KorAP: Find »[drukola/base=adânc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...583 584 585 ...592 >

14,789 matches

Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626

subliniat. Opera educativă a literaturii nu decurge decât din faptul că literatura aparține sferei frumosului. Educativ este frumosul iar lipsurile politice ale unei literaturi au dimensiunea greșelilor de ordin artistic. O «literatură de agitație», fără frumusețe, este și fără priză adâncă asupra maselor. Moralitățile seci, neîncorporate în veșmântul artei, sunt așadar și politicește de o calitate mai redusă. Raportul tovarășului Malencov atrage deci atenția asupra lipsurilor de ordin artistic (...). De unde vine impresia de fad pe care o produc unele scrieri literare

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
are un început, căci, sporadic, rubrica va mai găzdui intervențiile lui Paul Georgescu 30, Petru Dumitriu 31, în afara aceleia a omului casei: Sergiu Fărcășan 32. Așadar, citim în cronica literară a lui Ov.S. Crohmălniceanu 33: „Operă valoroasă, inspirată de prefacerile adânci prin care trece viața oamenilor muncii din țara noastră, Cumpăna luminilor pornește de la un aspect concret pentru îndeplinirea sarcinilor planului de electrificare (...). Cititorul urmărește cu emoție și admirație operația grea a transportului conductelor barajului, îndrăzneala, iscusința și abnegația șoferilor care

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
după a cărei dezlegare logică, firească - pe baza unei probleme sau a unui grup de probleme puse de viață - autorul să conducă la desfășurarea acțiunii. Narațiunea se risipește uneori în episoade lăturalnice (...). Cauza acestor slăbiciuni artistice stă tot în necunoașterea adâncă a vieții, a problemelor pe care le ridică (...). Spre deosebire de alți scriitori, care au dobândit succese în această privință, autorul nu a înțeles pe deplin ce înseamnă însușirea creatoare a exemplului sovietic. În romanul lui N. Jianu găsim din păcate transpuneri

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Cocor, erou atât de viu și puternic individualizat, încât cititorii din lumea întreagă l-au îndrăgit ca pe un prieten apropiat, cu care-ți place să te întâlnești mereu, să-i asculți la nesfârșit vorbele de duh, pline de tâlc adânc. Și totuși, dragostea lui de viață, humorul lui sunt acelea ale țărănimii sărace, iar drumul lui Mitrea Cocor este totodată drumul istoric al acestei țărănimi, care de veacuri suferă și se revoltă, dar care numai sub conducerea clasei muncitoare găsește

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
sa dacă nu se studiază totodată acele elemente realiste care existau deja de la început și care au continuat să existe în opera lui M. Preda, ducând o luptă pe viață și pe moarte cu elementele naturaliste. În Desfășurarea, datorită însușirii adânci de către scriitor a concepției despre lume a clasei muncitoare, aceste elemente au triumfat ridicându-se la o deosebită înălțime și strălucire (...). Peisajul literaturii din primăvara anului 1941 era încărcat cu plante veștede și hidoase (...). Era momentul când burghezia renunțase să

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
în culori de ilustrată: țărani îmbrăcați în costume naționale imaculate, cu fețele radiind de fericire, pășind cu coase pe umăr, pe lângă tradiționalele troițe. Marin Preda a venit în literatură tocmai pentru că simțea nevoia să dea chip literar întâmplărilor dramatice, impresiilor adânci pe care i le stârnise realitatea satelor. De aceea el va fi ferit de pericolul de a înfrumuseța viața, prezentând în scrierile sale ciocniri, înfruntări puternice. În nuvela Dimineață de iarnă - care trebuia să constituie prima parte a unui roman

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
plin și n-a mai putut fi tăinuit, sub încercările de argumentare contrară. Nu trebuie crezut că în cronicile respective, atât cea despre Stelele păcii cât și despre Oameni de azi sau Bălcescu nu există și numeroase observații juste, analize adânci”. Înainte de intervenția finală a Scânteii (vezi nota 36 și contextul) prin articolul lui Paul Georgescu, intervenție finalizată, cum știm, cu autocritica revistei clujene, intră în discuție și Mihu Dragomir, evidențiind cam aceleași lacune ale „sectorului poezie” pe care le stigmatiza

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
în timpul acțiunii și după cucerirea izbânzii (...) Se află în volum poezii ca Nimeni nu va ști, Urarea mamelor din Grecia, Mesteacănul, etc., a căror lectură îl lasă indiferent pe cititor. Sărace în idei, aceste poezii sunt mediocre, lipsite de sentimente adânci. În ele nu recunoaștem particularitățile creației lui Aurel Rău (...) Ca și poeziile cenușii, de felul Mesteacănului și Nimeni nu va ști, ciclul Eliberarea Clujului vădește influența unor rămășițe formaliste în creația poetului. În primul caz, el credea că poate suplini

