15,564 matches
-
al-Raqqăm sau "Cărțile despre știința astronomiei", de Alfonso al X-lea al Castiliei, s-au propagat și în restul Europei. În paralel cu gustul pentru călătorii s-a dezvoltat și practica relatării acestora, gen literar denumit "riḥla". Apărută în spațiul arab, aceasta a fost și pe placul autorilor andaluzi precum Ibn Ğubayr, care își descriau astfel călătoriile spre Orient. În ceea ce privește istoriografia, Ibn Ḫaldūn a fost, fără echivoc, cel mai sonor nume în domeniu. Deși nu s-a născut în peninsula Iberică
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
de conduită și la buna educație transmise prin prisma poeziei, anecdotelor, povestirilor și nu numai. După apariția islamului, "adab"-ul s-a încetățenit ca fiind tot un set de norme etice și morale, însă respectate în vederea achiziției supremului model cultural arab. Conceptul de "adab", originar din Orient și inventat de Ibn al- Muqaffa‘, a pătruns în peninsula Iberică sub diverse forme. Ibn Ḥazm, de pildă, a compus un tratat de morală intitulat " Caracterele și purtările în lecuirea sufletelor" ("Al-aḫlăq wa-l-siyăr fī
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
În 1883, în Sudan, o forță slab pregătită de 10.000 de egipteni sub comanda colonelului britanic William "Billy" Hicks (Edward Underdown) este ademenită în deșert și măcelărită de fanatici musulmani conduși de Muhammad Ahmad (Laurence Olivier), un fanatic sudanez arab care crede că este Mahdi, despre care este profețit că "este cel așteptat." Premierul britanic William Gladstone (Ralph Richardson), care nu dorește să mai trimită forțe militare la Khartoum, este forțat să-l trimită pe eroul britanic generalul-maior Charles George
Khartoum (film) () [Corola-website/Science/335499_a_336828]
-
selgiukidă începuse să decadă, odată ajuns să fie în scurt timp apreciat, a reușit să răspândească religia islamică în zona balcanică, inclusiv în Babadag. Cele mai vechi informații cu privire la sunt regăsite în manuscrisul lui Ibn Battuta (1304-1377), intitulat "Seyahatnâme". Dervișul arab Battuta, care a trecut prin Dobrogea în anul 1330 (sau 1331) consemnează astfel: „Potrivit celor spuse, Saltuk Baba a fost un gânditor îndrăgit, respectat și apreciat precum un profet‟. De amintirea lui Saltuk Baba este legat numele localității Babadağ ("baba
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
un tip de medrese, numită "Sahil elli", unde învățau fiii suveranilor și marilor demnitari. În seminariile superioare studenții se perfecționau în domenii precum: drept, teologie și literatură. La seminariile înființate în timpul domniei sultanului Mehmet al II-lea se predau limba arabă, persană, interpretarea Coranului, viața și învățăturile profetului, dreptul coranic musulman, sintaxa, logica, gramatica, matematica, cosmografia, geometria. În timpul sultanului Soliman Magnificul s-au înființat seminarii superioare ( facultăți ) de matematică, științe ale naturii din cauza nevoii acute de formare de cadre în domeniile
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
s-a hotărât înființarea unui sistem de învățământ după modelul european. Astfel își face apariția o structură de învățământ susținută de stat, dar care persista în a păstra influența culturii medievale orientale prin acordarea priorității disciplinelor religioase și a limbilor arabă și persană. Odată cu adoptarea sistemului juridic laic ( 1926) se va laiciza și învățământul și cultura. Încă de la începutul războiului de independență, Mustafa Kemal Atatürk se gândea la o reformă a învățământului, care ar fi permis națiunii să intre în rândurile
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
