15,033 matches
-
Mintz din partidul Poalei Agudat Israel (Muncitorii lui Agudat Israel) a îndeplinit funcția de ministru al poștei. Rabinul Yaakov Arie Alter, actualul rabin din Gur, este membru in Sfatul Maimarilor Torei, forumul conducător al partidului Agudat Israel. Hasidimii Gur poartă costume întunecate, așa numiții „hoizn-zokn” „pantaloni trei sferturi”, care ajung până la jumătatea moleților și sunt strecurați în ciorapi (nu izmene de tip „halber hoizn” ca la alte curți hasidice), un caftan și o pălărie tare și rotundă de fetru, precum și o
Hasidimii Gur () [Corola-website/Science/336538_a_337867]
-
timp simbolizând vegetația și viața (putere în deșertul uscat). Se pare că această culoare, după moartea lui Muhammad, poate fi purtată doar de califi la turbane. Totodată, în Coran (Sura 18:31) este menționat faptul că locuitorii Paradisului vor purta costume din mătase fină, de culoare verde. În alte zone ale lumii musulmane, verdele este asociat unui hadith aparținând lui Muhammad, în care se afirmă că „trei lucruri din lume sunt acceptate: apa, verdeața și o față frumoasă”. Mormintele sfinților sufiști
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
timp după lansarea pachetului de expansiune. Sunt și multe moduri neoficiale, pentru designul hainelor, a personajelor, etc. În noiembrie 2007, Editorul The Movies a fost lansat de DCMF, o unealtă adresată celor mai puțin experimentați în crearea de noi platouri/costume și obiecte de decor. "The Movies" a fost des folosit în videourile machinima. Machinima este un program de făcut filme, cu un mediu 3D, în care personajele pot fi controlate de oameni, scripturi sau de inteligentul artificial. Coloana sonoră pentru
The Movies () [Corola-website/Science/331194_a_332523]
-
ale consolei PlayStation 3, fiind lansat ulterior în Europa și inclus în "The Complete Edition". Toate lucrurile care au fost inițial disponibile pentru cei care au precomandat jocul au fost incluse într-un DLC lansat la 31 mai 2011: două costume, Broderick și Sharpshooter, două arme, pistolul placat cu nichel și pistolul mitralieră Thompson (denumit în joc Chicago Piano Gun) și provocarea „Badge Pursuit”, prin care jucătorii trebuie să colecționeze insigne ascunse în lumea jocului. La 28 septembrie 2011, Rockstar a
L.A. Noire () [Corola-website/Science/331196_a_332525]
-
Inez van Lamsweerde și Vinoodh Matadin, directorul de tatru avangardist Robert Wilson, artista Marină Abramović și artistul Jeff Koons. Gâgă a deschis MTV Video Music Awards în 2013 cu un spectacol pentru ”Applause”, disecându-și carieră cu o serie de costume colorate și peruci. Apoi a fost cap de afiș la iTunes Festival pe 1 septembrie 2013, unde a organizat un spectacol cu tot noul ei material într-o mulțime de 5000 de oameni, T.I. inițial făcând parte din concert, dar
Artpop () [Corola-website/Science/331226_a_332555]
-
patru romane, a căror acțiune avea continuitate și care conțineau același grup de personaje, această carte face un salt de cinci sute de ani în viitor și prezintă o perioadă în care singurul supraviețuitor al pelerinilor inițiali este Shedemei, grație costumului care-i prelungește viața și a numeroaselor perioade petrecute în stare de animație suspendată. Descendenții lui Nafai și ai lui Elemak au construit orașe și au întemeiat regate, iar dușmănia dintre cei doi frați nu a fost uitată. Nafaii îl
Născuți pe Pământ () [Corola-website/Science/331258_a_332587]
-
prima expoziție permanentă, cu profil mixt istorico-etnografic. Din anul 1990 devine filială a Muzeului de Etnografie Brașov. Muzeul adăpostește documente istorice, piese de port popular mocănesc și ceangăiesc, obiecte ce amintesc de cărăușitul mocanilor săceleni, unelte, obiecte de uz casnic, costume, reconstituiri de interioare sătești tradiționale. Clădirea este monument istoric, atestată documentar în anul 1543. Timp de trei secole a servit ca loc de strângere a dijmelor. În timp, clădirea a suferit modificări, aspectul actual datând din anul 1804. Din 1848
Muzeul Etnografic din Săcele () [Corola-website/Science/331326_a_332655]
-
se realizează o trecere subtilă de la pictura religioasă la cea de șevalet situată la etaj. Astfel, cu personajele miniaturale de influență occidentală, în interioare destul de sumar prezentate de Tattarescu, deschidem calea vizitatorului spre portretele anonime de boieri. Acestea amintesc, prin costume și chipurile expresive „zugrăvite” schematic, de tradiția tablourilor votive ale diferiților ctitori de biserici. Lucrările realizate spre sfârșitul secolului al XIX-lea de artiști precum: Nicolae Grigorescu, Sava Henția, George Demetrescu Mirea și Ștefan Vasilescu, vorbesc de stilurile și schimbările
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
