15,784 matches
-
circuitul agricol, - toate produsele la care se face referire în Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1010/86(3), modificat ultima dată de Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1148/98(4) cu condiția ca acestea să nu fie obținute din sfeclă de zahăr cultivată pe un teren scos temporar din circuitul agricol și să nu conțină produse derivate din sfeclă de zahăr cultivată pe teren scos temporar din circuitul agricol. (1) JO L 160, 26.06.1999, p.1. (2) JO L 181, 01
jrc3177as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88333_a_89120]
-
dată de Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1148/98(4) cu condiția ca acestea să nu fie obținute din sfeclă de zahăr cultivată pe un teren scos temporar din circuitul agricol și să nu conțină produse derivate din sfeclă de zahăr cultivată pe teren scos temporar din circuitul agricol. (1) JO L 160, 26.06.1999, p.1. (2) JO L 181, 01.07.1992, p.12. (3) JO L 215, 07.08.1997, p.3. (1) JO L 355, 05.12
jrc3177as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88333_a_89120]
-
Fructe uscate, coji de fructe, sâmburi de fructe, nuci și semințe comestibile - Fructe congelate și alte fructe conservate și produse pe bază de fructe, inclusiv produse omogenizate pentru sugari, preparate dietetice și ingrediente culinare bazate exclusiv pe fructe Exclusiv: Legume cultivate pentru fructele lor, cum ar fi roșii, castraveți și vinete (01.1.7); gemuri, marmelade, compoturi, jeleuri, piureuri și paste de fructe (01.1.8); părți ale plantelor conservate în zahăr (01.1.8); sucuri de fructe (01.2.2
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
năut este în întregime acoperită de perișori care secretă acid oxalic și acid malic. A fost introdus, drept cultură, în Evul Mediu, iar în estul Europei, începe să fie cunoscut abia din secolul al XVII-lea. Acum această plantă este cultivată în unele republici din Federația Rusă, în Asia Centrală, Africa, India, precum și în unele țări din Europa precum Spania, Italia și Bulgaria. În perioada când Dobrogea făcea parte componentă a Imperiului Otoman și unde trăia o însemnată comunitate turcă, au existat
Năut () [Corola-website/Science/303111_a_304440]
-
protectorat francez, este refuzat însă de Mac-Mahon, guvernatorul Algeriei, de armată și de populația de francezi stabiliți în colonie, așa-numiții coloni. Foametea din 1868 ucide jumătate de milion de algerieni, și pentru că terenurile cele mai bune, din apropierea coastei, erau cultivate doar de europeni, în principal pentru export. Păturile inferioare își permiteau o oarecare neutralitate față de politică, neasociindu-se nici cu patronatul, constând în mare parte din burghezie, nici cu clasa politică. O lege promulgată pe 23 mai 1863 dă dreptul
Al Doilea Imperiu Francez () [Corola-website/Science/303149_a_304478]
-
14 - 23 grade Celsius, iar cea minimă în jur de 7-15 °C (deci o temperatură medie anuală de circa 15 grade Celsius). Pilonii care stau la baza bogățiilor Ibizei sunt: cultură, frumusețile naturii și ecologia. În pământul sau fertil se cultivă măslini, portocali, smochini, lamai, legume și cereale. Este o insulă preferată de turiști datorită climei sale primăvăratice, dar și pentru siturile arheologice interesante. Capitala insulei este orașul Ibiza, situat în zona de sud-est a insulei; are o economie bazată pe
Ibiza () [Corola-website/Science/303183_a_304512]
-
de alimentare publică și 2 unități de deservire socială. În oraș sunt 3 filiale ale băncilor comerciale și 2 ale companiilor de asigurare. Serviciile de agrement sunt reprezentate de baza de odihnă „Dumbrava”. În domeniul agricol activează „Cereale” S.R.L., care cultivă porumb și alte culturi agricole. Localitatea este intersectată de traseul Soroca-Rezina, lungimea totală a drumurilor publice este de circa 20 km. Orașul are stație de cale ferată. Primarul orașului Șoldănești este Ion Cuculescu (PN), ales în iunie 2015. Componența Consiliului
Șoldănești () [Corola-website/Science/303199_a_304528]
-