Azdī al-Yaḥmadī al-Bașrī (718-786 d.Hr.) (în arabă: أبو عبد الرحمن الخليل بن أحمد بن عمرو بن تميم الفراهيدي الأزدي اليحمدي البصري), mai cunoscut ca al-Ḫalīl bin ’ Aḥmad sau pur și simplu al-Farăhīdī, este unul dintre primii filologi și lexicografi arabi, celebru mai ales pentru faptul că a elaborat primul dicționar al limbii arabe, dar și pentru alte inovații în domeniul lingvistic. Al-Farăhīdī s-a născut în anul 718 în Oman, dar a trăit și a predat în Irak la al-Bașra
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
أحمد بن عمرو بن تميم الفراهيدي الأزدي اليحمدي البصري), mai cunoscut ca al-Ḫalīl bin ’ Aḥmad sau pur și simplu al-Farăhīdī, este unul dintre primii filologi și lexicografi arabi, celebru mai ales pentru faptul că a elaborat primul dicționar al limbii arabe, dar și pentru alte inovații în domeniul lingvistic. Al-Farăhīdī s-a născut în anul 718 în Oman, dar a trăit și a predat în Irak la al-Bașra unde a și murit la vârsta de peste șaptezeci de ani. Anul morții sale
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
i-o lăsase tatăl său. În tinerețe a aderat la gruparea kharigită "șufriyya", dar ulterior a îmbrățișat islamul sunnit sub influența profesorului său ’Ayyūb as-Saḫtiyănī (m. 748) care era un cunoscut specialist în jurisprudența islamică. A urmat studii de filologie arabă încurajat fiind de doi învățați de la al-Bașra, ‘Īsă bin ‘Umar aṯ-Ṯaqafī și ’Abū ‘Amr bin al-‘Ală’. Devenit el însuși profesor, a avut numeroși elevi printre care faimoșii Sībawayhi, al-’Așma‘ī și al-Layṯ bin al-Muẓaffar. Călătoriile sale la Mecca
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
Devenit el însuși profesor, a avut numeroși elevi printre care faimoșii Sībawayhi, al-’Așma‘ī și al-Layṯ bin al-Muẓaffar. Călătoriile sale la Mecca, întreprinse aproape în fiecare an, i-au permis să intre în contact cu o multitudine de dialecte arabe. Lui îi sunt atribuite următoarele cuvinte: “Dacă învățații nu sunt sfinți ai lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu nu are sfinți.” Al-Farăhīdī a avut contribuții majore în domeniul gramaticii și lexicografiei arabe și în cel al metricii. Se consideră că el este
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
permis să intre în contact cu o multitudine de dialecte arabe. Lui îi sunt atribuite următoarele cuvinte: “Dacă învățații nu sunt sfinți ai lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu nu are sfinți.” Al-Farăhīdī a avut contribuții majore în domeniul gramaticii și lexicografiei arabe și în cel al metricii. Se consideră că el este adevăratul întemeietor al filologiei arabe. Cercetătorii au stabilit că în mod clar el a avut o contribuție însemnată la celebra lucrare "al-Kităb" a discipolului său Sībawayhi - cunoscută ca prima gramatică
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
următoarele cuvinte: “Dacă învățații nu sunt sfinți ai lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu nu are sfinți.” Al-Farăhīdī a avut contribuții majore în domeniul gramaticii și lexicografiei arabe și în cel al metricii. Se consideră că el este adevăratul întemeietor al filologiei arabe. Cercetătorii au stabilit că în mod clar el a avut o contribuție însemnată la celebra lucrare "al-Kităb" a discipolului său Sībawayhi - cunoscută ca prima gramatică sistematică a limbii arabe - nu doar în ceea ce privește materialul în sine, ci și sistematizarea operei. În
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
