, devenit între timp patron de tipografie, a fost acuzat, pe nedrept, de comiterea unui asasinat, în complicitate cu soția sa, în ziua de 12/24 mai 1885 (celebra - pe atunci - „crimă din strada Soarelui“ - azi strada Teodor Aman, v.: C.G. Costa-Foru, Crima din strada Soarelui, București, 1889, și cap
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
existat. Am spus că Ulysse Crețeanu era și advocat. Bineînțeles, advocat de... Târgoviște 311. După cum era advocat sui-generis, tot la fel îi erau și pledoariile. Într-o zi trebuia să apere înaintea tribunalului pe o doamnă din societate care era acuzată de bărbatul ei pentru adulter. Decât doamna era tânără și frumoasă, iar bărbatul cam trecut. Care a fost pledoaria lui Crețeanu? — Domnilor judecători, onorat tribunal. Închipuiți-vă fiecare din dumneavoastră că aveți acasă o glastră cu o floare de endrușaim
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A. Rosetti împărtășea soarta tuturor săracilor. Simplul gazetar fără avere, care totuși putea trăi la Paris cu nevasta și cu patru copii, nu putea fi un om cinstit. Și de aci calomnia. Rosetti, pe care adversarii îl porecleau Berlicoco, era acuzat că a putut agonisi averi mari, pe care le avea depuse la oarecari bănci din străinătate. Avea și castele în Elveția, ba primea și subvenții de la „Alianța israelită“?!... Faptul că Brătianu trăia în țară, retras și modest la via lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
caz pe care nu-l înțelegea, și de acestea erau aproape toate, proceda cu lovituri de palme, cu strigăte și cu medicațiuni eroice, precum: pan glica, apa rece etc. Acest original avea o mare aversiune de doctori, pe cari îi acuza că nu știu nimic. Cineva l-a întrebat odată cum face în consulturi și în cealaltă clientelă de ordonă medicamentele, fiindcă el nu prea știe medicina. Fără a se turbura, a răspuns: — Eu recomand întotdeauna contrariul de ce recomandă doctorii ceilalți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
umoristice a exclus din Congres pe reprezentanții ziarelor Telegraful, Poporul, Opiniunea publică și Columna lui Traian“ - Ion bucureștiul în 1871 189 Ministrul de Externe este atacat în Senat de către senatorul opozant Ion Deșliu, care-i arată că majoritatea ziarelor îl acuză că este interesat în chestia Strousberg, care era la ordinea zilei pentru rezolvare.360 Ministrul CostaForu declarase odată în Parlament că întreaga-i avere o are plasată în acțiuni ale Companiei Strousberg, iar acum era la ordinea zilei lichidarea concesiei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
interesat în chestia Strousberg, care era la ordinea zilei pentru rezolvare.360 Ministrul CostaForu declarase odată în Parlament că întreaga-i avere o are plasată în acțiuni ale Companiei Strousberg, iar acum era la ordinea zilei lichidarea concesiei. Opoziția îl acuză că a pregătit o lichidare păgubitoare pentru țară și favorabilă concesionarului; guvernul mai era acuzat că a primit un aranjament ce i-a fost impus de către guvernul din Berlin. Ministrul Costa-Foru răspunde că: „Ziariștii îl atacă fiindcă i-au tot
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
odată în Parlament că întreaga-i avere o are plasată în acțiuni ale Companiei Strousberg, iar acum era la ordinea zilei lichidarea concesiei. Opoziția îl acuză că a pregătit o lichidare păgubitoare pentru țară și favorabilă concesionarului; guvernul mai era acuzat că a primit un aranjament ce i-a fost impus de către guvernul din Berlin. Ministrul Costa-Foru răspunde că: „Ziariștii îl atacă fiindcă i-au tot cerut bani pentru ca să susțină concesiunea, că el le-a dat destul ca să mănânce și ei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lascăr Catargiu la începutul anului 1876. 6. Vasile Boerescu va înceta a mai fi ministru al Afacerilor Străine la 7/19 noiembrie 1875, pentru ca la începutul anului 1876 să îngăduie ca în jurnalul său, Pressa, guvernul Lascăr Catargiu să fie acuzat de „reacționarism“ (Apostol Stan, Grupări și curente, p. 426). 7. În realitate guvernul Lascăr Catargiu pierduse încrederea chiar și a unor elemente conservatoare moderate prin eșecul politicii sale economice și financiare, care adusese țara în pragul crizei (în 1876 deficitul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țară. De altfel, puterea reală a guvernului Lascăr Catargiu a fost serios diminuată în ianuarie 1875 când Petre Mavrogheni, bun organizator al finanțelor publice și unul dintre cei mai activi membri ai cabinetului a fost nevoit să-și dea demisia, acuzat, pe nedrept, și de fraude, atât de deputații liberali (N. Ionescu), cât și de către unii conservatori (Chr. Tell, Manolache Costache Epureanu). 8. Bacalbașa, amintindu-și cu aproximație de evenimentele anului 1875, se referă, de fapt, la redeschiderea, în acel an
