15,099 matches
-
a acestora sau pentru supravegherea copiilor. Cei mai înstăriți îi pot ajuta și cu bani. * Tensiunea emoțională și încordarea bătrânilor, posibilitatea infirmității, determină rudele să îi aducă în familia lor. Aceasta poate cauza conflicte în cupluri ori între copii și bunici. * Apar probleme în planificarea concediilor, în schimbarea locului de muncă sau pentru promovare, cauzate de necesitatea îngrijirii unui bătrân dependent. * Scăderea venitului ca rezultat al faptului că unul dintre soți trebuie să părăsească locul de muncă pentru a se îngrijii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de aur / O procesiune de arbori...”, Vremea cireșilor). Sunt caracteristice parafraza, ironia, referințele livrești și biografice, cu mari decupaje de album de familie: „Tatăl meu umil funcționar de birou/ Mama mea împărtășindu-mi neliniștile/ Mătușile mele cu frica lui Dumnezeu/ Bunica mea supraveghetoare cândva la o fabrică de tutun/ Bunicul dinspre mamă căzut prizonier la Cotul Donului/ Și revenit printre noi ca prin farmec/ Toți dar absolut toți nu încetează să mă iubească/ Și iubindu-mă să repete la nesfârșit/ Să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
, Al.[exandru] (20.X.1895, București - 27.II.1990, București), memorialist și editor. Este fiul Zoei (n. Cornescu) și al lui Petre Rosetti Bălănescu, avocat și moșier. Elenei C. Cornescu, bunica sa după mamă, i-a închinat Ion Heliade-Rădulescu poezia Zburătorul. Urmează la București cursurile Liceului „Gh. Lazăr” (1906-1914) și Facultatea de Litere și Filosofie (1914-1916), unde îi are profesori pe Ovid Densusianu, I.-A. Candrea, I. Bianu și D. Onciul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
singură excesiva sa grijă de expresie” (Perpessicius), „scriitorul delectabil, fin observator al peisajului din afară, ca și al universului interior” (Al. Piru). Altă dimensiune a scrisului lui R. este aceea de portretist, învederată în Cartea albă (1968), unde închină tablete bunicii sale materne, Elena C. Cornescu, apoi lui Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, G. Călinescu, Oscar Lemnaru, pictorului Theodor Pallady, lingviștilor B. P. Hasdeu, Ovid Densusianu și I.-A. Candrea, bizantinologului D. Russo, savantului Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
Salică, regina căpătase autoritate absolută, datorită nașterii moștenitorului tronului, și putea acționa ca regentă la moartea soțului său. De această poziție beneficiase atât mama lui Ludovic al XIII-lea, Maria de Medicis, cât și autoritara și intriganta Caterina de Medicis, bunica sa. Prin această naștere, harta dinastică a Europei se transformase complet. Fratele mai tânăr al regelui, ducele Gaston d‘Orléans și-a văzut destrămat visul de a ajunge regele Franței într-o clipă. Ducele d‘Orléans este considerat de către istorici
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de picături În ochi de suc de silur și pătlagină, amestecat cu ceai de fenicul și flori de trandafir. Pentru ochii Învinețiți se folosesc comprese cu ceai din frunze, flori și tulpini de isop. Umflăturile din jurul ochilor erau tratate de bunicile noastre cu felii de castraveți proaspeți, puse direct pe ochi. Ochii sensibili În caz de intoleranță la lumină (fotofobie), vicii de refracție și lăcrimarea cu ușurință, deosebit de benefic este consumul din ceai de silur, frunze și fructe de afine, precum și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
500 g cartofi fierți tăiați rondele, 3 cepe tăiate peștișori, 2 legături de ridichi tăiate rondele, 5 cremvurști fierți tăiați rondele, 5 felii de șuncă tăiată fideluță și 200 g smântână. Se face o maioneză din trei gălbenușuri cu ulei Bunica, piper, delicat și sare. Se amestecă toate la un loc, iar la final, se ornează cu ridichi și verdeață. SALATĂ ORIENTALĂ 1 kg cartofi, 4 cepe, 2 castraveți murați, 2 căței de usturoi, o lingură de oțet, ½ de linguriță de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
verdeață, apoi se rulează sarmalele și se așează în oală în care se pun bețișoare unul lângă altul, apoi se așează frunze tocate mărunt, peste care punem sarmalele și în loc de apă, la fiert punem 2 l de vin alb. SARMALELE BUNICII 500 g carne de porc, 500 g carne de mânzat, 200 g slănină afumată, 200 g costiță afumată, 1 kg ceapă, 2 morcovi, o cană de orez, o varză murată, sare, piper, cimbru, o lingură de boia dulce Se taie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