al metricii. Se consideră că el este adevăratul întemeietor al filologiei arabe. Cercetătorii au stabilit că în mod clar el a avut o contribuție însemnată la celebra lucrare "al-Kităb" a discipolului său Sībawayhi - cunoscută ca prima gramatică sistematică a limbii arabe - nu doar în ceea ce privește materialul în sine, ci și sistematizarea operei. În cartea sa Sībawayhi citează numeroși lingviști anteriori și contemporani, cel mai frecvent fiind menționat maestrul său al-Farăhīdī care este citat de peste 600 de ori în legătură cu diverse fapte de gramatică
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
menționează o lucrare "Kităb aš-šawăhid" atribuită de asemenea marelui filolog de la al-Bașra. Într-un mic tratat intitulat "al-Ḥurūf" (“Literele”), cunoscut și ca "Risăla fī ma‘na-l-ḥurūf" (“Epistolă despre sensul literelor”) dar care nu figurează pe listele vechilor biografi și bibliografi arabi, al-Farăhīdī se ocupă de semnificațiile pe care le au literele alfabetului arab pe care le susține citând versuri vechi. Potrivit biografilor arabi, al-Farăhīdī este părintele prozodiei arabe, el fiind cel care a stabilit regulile acesteia și a fundamentat o teorie
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
Într-un mic tratat intitulat "al-Ḥurūf" (“Literele”), cunoscut și ca "Risăla fī ma‘na-l-ḥurūf" (“Epistolă despre sensul literelor”) dar care nu figurează pe listele vechilor biografi și bibliografi arabi, al-Farăhīdī se ocupă de semnificațiile pe care le au literele alfabetului arab pe care le susține citând versuri vechi. Potrivit biografilor arabi, al-Farăhīdī este părintele prozodiei arabe, el fiind cel care a stabilit regulile acesteia și a fundamentat o teorie acceptată până în zilele noastre. Lucrând cu versuri din poezia preislamică și postislamică
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
Risăla fī ma‘na-l-ḥurūf" (“Epistolă despre sensul literelor”) dar care nu figurează pe listele vechilor biografi și bibliografi arabi, al-Farăhīdī se ocupă de semnificațiile pe care le au literele alfabetului arab pe care le susține citând versuri vechi. Potrivit biografilor arabi, al-Farăhīdī este părintele prozodiei arabe, el fiind cel care a stabilit regulile acesteia și a fundamentat o teorie acceptată până în zilele noastre. Lucrând cu versuri din poezia preislamică și postislamică pentru a cerceta sensurile cuvintelor, particularități lingvistice și construcții gramaticale
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
despre sensul literelor”) dar care nu figurează pe listele vechilor biografi și bibliografi arabi, al-Farăhīdī se ocupă de semnificațiile pe care le au literele alfabetului arab pe care le susține citând versuri vechi. Potrivit biografilor arabi, al-Farăhīdī este părintele prozodiei arabe, el fiind cel care a stabilit regulile acesteia și a fundamentat o teorie acceptată până în zilele noastre. Lucrând cu versuri din poezia preislamică și postislamică pentru a cerceta sensurile cuvintelor, particularități lingvistice și construcții gramaticale, el a descoperit că silabele
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
lui al-Farăhīdī, ce cuprinde 14 metri de bază, a fost adoptat de toți autorii ulteriori. Al-Farăhīdī a dat de asemenea denumirile metrilor și a introdus o serie de alte concepte esențiale, astfel încât metrica a ajuns să fie numită în limba arabă "‘ilm al-Ḫalīl", adică “știința lui al-Ḫalīl” pur și simplu. El însuși a numit acest domeniu "al-‘arūḍ", termen folosit până astăzi în arabă pentru “metrică”, “prozodie”. Tratatul original al lui al-Farăhīdī despre metrică, "Kităb al-‘arūḍ" (“Cartea prozodiei”), nu pare
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
