16,546 matches
-
cuvânt, lucrarea poate fi considerată importantă în evoluția științei politice și cercetării istorice, deschizând noi perspective în aceste domenii. Cornel-Aurelian Micu BOGDAN MURGESCU, A fi istoric în anul 2000, Editura All, BUcurești, 2000, 133 p. Cele trei părți care compun eseul corespund mai mult sau mai puțin concret la trei niveluri tematice. Unul poate fi generic intitulat Ce este istoria?, analizând rolul acesteia, precum și câteva elemente ale istoriei recente. Cel de al doilea este nivelul diagnozei întocmite pentru criza disciplinei istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acela al căutării unor soluții pentru această criză și pentru relansarea disciplinei nu numai pe plan academic, dar și social. Structura tematică respectivă corespunde doar formal celor trei părți ale cărții, aceste teme putând fi regăsite de-a lungul întregului eseu. Eseul lui Bogdan Murgescu are o calitate semnificativă. El nu este numai un gen de autoreflecție, rară în disciplina istorică româneacă, ci reușește să identifice cu o concretețe remarcabilă problemele-cheie ale disciplinei și ale instituțiilor conexe. Este pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al căutării unor soluții pentru această criză și pentru relansarea disciplinei nu numai pe plan academic, dar și social. Structura tematică respectivă corespunde doar formal celor trei părți ale cărții, aceste teme putând fi regăsite de-a lungul întregului eseu. Eseul lui Bogdan Murgescu are o calitate semnificativă. El nu este numai un gen de autoreflecție, rară în disciplina istorică româneacă, ci reușește să identifice cu o concretețe remarcabilă problemele-cheie ale disciplinei și ale instituțiilor conexe. Este pentru prima oară când
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poate fi foarte ușor înțeleasă ca o acuză cum că respectivul autor nu cunoaște faptele, adică nu cunoaște despre ce vorbește, ceea ce, trebuie să recunoaștem, e ceva într-adevăr personal. Concret, scrisul istoric în România nu are o structură argumentativă, eseul argumentativ fiind practic necunoscut. Unul dintre simptomele acestei lipse de argumente este neputința majorității istoricilor de a produce un rezumat al lucrărilor lor. Neputința lor e adesea ilară, pentru că ei trebuie să selecteze nu argumente, ci fapte înșiruite mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
the Study and Writing of History (citat `n cele ce urmează Acton, Essays on History, 1985), volum editat de J. Rufus Fears, Liberty Classics, Indianapolis, 1985, pp. 504-552. Numerele de pagină indicate `n textul de față se referă la acest eseu. Despre opera și contribuția Lordului Acton, vezi prefața mea la Lord Acton, Despre libertate, Institutul European, Iași, 2000, pp. 5-43. Printre cele mai vizionare, vezi comentariile sale despre naționalism citate mai jos `n secțiunea 10. Pentru o serie de studii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prin lentilă, Editura Nemira, București, 1995, pp. 180-185. Lordul Acton către Mandell Creighton, 5 aprilie 1887, `n Acton, Essays on History, 1985, p. 383. Cf. Jacques Ellul, The Political Illusion, Alfred A. Knopf, New York, 1967. Aceasta este tema principală a eseurilor lui Milton Friedman, Bright Promises, Dismal Performance: An Economist’s Protest, Thomas Horton and Daughters, Sun Lake, 1983. Vezi cartea lui Charles Murray, Losing Ground: American Social Policy, 1950-1980, Basic Books, New York, 1984, pentru o ilustrare a modului `n care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
human past”. Vezi Harry Ritter, Dictionary of Concepts in History, Greenwood Press, New York, Westport, Connecticut, London, 1986, p. 193. Ibidem, p. 309. Paul Veyne, Cum se scrie istoria, Editura Meridiane, București, 1999, pp. 9-10. Raymond Aron, Introducere `n filozofia istoriei. Eseu despre limitele obiectivității istorice, Editura Humanitas, București, 1997, p. 45. R.G. Collingwood, The Principles of History, Oxford University Press, Oxford, 1999, p. 111. Ritter, op.cit., p. 310. Congresul al XI-lea al PCR, 25-28 noiembrie 1974, Editura Politică, București, 1975
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 261. `n prefața la ediția din 2000 a acestei cărți (pp. 5-7), apărută la Editura Humanitas, N. Manolescu evocă aceste `mprejurări. Teza de doctorat a fost `ncheiată `n iarna lui 1969-1970 și a fost prezentată comisiei sub forma unui eseu admirabil scris și rescris de nu mai puțin de cinci ori, mărturiile inedite fiind expediate `n notele așezate la sf`rșit, spre nemulțumirea membrilor comisiei, care, cu excepția conducătorului (Ș. Cioculescu), „au referat negativ”, inclusiv profesorul L. Rusu, care considera teza