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
botezați“ (X., „Epitaful ce se va pune pe mormântul lui Ilie Geambașu și Temelie Trancă“, Ghimpele, an. XVI, 11 mai 1875, p. 3). Nu avem certitudinea că autorul acestor versuri ar fi D.N. Saphir. 44. T. Greceanu și Ion Dumitru, acuzați de uciderea lui Geambașu și Temelie, au fost achitați în septembrie 1875 de către Curtea cu jurați din București (TEL., an. V, 23 septembrie 1875, p. 1). 262 bucureștii de altădată „Astăzi dimineață dl. Fleva mergând la dl. judecător de instrucție
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai clar expuse: Al. Lahovary „a abuzat de puterea sa, servindu-se de numirile în magistratură ca mijloc de corupțiune electorală“ (ibid., p. 4269); Titu Maiorescu „a întrebuințat în propriul său folos bani publici“ (ibid., p. 4269), printre altele fiind acuzat de faptul că a luat „el însuși“ 1645 de lei din paragraful milelor al anului 1873 cu ordonanța nr. 21 din aprilie 1874, „pentru a-i da d-lor Slavici și Eminescu, acestuia din urmă «cu condițiune de a-i
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Catargiu și Partidul conservator, văzându-și situația internă foarte compromisă, mai ales în urma dării în judecată a tuturor fruntașilor săi, a căutat să sape situația guvernului în afară. Atât la Paris, cât și la Berlin, Viena și Budapesta, regimul era acuzat că face o politică revoluționară, antisemită și rusofilă.* Din corespondența intimă a lui Nicolae Ionescu, ministru de Externe de scurtă durată în 1876, se vede cu ce greutăți avea de luptat guvernul. Finanța evreie era ațâțată ca să nu dea concurs
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu s-ar fi purtat tocmai curagios pe câmpul de bătaie. Adevărul era greu de aflat, fiindcă patima politicii de partid era amestecată. În adevăr, Candiano-Popescu, fiind un cunoscut liberal roșu, trebuia să fie ținta atacurilor opoziționiste.147 Candiano-Popescu era acuzat de conservatori că singura lui ispravă ar fi fost să răpească în mod abuziv, de la un maior turc, un admirabil armăsar arab, pe care îl adusese în București dimpreună cu drapelul. Se pretindea că maiorul turc înaintase chiar o plângere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adăpostit prețiosul tezaur de aur, reușind să-l sustragă și să-l ascundă în cutia de rezonanță a pianului său; el a fost prins și reținut de poliție două zile mai târziu, dar între timp presa liberală avusese răgazul să acuze guvernul conservator de risipirea avutului obștesc: „...Guvernul este conservator, Camera este conservatoare, Senatul este conservator, cu toate acestea, în loc să se conserve ceva subt aceste puteri, se risipește tot...“ („Hoții la Muzeu“, TEL., an. V, nr. 1093, 21 noiembrie 1875, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rața amantului“. Succesul cel mare îl avea însă cupletul politic făcut de Orășanu împotriva guvernelor conservatoare care au urmat guvernului Ion Brătianu la 18086 și care au inaugurat instituția bătăușilor. Acest cuplet cuprinde o pagină din istoria politică a epocii. Acuzați că comandau și protejeau bandele erau unii viitori fruntași liberali, precum Petrache Grădișteanu și d-nul Vasile Misir, fostul ministru. Petre Grădișteanu, venit de curând de la Paris, tânăr talentat cu avere, cu cultură literară, ambițios, de viță boierească și plin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 1). Bacalbașa a reprodus, desigur, din memorie citatul din text, deci cu mare aproximație. 6. I.C. Brătianu nu a fost prim-ministru în anii 1867-l868, ci ministru de Interne (v. nota 6, p. 61). 