14,928 matches
-
multe sinoade ecumenice. Credința este inclusă în învățăturile bisericii catolice, anglo-catolice, ortodoxe, fiind exprimată în liturghiile lor, unde în mod repetat se folosește apelativul „pururea fecioară” în privința Mariei. Anumiți inițiatori ai reformei protestante, cum ar fi Luther, au susținut această doctrină. Totuși, mai târziu a fost abandonată de anumite biserici protestante, fiind menținută în prezent de către teologii anglicani și luterani. Credința în fecioria eternă a Fecioarei Maria, care este considerată ""(parte esențială a credinței catolice, spre exemplu), susține că Maria a
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
în fecioria eternă a Fecioarei Maria, care este considerată ""(parte esențială a credinței catolice, spre exemplu), susține că Maria a fost fecioară înainte, în timpul și după ce l-a născut pe Iisus, pe durata întregii vieți. Distingem trei aspecte ale acestei doctrine(înainte, în timpul și după naștere) ce sunt incluse în credința , (fără ca Maria să își piardă virginitatea). Doctrina pururei feciorii nu trebuie confundată cu cea a Imaculatei Concepții a Mariei, care se referă la conceperea miraculoasă a Fecioarei Maria fără să
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
că Maria a fost fecioară înainte, în timpul și după ce l-a născut pe Iisus, pe durata întregii vieți. Distingem trei aspecte ale acestei doctrine(înainte, în timpul și după naștere) ce sunt incluse în credința , (fără ca Maria să își piardă virginitatea). Doctrina pururei feciorii nu trebuie confundată cu cea a Imaculatei Concepții a Mariei, care se referă la conceperea miraculoasă a Fecioarei Maria fără să fie atinsă ("macula" în latină) de păcatul originar. Termenul grecesc "" ("Pururea Fecioară") este atestat de Epifanie al
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
al IV-lea și este des folosit în liturghia bisericilor ortodoxe. , (punctul 499), include termenul "Aeiparthenos" și în ceea ce privește dogma (Hristos este), (punctul 57), declară: "Nașterea lui Hristos nu a afectat fecioria desăvârșită a mamei sale, ci dimpotrivă, a sanctificat-o." Doctrina eternei feciorii este deasemenea susținută de către o parte a bisericilor și luterane. Rugăciunile din liturghia ortodoxiei răsăritene se termină de obicei cu următoarea formulă: "Preasfânta, Preacurata, Preabinecuvântata, slăvita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și ." Fecioria Mariei în timpul conceperii lui Iisus
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
în evanghelii precum și "Iacob, fratele Domnului" menționat în , sau "fratele lui Iisus cel numit Hristosul, al cărui nume era Jacob" menționat de Josephus au fost astfel interpretate de anumite texte ca nefiind copiii Mariei. Nu există un consens deplin asupra doctrinei fecioriei eterne a Mariei în cadrul bisericii timpurii la sfârșitul secolului al doilea, spre exemplu Tertulian(c.160 - c.225) nu predica acceastă doctrină(deși predica conceperea miraculoasă, virginală, a lui Iisus), dar Irineu (c.130 - c.202) susținea pururea feciorie
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
au fost astfel interpretate de anumite texte ca nefiind copiii Mariei. Nu există un consens deplin asupra doctrinei fecioriei eterne a Mariei în cadrul bisericii timpurii la sfârșitul secolului al doilea, spre exemplu Tertulian(c.160 - c.225) nu predica acceastă doctrină(deși predica conceperea miraculoasă, virginală, a lui Iisus), dar Irineu (c.130 - c.202) susținea pururea feciorie pe langă alte teme marianice. Doctrina obține un suport considerabil în secolul următor. Origen (185-254) a insistat asupra problemei fraților lui Iisus, susținând
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
bisericii timpurii la sfârșitul secolului al doilea, spre exemplu Tertulian(c.160 - c.225) nu predica acceastă doctrină(deși predica conceperea miraculoasă, virginală, a lui Iisus), dar Irineu (c.130 - c.202) susținea pururea feciorie pe langă alte teme marianice. Doctrina obține un suport considerabil în secolul următor. Origen (185-254) a insistat asupra problemei fraților lui Iisus, susținând că frații lui Iisus erau copiii lui Iosif dintr-o căsătorie anterioară. Începând cu secolul 4 doctrina pururei feciorii era foarte bine atestată
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
feciorie pe langă alte teme marianice. Doctrina obține un suport considerabil în secolul următor. Origen (185-254) a insistat asupra problemei fraților lui Iisus, susținând că frații lui Iisus erau copiii lui Iosif dintr-o căsătorie anterioară. Începând cu secolul 4 doctrina pururei feciorii era foarte bine atestată. Spre exemplu putem găsi referințe în secolul al III-lea în scrierile lui , care o numea pe Maria “templu sfânt, neatins de profanare și păcat” iar în secolul al IV-lea lucrările lui Atanasie
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