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Academiei Române, Iași, 1999, p. 52. D.G. Burlacu, op.cit., p. 225. Miturile..., ed. cit., p. 17. Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992; Idem, Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Marin Nițescu, Sub zodia proletcultismului. O carte cu domiciliu forțat (1979-1995). Dialectica puterii. Eseu politologic, București, 1996; A.U. Gabanyi, Partei und Literatur in Rumanien seit 1945, München, 1975. Cornel Crăciun, „Arta plastică românească `n tranziție: 1944-1947”, Revista istorică, 1993, nr. 7-8, pp. 711-724. Viorel Domenico, Istoria secretă a filmului românesc (1940-1950), București, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Iași, adresată autorului (136/27.01.2003). Jean-François Soulet, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 p`nă `n zilele noastre, traducere de Silvia Albișteanu și Ana Zbarcea, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 310. Timothy Garton Ash, Foloasele prigoanei. Eseuri despre destinul Europei Centrale și de Est. Lanterna magică. Martor la revoluția din ’89 la Varșovia, Budapesta, Berlin și Praga, traducere de Catrinel Pleșu și Corina Popescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997, pp. 54-55. Janice Broun, op.cit., p. 173
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
RFE, Item nr. 3064/54, 6684/53, 6885/54 și 3065/54. Ion Solacolu, art.cit., pp. 8-9. Vasile C. Dumitrescu, scrisoare adresată lui Eftimie Gherman la 23 februarie 1951 de la München, `n O istorie a exilului românesc. 1944-1989. `n eseuri, articole, scrisori, imagini etc. Editura Victor Frunză, București, 1997, p. 23. Nicolae Morcovescu, „Forma internă a exilului”, România viitoare, II, nr. 7, 1952, pp. 25-32. RFE, Item nr. 06442/53. Neagu Djuvara, art.cit., p. 7. Bulletin of the Centre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Nicolae Stroescu-St`nișoară, `n zodia exilului. `ntrezăriri. Fragmente de jurnal, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, passim; prima ediție: `n zodia exilului. Fragmente de jurnal, Editura „Jurnalul literar”, București, 1994; Vasile C. Dumitrescu, O istorie a exilului românesc (1944-1989) `n eseuri, articole, scrisori, imagini etc., selecția textelor, `ngrijirea ediției, indice de nume, cuv`nt introductiv de Victor Frunza, Editura Victor Frunza, București, 1997, passim; „Exilul”, Secolul 20, București, nr. 10-12, 1997 și 1-3, 1998, passim; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n eseuri, articole, scrisori, imagini etc., selecția textelor, `ngrijirea ediției, indice de nume, cuv`nt introductiv de Victor Frunza, Editura Victor Frunza, București, 1997, passim; „Exilul”, Secolul 20, București, nr. 10-12, 1997 și 1-3, 1998, passim; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Editura Amarcord, Timisoara, 1994, passim; Ștefan Baciu, `nsemnarile unui om fără cancelarie. Evocări, Editura Albatros, București, 1996, passim; Mircea Carp, „Vocea Americii” `n România (1969-1978), cuv`nt `nainte de Adrian Marino, Editura Polirom, Iași, 1997, passim; Joseph F.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și prelogică se reduceau la un simplu joc gratuit. Exista, în primul rând, dincolo de rațional, o categorie mai importantă și mai temeinică, aceea a semnificativului, expresia cea mai înaltă a raționalului, dar pe care profesorii noștri (meditînd mai mult la Eseul asupra datelor imediate ale conștiinței, decât la Cursul de lingvistică generală al lui F. de Saussure) nici măcar nu-l menționau. Apoi, opera lui Freud îmi revela faptul că aceste opoziții nu erau cu adevărat antinomice, de vreme ce tocmai comportamentele, în aparență
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
terorizat - întreaga filosofie occidentală în deceniile 6 și 7 ale secolului nostru sunt antropologul Claude Levi-Strauss - care a analizat ca sisteme semnificante sistemele de înrudire, miturile, ritualurile, bucătăria și, în general, culturile arhaice -, teoreticianul literar Roland Barthes -care a scris eseuri foarte interesante despre literatură, miturile societății moderne și modă -, filosoful Michel Foucault - care a cercetat "epistemele" ca mari forme ale ordinii cunoașterii -, neo-psihanalistul Jacques Lacan -pentru care inconștientul este structurat ca un limbaj - și epistemologul științelor socio-umane Louis Althusser- care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Introducere în hermeneutică, Ed. Univers, București, 1981 8. ***, Les regles de Vinterpretation, Cerf, Paris 1987 9. ***, Nietzsche, Cahiers de Royaumont, Les Editions de Minuit, Paris, 1967 10. Ricceur, Paul, Metafora vie, Ed. Univers , București, 1981 11. Ricceur, Paul, Conflictul interpretărilor. Eseuri de hermeneutică, Ed. Echinox, Cluj, 1999 12. Ricceur, Paul, De la text la acțiune. Eseuri de hermeneutică (II), Ed. Echinox, Cluj, 1999 13. Ricceur, Paul, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București, 1998 14. Riedel, Manfred, Comprehensiune sau explicare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
