15,055 matches
-
cazul seriei "Fundației" lui Isaac Asimov. Sau, din contră, societatea poate fi obișnuită și umană, dar individul e o persoană neobișnuită (un mutant - telepat, telekinet sau posedând altfel de puteri sau caracteristici considerate nenaturale/supranaturale), care răspunde neobișnuit la evenimente firești. Chiar indivizii și societatea pot fi obișnuiți, dar supuși unor circumstanțe bizare (cum ar fi invenția teleportării). O idee comună este că literatura științifico-fantastică este în general o încercare de a prezice viitorul. Unii critici merg chiar atât de departe
Literatură științifico-fantastică () [Corola-website/Science/298848_a_300177]
-
între domnitorii munteni Vladislav I, Radu I și țarii bulgari de la Târnovo și Vidin, Șișman și Ioan Strațimir, aflați ei înșiși în dispute aprige pentru succesiunea la tronul părintesc. La un moment dat Vladislav anexează Vidinul, cedându-l ulterior stăpânului firesc. Este posibil ca același lucru să-l fi făcut și fratele său, dovezile în acest sens fiind însă insuficiente. Momentul morții voievodului este necunoscut, la fel ca și mormântul său. În urma săpăturilor efectuate în anul 1920 în necropola voievodală din
Radu I () [Corola-website/Science/298854_a_300183]
-
premiul să fie acordat unui al doilea japonez sunt extrem de reduse în viitorul appropiat. Acest fapt s-a întâmplat abia în anii '90 când Oe Kenzaburo a adus cel de-al doilea Premiu Nobel pentru literatură în Japonia. Dezamăgirea era firească la Mishima, (Marguerite Yourcenar, op. cit.) Mishima a fost și actor, revenindu-i rolul principal din filmul lui Yasuzo Masumura din 1960, "Speriat de moarte". A jucat și în filmele "Yukoku" ("Patriotism") (regizat de el, 1966), "Kurokotage" ("Șopârla neagră") (în regia
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
în Tradiția Bisericii, aceasta este cea care îi dă autorului o așa mobilitate în expunere și un puternic avânt către actualitate. Mai ales acolo unde se cer afirmate, tradiția și libertatea spiritualității ortodoxe sunt cele care animă în autor persuasiunea firescului adevăr. Capitolele cărții, ca și conferințele ținute în Occident sunt ca o mână întinsă a spiritualității orientale, către cea apuseană, și nu orcând, ci mai ales în momentele de criză ale acesteia din urmă. Din acest punct de vedere, lucrarea
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
G. Călinescu a remarcat geniul verbal al autorului, care atenuează lipsa talentului descriptiv. Invenția verbală începe de la numele țiganilor, „un grotesc de sonuri” (Aordel, Corcodel, Cucavel, Parpangel, Găvan, Giolban, Goleman, Ciormoi, Dîrboi etc.), trece prin invenții onomatopeice unele atît de firești încît „trebuie un studiu deosebit pentru a vedea dacă ele nu circulă” și ajunge la modelarea lor în scopuri prozodice, schimbîndu-le genul și terminația pentru a le face să rimeze (dracă, palată, copace etc). În "Istoria critică a literaturii române
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
falimentul etic. Nu există nicio regulă conform căreia, pentru a condamna luxul, trebuie să îl ascunzi sau să îl prezinți ca pe ceva neinteresant și plictisitor. În schimb, Toni Erdmann filmează luxul în manieră mult mai modestă, ca pe ceva firesc, natural, prezent în viața „noastră”. Mâncăm niște homar, vine o limuzină. Toate astea nu ne fac neapărat (sau deloc) fericiți. Uneori, o seară într-un club de fițe este chiar o povară, este la fel de banală ca înghesuitul în autobuz și
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Citește întreg materialul aici.) III. Concluzii În octombrie anul trecut, o instanță din Anglia a acordat un verdict fără precedent: companiei Uber i s-a impus să recunoască doi dintre șoferii săi „parteneri” că angajați și să le acorde beneficiile firești de care trebuie să se bucure orice muncitor: concedii de odihnă plătite, concedii de sărbători și venitul minim garantat. Decizia instanței recunoaște contribuția cheie a șoferilor contractați de Uber și situațiile cu risc înalt de exploatare în care sunt plasați
DOSAR: BOICOT UBER () [Corola-website/Science/296184_a_297513]
-
Teoriile științifice nu pot fi demonstrate, ci doar falsificate. Cealaltă parte a medaliei este aceea că teoriile care nu pot fi criticate nu țin de domeniul științei. Noi nu trebuie să luptăm pentru acumularea adevărurilor, ci pentru îndepărtarea falsului. Urmarea firească este aceea că se șterge cu totul orice deosebire dintre teorii explicative mult discutate în domenii de cercetare cum sunt disciplinele sociale și umane și sociale și explicații cu un caracter vădit neștiințific, cum ar fi, de exemplu, explicațiile mitologice
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