402 addenda Liberalii l-au acuzat întotdeauna că el a fost organizatorul și comandantul bandelor de bătăuși cari chefuiau în grădina vestită pe atunci numită „Grădina de la Șapte nuci“. În acest cuplet se mai vorbește și de Popa Tache, șef de bandă notoriu despre care voi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spate. Dar mar torii căpitanului Zisidi refuză. Pro cesul verbal consemnează întâmplarea. Bineînțeles în public cazul nu mai e discutat în speță, dar după coloarea politică a combatanților, conservatorii pretind că Emil Costinescu a dat dovadă de lașitate, liberalii ripostează acuzând guvernul că a trimis un spadasin ca să asasineze pe un ziarist de valoarea lui Costinescu. (Id., ibid., nr. 11648, 26 martie 1922, pp. 1-2.) Pagina 230 * În viața publică debutează cu un cuvânt de spirit. Prefect al poliției era acum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cît cuviința omenească îngăduie”, minus cîteva alunecări în divertisment și „pitoresc”, pe gustul timpului nostru. Dar, în ciuda tuturor aproximărilor, limitele sincerității rămîn incerte, fluide. Unii vor susține că le-am depășit, alții că nu le-am atins. Primii mă vor acuza de indiscreții, ceilalți de parti-pris-uri. Ambelor tabere le voi opune un NU solid în față: nu am obținut nimic din ceea ce am notat prin pîndă, prin deschiderea intempestivă a unor uși, prin urmăriri; nu am cerut nimănui declarații, nu am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mea (o spun fără nici o plăcere) întrece ca problematică și intensitate toate frămîntările celor din neamul meu. Oameni săraci, înaintașii s-au preocupat îndeosebi de nevoile lor elementare, n-au avut timp să se autoanalizeze. Mă judec des și mă acuz sever. Conflictul cu partea mea „vinovată” se iscă din senin și uneori e acut, irepresibil. Ceea ce-mi reproșez e, în primul rînd, chiar slăbiciunea de a nu-l înăbuși. Recurența lui mă îngrijorează mai mult decît orice. încercările de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dragoste publicul vrea să i se vorbească lung! *Aurel Stoicanu (ce-o fi fost înainte de război nu știu, acum e contabil) a trimis redacției un eseu împotriva lui La Fontaine, din care rețin: „Două sînt funestele greșeli de care îl acuz. Întîia: morala oribilă, vulgar-materialistă, mic burgheză a cărpănoasei furnici, huzurind între stocuri alimentare, care nu recunoaște meritele artei dezinteresate, lăsînd bietul cîntăreț, care a-nveselit cîmpiile și inimile cu trilurile lui văratice, să moară de foame! Ah, trădarea de confrați lafontainiană
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
son heure, mais à l’ heure qu’ il plaît à autrui, ou au hasard, voilà la vie. L’ éducation doit donc nous habituer à faire ce qui nous ennuie, «au moment où il nous ennuie le plus».” *„Ești comod”, mă acuz, dîndu-i dreptate, în gînd, nevesti-mi. Apoi mă răzgîndesc, gata să-mi apăr această „calitate”. Comoditatea mea are o bază... filosofică, în descendența oblomovismului. Am observat că aproape tot ce am scris sub presiune mă nemulțumește. Sînt satisfăcut numai de paginile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
uniformizarea, omogenizarea, dacă s-ar realiza, ar avea ca efect regresul societății. O formulare mult mai dură se găsește la Jean d’Ormesson, care, într-un „Le Figaro magazine” de acum cîțiva ani (no 165, 12-18 juin 1982, p. 32), acuza „egalitarismul criminal” ce împiedică selecția în școală, în universitate, în viață. *Americanii vorbesc de „o tragedie a abundenței” (cf. „Sinteza”, nr. 68/1986). *Iarnă: discuții despre temperaturile joase. Mă alătur, spunînd că în camera în care citesc sînt, constant, 12
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe inimă. După aceste „semne”, știam că va urma o spovedanie. într-adevăr, discuția luînd o altă întorsătură, a recunoscut că în 1967, cînd „Ateneu”-l avea propria sa organizație de partid, a votat pentru excluderea lui Nanianu, care fusese acuzat de „imoralitate”. De la revistă, N. a ajuns la ziarul din Constanța, „exilat la Tomis”, de unde s-a reîntors ca reporter la „Steagul roșu” ș.a.m.d. *„Nu veți putea scrie niciodată pătrunzător despre problemele sociale, le-am spus cîtorva de la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]