munți de origine vulcanică. Malurile sudice sunt ideale pentru copii datorită apelor mai puțin adânci. În partea nordică apele sunt mai adânci. Apă și nămolul catifelat sunt remedii foarte eficace împotriva stresului, nevrozelor și anemiilor. Datorită solului vulcanic aici se cultivă vită de vie cu renumitul vin de Badacsony, peșterile în rocile vulcanice de la Talpoca, sunt elemente care completează cadrul peisagistic al lacului Balaton, conferindu-i cel mai important loc în turismul maghiar. Anual lacul Balaton este vizitat de peste 2 milioane
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
Mustoasa de Măderat este un soi autohton românesc de viță de vie, originar din localitatea Măderat și cultivată în podgoriile Miniș-Măderat, județul Arad. Vinurile obținute din acest soi sunt albe, cu o tărie alcoolică de circa 9,5-11%. De culoare galben-verzuie, Mustoasa de Măderat se caracterizează prin prospețime și fructozitate. Când se degustă lasă în gură o senzație
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
o tărie alcoolică de circa 9,5-11%. De culoare galben-verzuie, Mustoasa de Măderat se caracterizează prin prospețime și fructozitate. Când se degustă lasă în gură o senzație de proaspăt și răcoros. Vinul a luat denumirea de la zona în care este cultivat soiul de struguri din care este produs: Măderat. În lucrarea sa “Vechi soiuri românești de viță-de-vie”, dr ing. Ion Pușcă scrie: “Cu o tradiție milenară, podgoria Miniș-Măderat este una dintre cele mai vechi și mai renumite din România. Soiul, creat
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
acreditată ideea că Mustoasa de Măderat ar fi unul și același cu soiul unguresc Lampor Feher, sau că provine din acest soi. Chiar și cu aceste controverse, soiul a intrat în istorie ca fiind unul destinat obținerii vinurilor albe, fiind cultivat în Crișana și Transilvania și, foarte rar, în alte zone din România. Având o aciditate destul de ridicată, vinurile se caracterizează prin multă prospețime și fructuozitate. Când se degustă, Mustoasa de Măderat lasă în gură o senzație de proaspăt, de răcoros
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
ca aperitiv, datorită prospețimii și fructuozității. Se potrivește cu preparatele din pește, carne din pui și brânzeturi moi. Acest soi se caracterizează printr-o creștere viguroasă, lăstarii în vârstă de un an depășesc cu ușurință 3 metri. Fiind autofertil, este cultivat în plantații mari, pure, neavând nevoie de alte soiuri polenizatoare. Strugurii cu o lungime de 15-18 cm, sunt puternic bătuți, la coacere boabele sunt deformate din cauza desimii, având o culoare verde-gălbui, cu puncte dese ruginii. În general, Mustoasa de Măderat
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
Creața este un soi de struguri cu origine incertă, care se cultivă de mult timp în zona Banatului, la Teremia. Creața, numită și Riesling de Banat - produce struguri uni sau birpați, de mărime mică-mijlocie, de formă cilindro-conică, boabe așezate dens pe ciorchine, culoarea pielitei verde-gălbuie, și uneori galben-aurie, miezul foarte suculent. Vinul
Creață de Banat () [Corola-website/Science/302294_a_303623]
-
ciorchine, culoarea pielitei verde-gălbuie, și uneori galben-aurie, miezul foarte suculent. Vinul care se obține, nu necesită învechire și este bun în primul an, cel mult în al doilea. Se apropie uneori de calitatea vinurilor superioare. Este un vin răcoritor. Este cultivat tot mai puțin, riscând chiar să dispară în totalitate în timpul regimului comunist. Arii restrânse cultivate cu creață se mai găsesc în podgorii precum cele de la Recaș. Strugurii sunt mari, crocanți iar vinul obținut e sec spre demisec, cu un buchet
Creață de Banat () [Corola-website/Science/302294_a_303623]
-
necesită învechire și este bun în primul an, cel mult în al doilea. Se apropie uneori de calitatea vinurilor superioare. Este un vin răcoritor. Este cultivat tot mai puțin, riscând chiar să dispară în totalitate în timpul regimului comunist. Arii restrânse cultivate cu creață se mai găsesc în podgorii precum cele de la Recaș. Strugurii sunt mari, crocanți iar vinul obținut e sec spre demisec, cu un buchet agreabil, îmbietor.