i se da o formă care să-i convie cu deosebire. Aceasta ne descoperă perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc”. Pentru Jean-Jacques Rousseau educația este în același timp intervenție și neintervenție : „Educația negativă presupune înlăturarea oricărui obstacol din calea dezvoltării firești, totul trebuind lăsat să se producă de la sine fără nici o intervenție”. În opinia pedagogului german Johann Frederich Herbart educația este împărțită în trei subdiviziuni: guvernarea, învățământul (realizarea unor obiective specifice) și educația morală. Sociologul francez Émile Durkheim considera că educația
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
că atât natura, cât și religia, nu sunt democrații, și nu cunosc decât o singură formă de egalitate: cea din fața morții. Fără să știe, mulți cetățeni sunt astăzi, în diferitele state ale lumii, profund influențați de mentalitatea francmasonică. Ei găsesc firești și normale o bună parte a ideilor răspândite de 250 de ani încoace de francmasoni, ca de exemplu legitimitatea progresului tehnic și științific, a dorinței de a scăpa de molime, de boli și de paraziți, democrația, egalitatea bărbați-femei față de lege
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
a dorinței de a scăpa de molime, de boli și de paraziți, democrația, egalitatea bărbați-femei față de lege, ne-obligativitatea religiei. Strămoșii noștri de acum câteva veacuri ar socoti societatea noastră de azi ca fiind păcătoasă, potrivnică voinței divine și legilor firești ale lumii. Țările în care majoritatea cetățenilor împărtășesc elementele de bază ale mentalității francmasonice, sunt cele mai puternice din lume și modelul lor social domină întreaga planetă, deși numărul francmasonilor propriu-ziși în lume nu depășește patru milioane de persoane. Nu
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
activitatea noastră cotidiană ca și cogniția. Nu întâmplător, analiza psihologică s-a învârtit întotdeauna în jurul relației rațiune-emoție, cu exagerările cunoscute - în direcția supraestimării rațiunii și subestimării afectivității sau în direcția supraestimării rolului trăirilor emoționale și subestimării rolului rațiunii. În mod firesc, opozițiile exclusiviste și absolutizările unilaterale nu pot conduce decât la soluții eronate. Realitatea psihologică a omului este de așa natură că nici una din cele două componente ale ei nu poate fi eliminată fără a-i provoca o mutilare gravă. Dimpotrivă
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
în secolul al XVII-lea. Bernard de Montgaillard, impus ca abate de către arhiducele Albert în 1605, este mai întâi rău primit de călugări. Dar a reușit să se impună și să introducă, în mod progresiv, o reîntoarcere la practicile religioase firești. Și-a obținut stima călugărilor și apropierea abației de poporul din împrejurimi. Noua reputație a Abației Orval atrage: în timpul abațiatului său (din 1605 până în 1728) numărul călugărilor a crescut în mod sensibil. La câțiva ani după moartea lui Montgaillard, la
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
de Operă are loc pe 28 aprilie 1962. Succesul a fost recunoscut atât de specialiști, spectatori, cât și de teatrul care a început să proiecteze un repertoriu special pentru ea. "„Maria Bieșu a demonstrat capacități de artistă prin ținuta scenică firească, iar prin voce - har ales”" (după presă, 1962). "Cultura Moldovei" (13 mai 1962) scria: "Rolul central al operei - Floria Tosca - și-a găsit o reușită interpretă în persoana absolventei Conservatolui din Chișinău, Maria Bieșu. (...) De câțiva ani o cunoaștem ca
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
anul 1905 revista "Natura", purtând subtitlul de „revistă pentru răspândirea științei”, cea mai prodigioasă publicație științifică apărută în România, al cărei director va rămâne până la moarte. Sfârșitul primului război mondial îi aduce luptătorului naționalist bucuria reîntregirii României în hotarele ei firești, pentru care lupta încă din tinerețe, dar și amărăciunea veștii că reputatul și regretatul său dascăl, Doctorul C. I. Istrati se stinsese subit la 17/30 ianuarie 1918 departe de țară, înt-o cameră de spital a Institutului Pasteur din Paris
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
cât și al scriitorilor clasici, cultura clasică este pentru Anghel Demetriescu o realitate organică, o parte integrantă a concepției sale despre lume. După cum arată O. Papadima, cultura clasică este pentru el o substanță din care se hrănești continuu, în mod firesc. El citează frecvent din clasici, nu doar din Horațiu, Tacit și Cicero, dar și din scriitori mai puțin cunoscuți cum este Cornificius; "Rhetorica ad Herrenium" era de altfel una din lucrările sa le preferate. Imaginile clasice abundă. Astfel, Mihail Kogălniceanu
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