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
că a trecut de faza «promisiunilor» și a exercițiului de vers întâmplător. Poetul are o poziție fermă și-și organizează artistic o viziune lirică. În procesul propriei sale formații, Al. Andrițoiu mai are nevoie de trăire mai îndelungată și mai adâncă cu faptele și cu autorii acestora: oamenii. După cum, pentru a-și desăvârși personalitatea artistică, are a renunța la mimarea unor poeți înaintași, așa cum singur - cu sinceritate o recunoaște când i se adresează lui Mihai Beniuc (...)”. Mult mai exigenți decât criticii

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
pădurea?(...) Sunt grădinari și n-au căldură. Suni mâini și nu le simți frățește Flori de hârtie ochii fură Iar floarea ce-ar da rod, tânjește... Idee și talent și muncă Pe-oricine trebuie să doară... Dar unii truda ta adâncă Cu obtuzunghiul o măsoară! Nu. Sensibilitate iască Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie!(...) Atitudinea poetică a lui Cicerone Theodorescu este salutată de un tânăr poet, Ion Horea 72

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
lor prefabricate, cu lipsa lor de consecvență, creația plină de îndrăzneală și noutate a tânărului poet: Nu. Sensibilitate iască, Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie! Aceștia: .. truda ta adâncă, Cu obtuzunghiul o măsoară! Iată-l pe unul în plin exercițiu proletcultist: ... Vrea unul fontă - cu ocaua. Oțel îți cere în ciubere. Vrea altul arta mucavaua Unei gândiri rutiniere. Iată o problemă de teoria literaturii, în rezolvarea căreia se prăbușesc

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
pecetea-i caracteristică pe „mărunțișurile vieții”: Zi de zi îmi faci cadou, Puică galbenă, un ou, Și nici n-ai avut habar Că-mi lași zilnic în cuibar Parcă lunecat din cer, Dintr-o stea, un giuvaer. În uimirea mea adâncă, Uit că oul se mănâncă Și mă uit, mărire ție! Ca la o minunăție. Ăsta-i oul de găină? Ăsta-i ochiul pe slănină? Asta s-a vândut în piață Ieri și azi de dimineață? Nu se poate! Ce, nu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
leatul: De ce? De unde? Nu se știe Cum de ivise rodnic, satu, Atâția maiștri-n zidărie. Din pricina țărânei, poate, Și-a dealurilor albicioase Din care omul n-adunase Nici câte boabe are-n case. (...) ...Mizeria le-a dat odată Un gând adânc și omenesc: Au strâns unelte laolaltă Unindu-se... Poate răzbesc (...) Un secol e, de când zidarii Pe timp dușman, de vijelie, Au înflorit în țara noastră Un sâmbur nou de omenie. Dar pe zidarii țării mele Abia partidul i-a unit

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
îndelunga și rodnica trudă literară. Drumul lui Camil Petrescu, de la dramaturgia sa puternică, originală, dar adesea individualistă și psihologistă, până la drama Bălcescu, sau de la romane ca Patul lui Procust la romanul Un om între oameni, merită o analiză atentă și adâncă și o reliefare a dezvoltării creatorului pe linia prozei realiste. E nevoie de un comentariu atent și judicios al importantei opere a lui Zaharia Stancu, Desculț, atât de iubită de publicul nostru și tradusă până azi în numeroase limbi străine

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
literară spre realismul socialist. Tot astfel, drumul lui Eugen Jebeleanu de la Inimi sub săbii la Bălcescu, sau al lui Geo Bogza, de la Țări de piatră... la Meridiane Sovietice, unul poet al stihurilor, celălalt poet în proză, tipici amândoi pentru curentul adânc ce determină înfățișarea de azi a literaturii noastre, și care a antrenat în șuvoiul său și creația unui Radu Boureanu sau Cicerone Theodorescu. E nevoie de articole critice care să cuprindă dezvoltarea unor poeți ca Dan Deșliu, Maria Banuș, Veronica

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și numai pentru iepuri nu merită atâta sforțare. Trebuie găsiți amatori de expoziții grandioase. (...) Nici una din problemele existente nu se poate rezolva călare pe tun. Pacea trainică de care avem nevoie nu se va căpăta decât prin dorința unanimă și adâncă de pace, decât prin lupta hotărâtă pentru pace. A întări deci frontul păcii e unicul mijloc. Muncitorimea manuală și intelectuală constitue populația covârșitoare a globului. Iar noi, intelectualii, îndeosebi responsabili în orientarea opiniei publice, vom face mai bine dacă asociindu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639