Mecca acceptă să se convertească, devenind punctul de orientare a rugăciunii musulmane ("qibla") și loc de pelerinaj ("hadj") al credincioșilor , deși acesta rezidă mai mult la Medina și conducea alte campanii pentru supunerea altor triburi arabe. La Mecca, Mahomed precizează doctrina, transformând Islamul într-o putere redutabilă, datorită vocației misionare, devenind o adevărată religie, ce trebuia îmbrățișat de întreagă umanitate, chiar cu prețul impunerii sale cu forță. Impune cei cinci stâlpi ai islamului: Profetul Mahomed moare pe 8 iunie 632, fără
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
Allah"-locțiitorii lui Allah, ai căror teologi erau reticenți. Au organizat administrația, Moawiya atrăgând elitele provinciale și tolerând formele tradiționale, rezervând funcții pentru arabii kuraișiti. De asemenea, au apărut schismele ce au marcat islamul de-a lungul secolelor. Șiismul, ca doctrină, afirmă succesiunea la califat pe linie directă a urmașilor profetului, ce proveneau din Fatima, fiica acestuia, și Ali, ginerele său. Singurii califi legitimi erau fii lui Ali, Hasan și Husein, născuți la Fatima. Unii musulmani credeau că Mahomed nu a
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
apogeul maxim. Distanța dintre calif și popor s-a adâncit însă. Familia de viziri Barmakid a administrat imperiul până în 803. Lupta pentru putere dintre fii lui Harun a fost câștigată în 813 de către al-Mamun, care a ridicat la nivel de doctrina de stat învățăturile raționaliste ale Mutazilitilor, care promovau originea divină a Coranului. În 830, a creat un centru intelectual și a înființat o mare biblioteca la Bagdad-Casa Științelor. A ordonat traducerea scrierilor cărturarilor și filosofilor greci, acestea devenind accesibile pentru
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
a o amîna. Deseori se utilizează ca un sinonim al filozofiei imortaliste. Căutarea veții veșnice, năzuința spre nemurire este una din cele mai profunde aspirații umane, care anticipează transumanismul cu mii de ani. Căutarea această stă la baza apariției majorității doctrinelor religioase, este tema cea mai importantă a culturii mondiale. Trebuie să distingem imortalismul științific și cel ezoteric, care se deosebesc radical unul de altul din punct de vedere al metodelor presupuse pentru atingerea scopului. O sistemă de concepții, bazată pe
Imortalism () [Corola-website/Science/328392_a_329721]
-
și că mult mai important este să se asigure autoritatea conducătorilor ei. Cert este faptul, atestat de inscripții ulterioare, că în noua colonie era folosit un calendar bazat pe numele celor doisprezece zei olimpieni, ceea ce sugerează o posibilă influență a doctrinei politice din "Legile" lui Platon. Aceasta nu înseamnă neapărat că filosoful s-a implicat personal în organizarea cetății, ci se poate datora fie culturii politice a lui Kallistratos, fie altor adepți din Thasos sau Atena ai ideilor platoniciene (dacă nu
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
episcop român în locul unuia sârb la Arad. De asemenea, relația apropiată a lui Țichindeal cu episcopul greco-catolic Samuil Micu i-a facilitat ierarhiei sârbe să creeze nedumeriri în rândul românilor ortodocși. A fost acuzat că la un examen „lunar din doctrina religiunii”, pe vremea când activa la Preparandie, a susținut că papa Romei este și trebuie să fie capul văzut al întregii biserici creștine. În anul 1869 preparandia își schimbă caracterul regesc într-unul confesional, iar prin intrarea în cadrele constituției
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și de la Fiul) și sfera autorității papale. În plus, Biserica Romano-Catolică a promulgat anumite dogme după Marea schismă (cum ar fi Purgatoriul, Imaculata Concepție a Maicii Domnului și infailibilitatea papală) și alte aspecte ale doctrinei (cum ar fi păcatul originar), care sunt considerate doctrinar greșite (sau, mai tranșant, eretice) de către ortodocși. Deși există diferențe teologice între cele două biserici, există, de asemenea, unele puncte de acord asupra doctrinei. Acestea includ acceptarea în comun a deciziilor
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
și infailibilitatea papală) și alte aspecte ale doctrinei (cum ar fi păcatul originar), care sunt considerate doctrinar greșite (sau, mai tranșant, eretice) de către ortodocși. Deși există diferențe teologice între cele două biserici, există, de asemenea, unele puncte de acord asupra doctrinei. Acestea includ acceptarea în comun a deciziilor celor șapte Sinoade Ecumenice ale Bisericii nedivizate, și anume Conciliul de la Niceea, Primul conciliu de la Constantinopol, Primul conciliu de la Efes, Primul conciliu de la Calcedon, Al doilea conciliu de la Constantinopol, Al treilea conciliu de la
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
nedivizate, și anume Conciliul de la Niceea, Primul conciliu de la Constantinopol, Primul conciliu de la Efes, Primul conciliu de la Calcedon, Al doilea conciliu de la Constantinopol, Al treilea conciliu de la Constantinopol și Al doilea conciliu de la Niceea. Există, prin urmare, un acord cu privire la doctrinele majore, precum divinitatea și natura lui Iisus, succesiunea apostolică, întreita lucrare a episcopilor, preoților și a diaconilor, structura largă a bisericii vizibile, viața fără de păcat a Sfintei Fecioare Maria și onoarea sa din cauza că este Maica Domnului, invocarea sfinților, mărturisirea