peste chec o glazură făcută din 150 g zahăr pudră, 3 linguri de apă și o linguriță de scorțișoară. CHEC CU STAFIDE SI SOS DE LAMAIE 6 ouă, 8 linguri de zahăr, 1 ½ cană de făină, un pachet de margarină Bunica, coajă de lămâie, 100 g stafide înmuiate în coniac, sare și vanilie. Pentru sos se pun zeama de la 2 lămâi, 4 linguri de zahăr, 100 g rom, 50 g stafide și 50 g migdale sau fistic. Se amestecă toate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lucrează cu echipamente profesionale de prelucrare automată a datelor, acum putând fi considerat utilizator oricine poate folosi o tastatură, indiferent de scopul urmărit. Astfel, s-a extins dorința sau nevoia de utilizare a calculatoarelor de la copii de vârstă școlară, până la bunicile lor, care-și păstrează rețetele în computer. Este de presupus că nici nepoții și nici bunicile nu au vreo cunoștință despre drepturile de proprietate intelectuală și ceea ce presupun ele. În consecință, ei nu-și vor da seama că folosind copii
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
folosi o tastatură, indiferent de scopul urmărit. Astfel, s-a extins dorința sau nevoia de utilizare a calculatoarelor de la copii de vârstă școlară, până la bunicile lor, care-și păstrează rețetele în computer. Este de presupus că nici nepoții și nici bunicile nu au vreo cunoștință despre drepturile de proprietate intelectuală și ceea ce presupun ele. În consecință, ei nu-și vor da seama că folosind copii ale unor programe sau jocuri comit o ilegalitate privind încălcarea copyrightului sau a altor forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
replica "Mama, ai țipat! Ești pedepsită, stai la colț!" (ca preluare/asumare a modelului doamnei educatoare, ca tip de comportament folosit de către aceasta în activitățile derulate cu copiii în grădiniță), un băiețel de 3 ani face împărțirea jeleurilor, după modelul bunicii: "Una pentru Matei, una pentru Ani, una pentru...", iar o fetiță de 4 ani reflectă, la nivel verbal (vezi sintagma "de câțiva ani", care nu corespunde, în fapt, realității trăite de fetiță), adresându-i-se unui băiețel de 7 ani
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nuanțate despre locutor: de exemplu, "tonul înalt este asociat cu nemulțumirea, iritarea, frica sau revendicările infantile", pe când cel de copil "sugerează nesiguranță, experiență redusă sau lipsa de autoritate", "tonul parental" implică, în general, supunere din partea interlocutorului, "deoarece evocă autoritatea părinților, bunicilor sau a profesorilor", iar tonul scăzut "creează senzația de relaxare, control pe situație, forță bine temperată", fiind un ton "blând, consolator sau securizant" (Nuță, 2004, p. 22); de aici importanța, recunoscută, de altfel, din practica și realitatea comunicării, a tonului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Da, din fericire, mi-a răspuns bucuros.; respectiv, dramatizate (în cazul în care trimiterea este către un pasaj dintr-un text literar, nu către situații curente de comunicare): lupul: Ce faci aici, Scufiță Roșie?; Scufița Roșie: Sunt în drum spre bunica, îi duc plăcinte...; * monologate: Chiar mă gândeam... Timpul trece încet și se pare că răbdarea nu e punctul meu forte... Poate că dacă aș ști că...; sau, nuanțând, contexte comunicative interpersonale, respectiv didactice/educaționale implicând actualizarea unor elemente precum: * "analogii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
din rolul respectiv și să intre într-un altul (indicat verbal sau prin reprezentare imagistică/fotografică etc. de către ceilalți participanți la activitate), însă păstrând replica inițială; de exemplu, Tare mă bucur că ai venit la mine! replica unui copil către bunica sa, a bunicului către nepot, a doamnei învățătoare către un fost elev, a unui copil de 5 ani către un personaj imaginar sau către o păpușă pe care o consideră invitată la ziua lui de naștere etc.; aceeași replică spusă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la ziua lui de naștere etc.; aceeași replică spusă în șoaptă, tare, strigat (contextualizat locutorul spune replica respectivă la urechea unui prieten, pentru a nu-i deranja pe cei din jur, în salonul de spital; sau un copil bucuros, entuziasmat bunicilor care au venit în vizită; sau o persoană cu deficiențe de auz unui prieten etc.), exprimând bucurie reală sau, dimpotrivă, ironie, nemulțumire etc. III.2. Tehnici ale instanței interlocutoriale reperabile în comunicare/comunicarea-teatru Instanța interlocutorială este concretizată, în comunicarea interpersonală
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