diverse formate, plachete-invitații, cataloage, cărți de teatru, reviste teatrale, muzicale și cinematografice din Arad, fotografii cu artiști ai teatrului și din spectacole, partituri muzicale manuscrise sau tipărite, diverse obiecte de recuzită teatrală, instrumente muzicale, tablouri-portrete ale unor personalități culturale arădene, costume din spectacole, aparate pre-cinematografice și cinematografice etc. Dintre acestea sunt de menționat: statutul, regulamentul de funcționare și programa de studiu a Conservatorium-lui din Arad (1833 - a șasea instituție de acest tip din Europa); afișe ale unor spectacole jucate pe scena
Colecția de Istorie a Teatrului, Muzicii și Cinematografului „Iosif Sârbuțquot; () [Corola-website/Science/331316_a_332645]
-
sat vizitatorii vor descoperi lavița, lada de zestre și masa cu dulap în care odinioară bunicuțele ascundeau borcanele cu dulceață, în cel de oraș vor putea să asculte la patefon o romanță veche. În ultima sală de la etaj, se găsesc costumele populare tradiționale, care vădesc cu prisosință măiestria, înclinațiile artistice și inventivitatea inegalabilă a sătencelor noastre și confirmă faptul că: "Unul din cele mai frumoase costume naționale e al poporului țăran din Moldo-România. Dimpreună cu persoana ce-l îmbracă, este încântător
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
putea să asculte la patefon o romanță veche. În ultima sală de la etaj, se găsesc costumele populare tradiționale, care vădesc cu prisosință măiestria, înclinațiile artistice și inventivitatea inegalabilă a sătencelor noastre și confirmă faptul că: "Unul din cele mai frumoase costume naționale e al poporului țăran din Moldo-România. Dimpreună cu persoana ce-l îmbracă, este încântător în ochii privitorului". Expoziția de la Casa Dobrescu este un punct de referință pentru cunoașterea etnosului dâmbovițean și, în același timp, un inedit moment evocator prin
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
cu monogramă, servieta de diplomat (cu cifru), cutia pentru pălării (cu monogramă), o lampă de birou, trusa de birou, o călimară și o scrumieră care i-au aparținut, însemnele lojei masonice al cărui membru a fost, fotografii ale urmașilor săi, costumul popular și bijuterii care au aparținut Ecaterinei Kogălniceanu sunt valoroase piese de patrimoniu care conferă autenticitate ambientului creat. Având în vedere faptul că astfel de clădiri de patrimoniu devenite muzee nu trebuie să rămână pentru generațiile viitoare doar depozitarele unor
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
este un muzeu județean din Piatra-Neamț, amplasat în Piața Libertății nr. 1. Înfățișează aspecte ale locuinței țărănești tradiționale de pe Valea Bistriței, costumul popular românesc din zonă, principalele meșteșuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului, țesutul, cojocăritul etc.). Dintre piesele expuse de referință sunt: mobilierul masiv (laițele, masa, patul), soba, bogatele țesături de lână (păretare, scoarțe, culmea de deasupra patului pe care
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
Aici se pot vedea vitrine cu documente, fotografii, facsimile ce reprezintă momente din activitatea publica a savantului: Președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, Prim Ministru, Președinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Culturala a Tuturor Romanilor; sala a doua, ne întâmpină cu costumul de academician pe care Nicolae Iorga l-a purtat la ședințele solemne ale Academiei Romane; într-una din vitrine sunt expuse fotografii și documente ce imortalizează secvențe ale vizitei din 1930 in S.U.A. Nicolae Iorga este surprins de obiectivul aparatului de
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
a cercetărilor noi. Muzeul deține colecții de arheologie (preistorică, dacică, medievală), istorie (exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigilii, documente, carte veche, memorialistică), etnografie (instalații țărănești, mobilier tradițional românesc, șvăbesc, ucrainean și maghiar, podoabe, icoane pe sticlă și lemn, costume populare, textile utilitare și decorative, ceramică, fotografii, etc.). Deține bunuri culturale clasate în Tezaur și Fond. Expozițiile de bază au fost modernizate în anul 1992, precum și în perioada 2002-2007. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Județean Satu Mare () [Corola-website/Science/331372_a_332701]
-
un târnaț în formă de U, în partea dinspre stradă, pe lungimea casei și în spate, susținut de 14 stâlpi de forma octogonala. Componentă casei este de 3 încăperi, în primul spațiu se află cameră curată cu piesele de mobilier, costume populare și textile. Al doilea spațiu, unde se află intrarea este destinat unei prezentări a istoriei locale. În ultima încăpere se află amenajată o cameră de locuit cu piese de mobilier, obiecte ceramice, piesele folosite la țesut. Colecția muzeala funcționează