1987 9. ***, Nietzsche, Cahiers de Royaumont, Les Editions de Minuit, Paris, 1967 10. Ricceur, Paul, Metafora vie, Ed. Univers , București, 1981 11. Ricceur, Paul, Conflictul interpretărilor. Eseuri de hermeneutică, Ed. Echinox, Cluj, 1999 12. Ricceur, Paul, De la text la acțiune. Eseuri de hermeneutică (II), Ed. Echinox, Cluj, 1999 13. Ricceur, Paul, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București, 1998 14. Riedel, Manfred, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989 15. Poggeler, O., Heidegger
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Ricceur, Paul, Metafora vie, Ed. Univers , București, 1981 11. Ricceur, Paul, Conflictul interpretărilor. Eseuri de hermeneutică, Ed. Echinox, Cluj, 1999 12. Ricceur, Paul, De la text la acțiune. Eseuri de hermeneutică (II), Ed. Echinox, Cluj, 1999 13. Ricceur, Paul, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București, 1998 14. Riedel, Manfred, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989 15. Poggeler, O., Heidegger und die hermeneutische Philosophie, K. Alber, 1983. III. Postmodernism 1. Codoban, Aurel, Filosofia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la care, deja, aveam o experiență profesională și nu mă jucam, nu erau giumbușlucuri luate de pe internet, cum fac majoritatea. A.V. În istoria artelor plastice sunt mai rare cazurile de pictori, de sculptori care au scris despre confrații lor eseuri, cronici de expoziție. Dumneavoastră ați fi putut să vă lipsiți de aceste comentarii, dar ați avut generozitatea de a vă lua în serios rolul de cronicar al fenomenului artelor plastice din Iași. L.S. Eu când am scris despre colegii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aceste comentarii, dar ați avut generozitatea de a vă lua în serios rolul de cronicar al fenomenului artelor plastice din Iași. L.S. Eu când am scris despre colegii mei (mulți dintre ei nu mai sunt în viață) un portret, un eseu, am eliminat unele aspecte care, poate, au fost neplăcute, cum se întâmplă între oameni. Simt o pornire, "domnule, trebuie lăsat un semn și despre confratele acela, pe care l-a uitat toată lumea". Nu se poate, eu o simt ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
acela, pe care l-a uitat toată lumea". Nu se poate, eu o simt ca pe o datorie morală. Am făcut-o pentru mulți dintre colegii mei. A apărut volumul al II-lea din "Glosse. Labirintul artelor vizuale", unde am cronici, eseuri despre o serie întreagă de expoziții organizate din 2009 încoace. A.V. În încheiere, vă adresez și dumneavoastră întrebarea (nu șablon) rezervată fiecărei personalități cu care am prilejul să conversez. Este, dacă vreți, o probă oarecum dificilă de introspecție și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
-i atragi atenția, să-i cucerești interesul permanent, să-i spui ce nu știe, să-i arăți că ești diferit, și totuși îi semeni. Să dovedești că tu și ea puteți fi două paralele care se întâlnesc. În romane, în eseuri, în confesiuni anulând orice preocupări, provocând o calm-fericită dependență a cititorului de text, Norman Manea inoculează simplității discursului aroma metaforei și uimirea paradoxului pe care îl cultivă cu bucuria tinerească a așteptării viitorului necunoscut. Titlurile cărților lui Norman Manea sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
engleză, o stăpâneau foarte bine, erau profesori de vocație. Eu nu eram profesor deloc, nu știam engleza deloc! În plus, mă preocupa, firește, creativitatea, nu doar partea analitică. Din motivul ăsta, în primii ani am încercat mai întâi să scriu eseuri care au o structură mai mult sau mai puțin dialectică și logică, pornești de la un punct și ajungi la alt punct. Pe când literatura nu trebuie să aibă o structură logică, trebuie să fie vie și surprinzătoare, să prindă esența existenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
timp, apetitul imens de cultură, curajul să traducă Kant și teoriile asupra energeticii și fizicii. Pentru noi este o cauțiune extraordinară, or, trebuie să fim demni de această confruntare cu valorile in-uzabile. A.V. Mă bucur că, în comparație cu ciclurile de eseuri sau rubrica de șapte minute din magazinul duminical al lui Tudor Vornicu, pe care le-ați realizat la Televiziunea Română, am stat acum trei sferturi de oră... D.H. ...iertare dacă a fost prea mult... A.V. ...și ați spus atâtea lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să refuz să cobor nivelul pentru așa ceva! A.V. Și chiar ultima întrebare: vă puteți caracteriza într-un singur cuvânt? R.G. Încăpățânat. Alexa Visarion Dacă are în față publicul, sau interlocutorul cu "buzunarele" pline de întrebări, Alexa Visarion "semnează" un eseu, o analiză spontană a unui personaj, a unei stări existențiale, a unei epoci, a unui actor. Te încrezi bănuielii că discursul a fost pregătit, dar confesiunile improvizate din studioul tv sting orice "prezumție de vinovăție". Alexa Visarion are, și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]