lună, un an... alcătuire teatrală pentru tineret și școlari. București: Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Murariu, L., & Prepeliță, M. (2007). Cu ochii spre scenă. Texte dramatizate pentru școlari mai mari, mai mici, părinți și bunici. Iași: Editura Optima. Nedelcu Mihăilescu, F.E. (2005). Copilul un mic actor. Slatina: Editura Didactic Press. Negru, M., & Dobrotă, R. (2010?). Jucăm teatru, recităm și-nvățăm să circulăm. Craiova: PrintXpert. Pană, C. (1998). Dramatizări după povești și povestiri celebre. Scenete pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un mini documentar - spunea recent într‐un interviu îndrăgita Margareta Pâslaru, marea noastră cântăreață a anilor 70 - 80, emigrată în America de peste 20 de ani. „Sunt foarte emoționată când vorbesc despre el, pentru că practic, eu am crescut în atelierul lui. Bunica picta în stil impresionist și în pauză îi cânta bunicului la pian piese din Chopin. Ca să‐l inspire! Iar el lucra. Specialitatea lui erau sculpturile monumentale. Și chiar vă invit pe d v. să mergeți să vedeți operele pe lângă care unii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a adus apreciatul inginer Cezar Zugravu. Cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de activitate a ziarului Rulmentul, în articolul „Răsfoind colecția” Constantin Clisu evidenția pe semnatarii articolelor care au fost nelipsiți: „Nicolae Rainea, Eliade Solomon, Sandu Tacu, Mihai Ivan, Maria Bunica, Maria Petrea, Cornel Văleanu, Emil Iovu, Laurențiu Gheorghiu, Grigore Diaconu, C.I. Voinescu, Lacea Nicolae, Ene Jalbă și adaugă: „se cuvine a amin ti pentru efortul deosebit în editarea gazetei, pe tovarășii Codreanu Iordache, Ion Oprea, Constantin Hușanu, care ani de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
preocupare literară, cu compuneri, versuri, proză, desene, jocuri, ghicitori, informații, năzbâtii, șarade. Aici debutează cu succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie) elev în clasa a II-a a școlii primare nr.4 Bârlad, cu o spirituală poveste auzită de la bunici: „Sfântul Nichifor". La „Poșta redacției" i se răspundea: „Ne-a plăcut mult poezioara ta hazlie „Porecla". O vom publica în numărul viitor fiindcă ne-ai adus-o prea târziu.". „Porecla" va apare în proximul număr, continuată apoi de povestea de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost abandonată de mamă și de acest tată de-al doilea la vârsta de doi ani, la cineva din cartier, o persoană la care părinții fuseseră chiriași. Nu după mult timp [două luni] această persoană [,,o alcoolică”] duce inculpata la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P., mama inculpatei naște cel de-al doilea copil, un băiat pe care inculpata mărturisește
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având sentimentul inutilității, nesiguranței, al lipsei de valoare - caracteristici evidente în modul de a gândi și de a acționa al inculpatei.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta cu bunicul, bunica? (În momentul întrebării, fizionomia feței s-a schimbat, expresia de ură, de durere a inculpatei a dispărut, locul ei fiind luat de una de bucurie determinată de rememorarea unor amintiri plăcute.) I: Au fost cei mai frumoși ani din viața
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
determinată de rememorarea unor amintiri plăcute.) I: Au fost cei mai frumoși ani din viața mea, o perioadă bună, frumoasă. În amărăciunea ei, în sărăcia ei a avut grijă de mine, cu ce-a dat Dumnezeu... (Inculpata vorbește frumos despre bunici, are amintiri plăcute în legătură cu această perioadă a copilăriei. Nevoia stringentă de dragoste, de apartenență, de siguranță îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vorbește frumos despre bunici, are amintiri plăcute în legătură cu această perioadă a copilăriei. Nevoia stringentă de dragoste, de apartenență, de siguranță îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă, aceasta având față de inculpată o atitudine protectivă, plină de afecțiune. În jurul vârstei de șapte ani ai inculpatei, mama și tatăl vitreg revin cu domiciliul în B.: „Și-a adus și ea aminte de mine, fiind deranjată de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintr-o familie modestă cu copii mulți, copilărind într-un climat nefavorabil. De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei garsoniere, inculpata împreună cu tatăl vitreg și cu mama se instalează în noua locuință.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta în continuare... I: Din acest moment a început calvarul vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]