Muzeul Etnografic Maghiar „Sipos Lászlo” () [Corola-website/Science/331373_a_332702]
-
în afara filmului și secvențe documentare speciale, așa cum sunt "Realizarea filmului "Doamna de Fier" (conform, "Making The Iron Lady"), "Recrearea tinerei Margaret Thatcher" (conform, "Recreating the Young Margaret Thatcher"), "Bătălia din Camera Comunelor" (conform, "Battle în the House of Commons"), "Realizarea costumelor" (conform, "Costume Design") și "Denis: Omul din spatele femeii" (conform, "Denis: The Mân Behind the Woman"). <ǃ--Biographical films about Prime Ministers-->
Doamna de Fier (film) () [Corola-website/Science/331402_a_332731]
-
și secvențe documentare speciale, așa cum sunt "Realizarea filmului "Doamna de Fier" (conform, "Making The Iron Lady"), "Recrearea tinerei Margaret Thatcher" (conform, "Recreating the Young Margaret Thatcher"), "Bătălia din Camera Comunelor" (conform, "Battle în the House of Commons"), "Realizarea costumelor" (conform, "Costume Design") și "Denis: Omul din spatele femeii" (conform, "Denis: The Mân Behind the Woman"). <ǃ--Biographical films about Prime Ministers-->
Doamna de Fier (film) () [Corola-website/Science/331402_a_332731]
-
rând: funcționar la Creditul Agricol (1901-1902), corector, reporter, pedagog la liceul particular “Lyautey” (1902-1903), secretar al Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică (1904-1911) și profesor de literatură dramatică tot aici (1911-1917) sustinând conferințe de istorie a literaturii dramatice și a costumelor. Din 1901 activează în presă: corector la “Cronica”, colaborează la diferite periodice, printre care “Paloda” din Bârlad (unde a debutat, în prima clasă de liceu), “Paloda literară” (este unul dintre membrii fondatori), “Făt-Frumos” (face parte din grupul celor cinci poeți
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
toată țara. În aprilie 1944, pentru a treia oară, pentru o perioadă scurtă de timp, acceptă să conducă Teatrul Național, în timpul bombardamentelor aeriene și pe perioada convalescenței lui Liviu Rebreanu, izbutind să evacueze în câteva zile averea Teatrului Național, salvând costumele, perucile, recuzita, covoarele, mobilierul, tapițeria, biblioteca, muzeul și arhiva, fie la Curtea de Argeș fie la Sinaia, fie în alte locuri mai sigure. În cateva luni clădirea Teatrului Național este mistuită în timpul bombardamentelor.
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta Sița), Corina Constantinescu (Sofia), Mitică Popescu (Lefter) și Dorel Vișan (Nichitache). Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (fluența istorisirii epico-lirice, omogenitatea și coerența vizuală, decorurile și costumele de „fin de siècle” și interpretările actoricești), precizând însă că filmul păstrează „aspectul idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu”, dar pune accentul pe conflictele sociale de la sfârșitului secolului al XIX-lea între boieri și arendași și între boieri și
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
și între boieri și țărani, cu un deznodământ tragic și grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor de viță
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Mărgineanu; "ex-aequo" cu Călin Ghibu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru interpretare feminină (Rodica Tapalagă, pentru rolul Aglaia), premiul pentru interpretare masculină (Victor Rebengiuc; "ex-aequo" cu Amza Pellea pentru rolul Manlache Preda din "Osînda") și premiul pentru scenografie (Lidia Luludis, pentru costumele de la acest film). Romanul a fost dramatizat de Iosif Petran pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în 1967 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 95 de minute în regia artistică a lui Mihai Zirra. Distribuția a fost
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta Sița), Corina Constantinescu (Sofia), Mitică Popescu (Lefter) și Dorel Vișan (Nichitache). Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (fluența istorisirii epico-lirice, omogenitatea și coerența vizuală, decorurile și costumele de „fin de siècle” și interpretările actoricești), precizând însă că filmul păstrează „aspectul idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu”, dar pune accentul pe conflictele sociale de la sfârșitului secolului al XIX-lea între boieri și arendași și între boieri și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
și între boieri și țărani, cu un deznodământ tragic și grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor de viță
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]