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
Sfânt din Fiul ar putea semnifica un grad de subordonare, fapt care ar fi în contrazicere cu dogma că cele Trei Persoane sunt întru totul egale. O cercetare a documentelor relevă faptul că în epoca în care s-a formulat doctrina filioque Vestul era confruntat cu necesitatea combaterii unor erezii, astfel încât a apărut posibilitatea ca din dorința de a sublinia anumite aspecte să se ajungă la formulări cu înțelesuri nedorite. Se pare că doctrina a apărut în Spania. Adăugarea a fost
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
în epoca în care s-a formulat doctrina filioque Vestul era confruntat cu necesitatea combaterii unor erezii, astfel încât a apărut posibilitatea ca din dorința de a sublinia anumite aspecte să se ajungă la formulări cu înțelesuri nedorite. Se pare că doctrina a apărut în Spania. Adăugarea a fost aprobată în anul 809 de către Conciliul de la Aachen și a fost examinată de Papa Leon al III-lea, care deși ar fi aprobat doctrina, ar fi interzis totuși în mod expres inserarea ei
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
ajungă la formulări cu înțelesuri nedorite. Se pare că doctrina a apărut în Spania. Adăugarea a fost aprobată în anul 809 de către Conciliul de la Aachen și a fost examinată de Papa Leon al III-lea, care deși ar fi aprobat doctrina, ar fi interzis totuși în mod expres inserarea ei în Crez. Atitudinea Papei se vede și mai clar în decizia pe care a luat-o cu acel prilej, de a se scrie pe două tăblițe de argint Crezul fără adăugire
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
de protestantul Gabriel Monod și catolicul Gustave Fagniez. Această revistă venea ca o reacție la " La Revue des Questions historiques" creată cu 10 ani în urmă care susținea ultramontanismul și legitimismul. "Revue historique" nu era afiliată vreunei religii, partid sau doctrină. Marea majoritate a colaboratorilor veneau din rândul protestanțilort sau a liber cugetătorilor. Fagniez a demisionat în 1881 pentru a protesta față de atacurile împotriva Bisericii Catolice. Charles Bémont s-a alăturat comitetului de redacție în 1876, și a fost co-director până în
Revue Historique () [Corola-website/Science/327633_a_328962]
-
astfel, elaborarea proiectului Constituției RM a fost condiționată de necesitatea creării unui cadru juridic de evoluție spre un stat de drept și democratic, suveran și independent, unitar și indivizibil. Necesitatea creării unei autorități constituționale independente a fost exprimată de către reprezentanții doctrinei autohtone, fiind ușor preluată și implementată de către comisiile parlamentare și Comisia pentru definitivarea proiectului Constituției, prin introducerea unui titlu separat în Constituția RM din 1994. Astfel, Titlul V din Constituție a conferit Curții Constituționale statutul de autoritate unică de jurisdicție
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
a fost o componentă a Războiului Rece ca răspuns la o serie de acțiuni a URSS de a lărgi influența comunismului în Europa de Est, China, Coreea și Vietnam. Această politică reprezintă o poziție de mijloc între destindere și politica Rollback. Baza doctrinei a fost exprimată de diplomatul american George F. Kennan în anul 1946 în Telegrama Lungă. Ca o descriere a politicii externe a SUA , cuvântul provine dintr-un raport prezentat de Kennan Secretarului american al Apărării, James Forrestal în 1947, un
Politică de îngrădire () [Corola-website/Science/327679_a_329008]
-
asociat cel mai mult de politicile președintelui american Harry Truman (1945-53), inclusiv înființarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care a fost un pact de apărare reciprocă încheiată între statele capitaliste occidentale. Deși președintele Dwight Eisenhower (1953-1961) a cochetat cu doctrina rivală, aceea de rollback, el a refuzat să intervină în Revoluția ungară din 1956. Președintele Lyndon Johnson (1963-1969), citata politica de izolare ca o justificare pentru politicile sale în Vietnam. Președintele Richard Nixon (1969-1974), lucrând cu consilierul său principal Henry
Politică de îngrădire () [Corola-website/Science/327679_a_329008]
-
înainte de a fi ales papă Ioan paul al II-lea, arhiepiscopul Wojtula a cerut Vaticanului să revizuiască și să ridice interzicerea devoțiunii față de Milostivirea Divină, si aceasta interzicere a luat sfârșit în 1978. În aprilie 1978, prefectul Sacrei Congregații a Doctrinei Credinței a declarat că Notificarea de interzicere nu mai este valabilă și a declarat că neînțelegerile au fost create de către greșelile traducerii italiene a jurnalului Faustinei. Iar mai apoi materialul ce ridică întrebări nu a putut fi confruntat cu cel
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]