Rothbard a preluat mai târziu și argumentul studentului său, Hans Hermann Hoppe, etica argumentării. Eseul care dă titlul cărții din 1974 a lui Rothbard, "Egalitarianismul" ca o revoltă împotriva naturii și alte eseuri susține că Egalitatea nu este în ordinea firească a lucrurilor, și cruciada de a-i face pe toți oamenii egali în toate aspectele (cu excepția legii), va avea cu siguranță consecințe dezastruoase. În ea, Rothbard a scris În inima stângii egalitariste este convingerea patologică că nu există nici o structură
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
ca evanghelistul să fi vorbit în aramaică, altfel „el nu ar fi fost ascultat.” Torrey arăta cum cele trei cântece principale din Apocalipsă (cântarea cea nouă, cântarea lui Moise și a mielului și corul din ) toate sunt scrise în mod firesc în patru versuri metrice plus o coda. Alte momente dramatice din Apocalipsa, cum ar fi , în care oamenii îngroziți strigă să fie ascunși se supun aceleiași reguli. Christina Rossetti era o poetă victoriană care credea că stimularea simțurilor de către lumea
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
plus o coda. Alte momente dramatice din Apocalipsa, cum ar fi , în care oamenii îngroziți strigă să fie ascunși se supun aceleiași reguli. Christina Rossetti era o poetă victoriană care credea că stimularea simțurilor de către lumea naturală își află sensul firesc în moarte și în Dumnezeu. Al ei "The Face of the Deep" este o meditație asupra Apocalipsei. În opinia ei, ceea ce Apocalipsa ne învață este răbdarea. Răbdarea este cea mai aproape de perfecțiune, atât cât o permite firea omenească. Cartea sa
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
ca fiind sumbru și destructiv; un „produs al morții”. În locul acestui mesaj el voia să propage un individualism implicat public (pe care el îl identifica lui Isus cel istoric suplinit de o conștiință cosmică prost definită) împotriva celor doi dușmani firești ai săi. Pe unul îl numea „suveranitatea intelectului” pe care îl vedea întrupat într-o societate totalitară bazată pe tehnologie. Celălalt dușman era numit de el „vulgaritatea” și asta era ce observase el în Apocalipsă: „Dacă ești sărac dar nu
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
același timp profetul mesianic prin excelență caracterizându-se prin ideea universalității, genealogia lui Isus, fiul Fecioarei, din tulpina lui Iesei, tatăl lui David, funcția de învățător și mijlocitor al mântuirii și răscumpărarea în calitate de „rob a lui Yahwe”. Evreii, în mod firesc, nu creditează asemenea aserțiuni. Limba cărții lui Isaia este ebraica clasică și se distinge prin puritate, eleganță și vioiciune. Isaia 44:6 conține cea mai veche exprimare clară a monoteismului: „Eu sînt Cel dintîi și Cel de pe urmă, și afară de
Isaia (carte) () [Corola-website/Science/308658_a_309987]
-
Capul plecându-l/Și surâsul fermecător ți-admiră"." Emoția care o încearcă pe Sappho o face să i se usuce limba în gură, capul să-i vâjâie, iar chipul îi este ""mai galben decât firul uscat de iarbă"." Concluzia vine firesc: ""Parcă ași fi moartă"." În acest poem nu este vorba despre o contemplare a ființei iubite și pierdute, nici despre un sentiment de meschină gelozie, ci de o stare psihologică complexă, determinată de izolarea celor doi față de tumultul pasional al
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
majoritare-minoritare au trăit împreună de-a lungul multor secole, ele s-au inspirat reciproc și și-au îmbogățit una altora paleta formelor de expresie, dând naștere unor lăcașe cu trăsături comune. Bisericile de lemn caracteristice românilor se întâlnesc în mod firesc și dincolo de hotarele de azi ale României. Se remarcă îndeosebi bisericile de lemn din Republica Moldova, precum și cele din regiunile Cernăuți și Transcarpatia din Ucraina. În aceste părți apar de asemenea numeroase influențe și împrumuturi reciproce inovatoare în formele lăcașelor de
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
secolele 18, 19 și chiar 20, ridicate din materiale mai durabile. Dacă modelul arhitectonic nu era impus de ierarh sau ctitori, după exemple moderne, dacă nu se aflau meșteri zidari consacrați sau când lipseau resursele materiale, se apela, în mod firesc, la formele tradiționale, cu structurile problematice ridicate din lemn, precum bolțile și turnurile. Astfel de exemple se regăsesc în toate provinciile, confundându-se uneori cu cele de lemn. Din punct de vedere constructiv bisericile de lemn din România se pot
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
dar și unele specific armenești, iar pe de altă parte, obiceiuri laice, legate în principal de practicarea comerțului și a meșteșugurilor, precum și de conviețuirea socială. Nu a existat o delimitare ca în această enumerare, toate acestea se îngemănau în curgerea firească a existenței comunității. Trebuie avut în vedere că, aparținînd unui neam străvechi, cu o cultură sedimentată, armenii au venit cu această moștenire etnică, infiltrată în comportamentul lor civic. Sosiți inițial ca negustori, deci fiind oameni cu stare și interesați de
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]