în majoritate musulmani, făcînd excepție un singur stat, Keralo, unde trăiesc numeroși creștini), efectele unificatoare ale religiei hinduse sînt compromise de sistemul castelor prescris de hinduism pe la 1500 î.H. Ca și limba, sistemul împărțirii în caste duce la diviziuni adînci. Primul lucru care o demonstrează este că un număr mare de oameni sînt excluși din primele patru caste ereditare prescrise: aceștia sînt "oamenii fără castă", "cei de neatins", iar contactul cu ei este denigrator. Pe lîngă asta, totuși, orice castă

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660

Poate ar trebui să mă fac ecografă. E limpede că am o Înclinație naturală spre chestia asta. Uite capul. Uau, e uriaș! Iar asta trebuie să fie... Îngheț cu mîna În poziția În care sînt și trag aer În piept adînc. Tocmai l-am văzut. Am văzut sexul copilului nostru! E un băiat! Imaginea nu e chiar atît de bună ca a ecografei, dar, chiar și așa, e cît se poate de clar. Luke și cu mine o să avem un fiu

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
piele neagră, cu suporturi pentru pus băuturile. — Știam eu c-o să-ți placă. Femeia strălucește de plăcere. — Sigur că-mi place. Bărbatul o sărută pe ceafă, și-i mîngîie pîntecul rotund. — Hai să-l comandăm. Simt o Împunsătură subită și adîncă În inimă. Vreau și eu să probez cărucioare cu Luke. Vreau să ne plimbăm prin tîrg ca un cuplu, să Împingem cărucioarele În jur, și Luke să mă sărute În felul ăsta. Vreau să zic, știu că acum e prins

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
sînt stinse, iar el stă pur și simplu pe Întuneric. — Luke! Îmi las sacoșele jos. S-a Întîmplat ceva? CÎnd Îmi aude vocea, tresare și ridică ușor capul. Îi cercetez mirată chipul. E Încordat, și pe frunte are o cută adîncă. — Nu, nimic, zice Într-un final. Totul e În regulă. Mie una nu mi se pare deloc că ar fi În regulă. Intru În studio, mă cocoț pe biroul de vizavi de el și-l privesc atent. — Luke, despre ce

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
trezesc zicînd. — Poftim? Luke se răsucește spre mine, luptîndu-se cu mînecile cămășii. — Mi-au căzut ochii din Întîmplare... zic pierită. După care mă opresc. La naiba. N-am de gînd să mă mai prefac nici o clipă. Trag aer În piept adînc și mă uit drept În ochii lui. — Îți trimite mesaje În latină, așa-i? E codul vostru secret? — Despre ce vorbești? Luke face un pas În față, Încruntat. — Mi-ai citit sms-urile? SÎnt nevasta ta! Ce-ți scrie În mesaje

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
din suflet c-ai adus vorba de detectivi particulari! — Vai, Îmi pare rău! Își duce Danny mîna la gură, mimînd vinovăția. Fiindcă el singur nu și-ar fi dat seama niciodată. A intrat mesageria vocală, și trag aer În piept adînc. — Domnule Sharpness, sînt Becky Brandon. Se pare că s-a produs o confuzie. Aș dori să nu-l mai urmăriți pe soțul meu, Luke. Vă rog să vă retrageți imediat oamenii de pe teren. Vă mulțumesc. Închid telefonul și iau o

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
o glumă! Adică, evident, nu e vorba de tine. Ci de altă oafă roșcată. Ăă... femeie. Persoană. Nu merge deloc bine. — Bună treabă, Becky, spune Danny În urechea mea. Ai fost foarte plină de tact. Venetia trage aer În piept adînc, de parcă ar face eforturi să se controleze. Dacă stau să mă uit bine la ea, e destul de afectată. — Becky, zice Într-un final, putem să schimbăm două vorbe? — Două vorbe? repet stresată. Da, două vorbe. Noi două. Să vorbim puțin

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
mine pentru a putea răspunde. — Luke e... plecat În străinătate, zic Într-un final. Dar o să mă văd cu el mai tîrziu. La ora șase. În foișorul de pe turnul Oxo. O să fie acolo, mai spun și trag aer În piept adînc. Știu sigur c-o să vină. Îmi ard ochii și clipesc cu putere. N-am de gînd să mă fac țăndări aici, În fața ei. — Te simți bine? Fabia mă fixează curioasă. — Azi e... o zi foarte importantă pentru mine. Îmi scot

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
dacă ai sau nu Încredere În cineva. Și eu am. Am. — Vino’ncoa’. Luke mă trage spre el și mă sărută. — E ok, iubita mea. Totul o să fie bine. După o vreme, mă desprind din Îmbrățișare. Trag aer În piept adînc, Încercînd să-mi regăsesc calmul și scot două căni. Apoi mă Întorc spre el. — Luke, da’ de ce-a zis Venetia că aveți o aventură, dacă nu aveați? — Habar n-am. Luke pare deconcertat. — Ești absolut sigură că asta a

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]