Abd Rabbihi (860-940). În "Kităb al-fihrist" mai sunt pomenite două cărți ale lui al-Farăhīdī despre tonuri și timpi ritmici, "Kităb an-naġam" și "Kităb al-’īqă‘". Principala lucrare a lui al-Farăhīdī este "Kităb al-‘ayn" considerată drept primul dicționar de limba arabă, în care autorul a inclus mult material fonologic, sintactic, morfologic și dialectal. Lucrarea nu este structurată alfabetic ci după așa-zisa “ordine a lui al-Ḫalīl”, adică după anumite grupuri de sunete (principiul fonetic permutativ) - posibil sub influență indiană: ‘, ḥ, h
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
și este bine cunoscut faptul că nu de puține ori lexicografii ulteriori au recurs direct sau indirect la "Kităb al-‘ayn" adeseori citând din el. Practic, dicționarul lui al-Farăhīdī a servit drept model și sursă de inspirație pentru numeroși filologi arabi. Un prim fascicul din "Kităb al-‘ayn" a fost publicat de părintele ’Anastăs al-Karmalī sub titlul "Al-Layṯ bin al-Muẓaffar, Kităb al-‘ayn fi-l-luġa", Bagdad, 1914, iar o nouă ediție de către ‘Abd Allăh Darwīš, "Kităb al-‘ayn ’awwal mu‘ğam fi-l-luġa
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
părți ale Europei, precum Portugalia, Pirinei, coasta franceză de la Oceanul Atlantic, Ungaria, Anglia. Din cauza conflictelor și instabilității din Andaluzia, al-Idrisi s-a alăturat unora din contemporanii, precum Abu al-Salt, un cercetător în multiple domenii, în Sicilia, unde normanzii îi răsturnaseră pe arabi, aceștia fiind loiali fatimizilor. Al-Idrisi a adunat și încorporat toate cunoștințele geografice, descriptive, din Africa, Oceanul Indian și Orientul Îndepărtat, obținute de comercianții musulmani și le-a transpus în hărți cu mijloacele vremii creând astfel cea mai precisă hartă a lumii
Muhammad al-Idrisi () [Corola-website/Science/331921_a_333250]
-
lui Roger") a fost desenată de Al-Idrisi în 1154 pentru regele normand Roger al II-lea al Siciliei, unde Al-Idrisi a stat aproape optsprezece ani la curtea sa, lucrând la comentarii și ilustrațiile hărților. Harta, cu legende scrise în limba arabă, arăta continentul euroasiatic în intregime, partea de nord a continentului African, lipsind însă Cornul Africii și regiunea Asiei de Sud-Est. Harta a fost inscripționată pe un disc de argint masiv, de doi metri în diametru. Elaborarea acestei hătți marchează o
Muhammad al-Idrisi () [Corola-website/Science/331921_a_333250]
-
(în limba arabă سليمان فرنجيه;) s-a născut la 18 octombrie 1965 și este liderul formațiunii politice libaneze Marada (membră a Alianței 8 Martie). De asemenea, este membru al parlamentului libanez (Adunarea Națională) din partea comunității creștin-maronite, districtul Zgharta-Zawyie (nordul Libanului). Cuprins s-a
Suleiman Tony Frangieh () [Corola-website/Science/331951_a_333280]
-
Ibn Jinnī, pe numele său complet ’ Abu-l-Fatḥ ‘Uṯmăn bin Ğinnī al-Mawșilī (932-1002 d.Hr. / 320-392 H.) (în arabă: أبو الفتح عثمان بن جني الموصلي) este un filolog arab din perioada dinastiei hamdanide (890-1004). Ibn Jinnī s-a născut în anul 932 în Irak la Mosul fiind fiul unei sclave grecoaice care aparținea lui Sulaymăn bin Fahd bin ’Aḥmad al-’Azdī. A avut mai mulți profesori, dintre care se
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
văzut ca cea mai mare autoritate în domeniul disciplinei lingvistice "tașrīf" (derivarea); de asemenea, este socotit întemeietorul științei etimologiei ("al-ištiqăq al-’akbar"). Că filolog se considera că a ocupat o poziție de mijloc între cele două faimoase școli de lingvistică arabă de la al-Kūfa și al-Bașra, el aparținând școlii de la Bagdad. Mai mult decât atât, Ibn Jinnī a avut meritul de a aborda filologia dintr-o perspectivă filozofica. În "Kităb sirr aș-șină‘a wa-’asrăr al-balăġa" Ibn Jinnī s-a ocupat de
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]