Creață de Banat () [Corola-website/Science/302294_a_303623]
-
Grasa de Cotnari este un soi de viță de vie tipic românesc, cultivat în România încă din secolul al XV-lea. Strugurii sunt de mărime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificați, cu boabe dese și nomogene, de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea expusă la soare. Se cultivă în mod tradițional în vechile podgorii
Grasă de Cotnari () [Corola-website/Science/302290_a_303619]
-
de viță de vie tipic românesc, cultivat în România încă din secolul al XV-lea. Strugurii sunt de mărime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificați, cu boabe dese și nomogene, de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea expusă la soare. Se cultivă în mod tradițional în vechile podgorii de la Cotnari, unde a fost cultivat încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pentru obținerea vinului, strugurii sunt culeși atunci când sunt deja trecuți de maturitate și atacați de putregaiul cenușiu ("Botrytis cinerea"). Vinul
Grasă de Cotnari () [Corola-website/Science/302290_a_303619]
-
al XV-lea. Strugurii sunt de mărime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificați, cu boabe dese și nomogene, de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea expusă la soare. Se cultivă în mod tradițional în vechile podgorii de la Cotnari, unde a fost cultivat încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pentru obținerea vinului, strugurii sunt culeși atunci când sunt deja trecuți de maturitate și atacați de putregaiul cenușiu ("Botrytis cinerea"). Vinul obținut este un vin superior alb, de desert, demisec sau licoros, cu
Grasă de Cotnari () [Corola-website/Science/302290_a_303619]
-
Fetească Regală la Stațiunea de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Blaj a fost extrasă selecția clonală Fetească Regală 21 Blaj și a fost omologată în anul 1979. Având o mare plasticitate ecologică, dar și datorită producțiilor ridicate obținute, soiul se cultivă în foarte multe areale viticole, chiar și în areale caracterizate printr-un ecoclimat mai puțin favorabil cultivării soiurilor albe de calitate. În prezent, este cel mai cultivat soi din România, ocupând o suprafață de 12.639,3181 ha. De asemenea
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
multe areale viticole, chiar și în areale caracterizate printr-un ecoclimat mai puțin favorabil cultivării soiurilor albe de calitate. În prezent, este cel mai cultivat soi din România, ocupând o suprafață de 12.639,3181 ha. De asemenea, soiul este cultivat și în alte țări viticole ale Europei demonstrând că este unul din soiurile românești de valoare.
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
an. Walt Disney Concert Hall, piesa de rezistență a centrului muzical, este gazdă prestigioasei Filarmonice Los Angeles. Organizații notabile precum Center Theatre Group, Los Angeles Master Chorale și Los Angeles Opera sunt de asemenea companii ale centrului muzical. Talentul este cultivat local la instituții de prestigiu precum Colburn School și USC Thornton School of Music. Sunt 841 de muzee și galerii de artă în Comitatul Los Angeles. Los Angeles are mai multe muzee pe cap de locuitor decât orice alt oraș
Los Angeles () [Corola-website/Science/302282_a_303611]
-
boabele de cereale prin vânturătoare sau a le face să cadă de la o mică înălțime pentru ca vântul să împrăștie impuritățile ușoare. Măcinau apoi cerealele obținând făină, preparată pentru a face bere sau o stocau pentru o utilizare ulterioară. Vechii egipteni cultivau grâu și orz folosite pentru a prepara pâine și bere. Culegeau plantele de in pentru a țese foi de lenjerie de pat și de a face haine. Papirusul crescut pe malurile fluviului Nil era folosit pentru a face hârtia. Legumele
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
pentru a prepara pâine și bere. Culegeau plantele de in pentru a țese foi de lenjerie de pat și de a face haine. Papirusul crescut pe malurile fluviului Nil era folosit pentru a face hârtia. Legumele și fructele au fost cultivate în parcele de grădină, aproape de locuințele lor, și trebuia să fie udate cu mâna. Legume includeau praz, usturoi, pepeni, dovleci, leguminoase, salata verde, și alte culturi. Cultivau strugurii din care făceau vin. Egiptenii credeau într-o relație echilibrată dintre oameni
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
fluviului Nil era folosit pentru a face hârtia. Legumele și fructele au fost cultivate în parcele de grădină, aproape de locuințele lor, și trebuia să fie udate cu mâna. Legume includeau praz, usturoi, pepeni, dovleci, leguminoase, salata verde, și alte culturi. Cultivau strugurii din care făceau vin. Egiptenii credeau într-o relație echilibrată dintre oameni și animale, fiind un element esențial al ordinii cosmice . Astfel, s-au considerat că oamenii, animalele și plantele erau membri ai unui singur întreg. Animale, atât domestice
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
locală. Călugărul Eisai a ținut să evidențieze efectele benefice ale ceaiului verde în cartea sa "Menținerea sănătății prin ceai" (1211): „Ceaiul este un medicament miraculos pentru menținerea sănătății. Ceaiul are o putere extraordinară de prelungire a vieții. Oriunde o persoană cultiva ceai, va avea parte de o viață lungă.” Din toate timpurile ceaiul este „elixirul care creeaza lăcașul de nestrămutat al nemuririi”. Din acest pasaj reiese faptul că ceaiul verde a fost apreciat din timpuri străvechi că un puternic medicament. În
Ceai verde () [Corola-website/Science/302319_a_303648]