15,944 matches
-
pentru izbândirea idealurilor naționale. În timpul mandatului lui Vasile Deac se construiesc, de asemenea, în anul 1902, gara cunoscută sub numele de Gara Mare (stația CFR Vatra Dornei) care leagă pentru prima dată Suceava de Vatra Dornei și se începe construcția Gării Vatra Dornei Băi, care este dată în folosință după decesul primarului. Tot în timpul mandatului lui Vasile Deac sunt concepute și parțial demarate lucrările Templului Evreiesc și a Bisericii romano-catolice. Aceasta este lovită de două obuze în timpul Primului Război Mondial, urmele loviturilor fiind
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
artistice locale. În interiorul clădirii există, începând din anul 2002, sala multifuncțională „Salonul Alb”, în care au loc simpozioane, dezbateri, ședințe, microconcerte, expoziții de pictură, grafică, sculptură, ceramică și artă fotografică. Casa de cultură este situată în centrul orașului, pe Strada Gării nr. 2, și poartă numele poetului și scriitorului Platon Pardău, originar din Vatra Dornei. Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică din Vatra Dornei, localizat pe Strada Unirii nr. 3, a fost înființat în anul 1952, fiind deschis oficial abia în
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
face legătura între Sighetu Marmației și Vatra Dornei. Din Vișeu mai pornește și DN17C care face legătura cu municipiul Bistrița. Distanțele dintre Vișeu de Sus și celelalte orașe: Mai există drumuri județene care stabilesc legătura cu mici localități sau sate. Gara Vișeu de Jos este situată pe magistrala 409 a Căilor Ferate Române. De aici calea ferată continuă spre Nord la Valea Vișeului, de unde continuă spre Ucraina și spre Sighetu Marmației. Iar spre Sud la Salva, de unde există legături de cale ferată spre
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
DN2), și apoi spre vest la Păunești și spre sud la Movilița și Panciu. Șoselele județene DJ204I și DJ204E, ramificate din DN2, sunt de fapt drumuri de interes local ale orașului Mărășești. Orașul este și un important nod feroviar, în gara Mărășești întâlnindu-se calea ferată București-Galați-Roman cu calea ferată Buzău-Mărășești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Mărășești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
de interes local. Unul este situl arheologic de la Pădureni, aflat la km 209 pe DN2, sit ce cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (cultura Monteoru), o așezare din perioada Halstatt și alta din perioada Latène (cultura carpică). Gara Mărășești (construită odată cu calea ferată București-Galați-Roman în preajma lui 1872) este clasificată ca monument de arhitectură. Două sunt monumente de for public bustul lui Alexandru Ioan Cuza din parcul cu același nume (realizată în 1908) și monumentul eroilor Regimentului 10 Dorobanți
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
lui Alexandru Ioan Cuza din parcul cu același nume (realizată în 1908) și monumentul eroilor Regimentului 10 Dorobanți (realizat în 1909) din curtea liceului. Alte două monumente sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare bustul sublocotenentului Gabriel Pruncu (1927) din spatele gării și cimitirul ostașilor germani aflat pe drumul spre Panciu, în localitatea Tișița. FOTO Mărășești, orașul erou care se zbate în sărăcie și șomaj, 21 iunie 2013, Borcea Stefan, "Adevărul", accesat la 16 mai 2016</ref> Conținutul bugetului de venituri și
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
la 18 km de punctul vamal Cenad, pe drumul național DN6. Este legat de Timișoara prin calea ferată Timișoara-Lovrin-Cenad și Timișoara-Periam-Valcani. Cartierele orașului sunt: chindaresti, comuna germana, sighet, capul satului, dallas, bujac, satu nou, drumul timisorii, drumul sarafolii, drumul cenadului, gara mare, centru. Cercetările arheologice au scos la iveală dovezi care atestă că vatra satului a fost locuită încă din epoca bronzului. Mai târziu, romanii au ridicat aici un castru. Din vremea voievodatului lui Glad, a fost descoperit aici (în 1799
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
este un oraș în județul Brăila, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Berlești, Gara Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu și Târlele Filiu. Are o populație de locuitori (2011). Orașul se află în partea central-estică a județului și este traversat de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Ianca, din acest drum se ramifică
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
liberal căruia i s-au dedicat mai multe statui, dintre care cele mai cunoscute sunt cele din centrul Zalăului (realizată de János Fadrusz în 1902) și din Jibou (József Sepsi, 2004). După construirea căii ferate și darea în funcțiune a gării (1890), în oraș s-a stabilit o importantă comunitate evreiască, care a fost deportată la Auschwitz în primavara anului 1944. Depoul C.F.R. datează din 1937. După război, Jiboul a funcționat ca centru de raion până în 1960 și a devenit oraș
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
ocupă de prelucrarea lemnului. Fabrica de produse lactate prelucreză și comercializează laptele. S.C.Nico S.R.L.activează în domeniul brutăriei,comerțului și alimentației publice. De alimentația publică, de comerț și de construcții se ocupă firma S,C.Help-Trans S.R.L. În Zona Gării există un supermarket pentru deservirea populației (LIDL). Așa cum în unele localități se găsesc filiale ale unor concerne industriale din Europa și în Oravița a luat naștere o filială a concernului Autoliv care se ocupă de sistemele de siguranță a pasagerilor
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
una din cele mai frumoase linii de cale ferată din Europa, doar ca nu este pusă deloc în valoare. A fost dată în folosință în anul 1863 și este cea mai veche linie ferată montană din România. O caracteristică a gării din Oravița, este aceea că are peronul la primul etaj. Primele baraje de greutate din Romania construite în perioada 1723-1733 pentru spălarea minereurilor pe pârârul Oravița, cunoscute sub numele de Lacul Mare și Lacul MIc. Cea mai veche farmacie montanistică
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
înălțat și consolidat malurile, s-au îndiguit și se construiește un canal pentru deversarea apelor lui în Argeș, în caz de pericol. Are pe partea dreaptă ca afluenți Răstoaca care se unește cu Clocoticiul, aproape de podul de beton din strada Gării și care străbate orașul prin centru, iar pe partea stângă colectează apele pâraielor Cobiuța, Foița, Brătila, pâraie care uneori când e secetă mare seacă. Râul Cobia se varsă în Potopu în amonte de Găești are o lungime de 48 Km
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
compunea din trei suburbii: Cătanele, Găeștii de Sus și Găeștii de Jos si ca avea o populație de 2470 locuitori, din care câțiva evrei. Pe atunci, existau la Găești 12 străzi: Catanele, Mandrila, Găeștii de Sus, Vaideeasca, Bobeanca, Fusescu, Ulița Gării, Strada Noua, Cioflecu, Straosti, Strada Târgoviștei și Strada București. Aici era reședința judecătoriei de ocol si a medicului de arondisment al plășilor Cobia și Dâmbovița (deși Găeștiul era oficial comună urbană a plășii Cobia). Mai sunt consemnate o stație telegrafică
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
lemn, bob și sanie” la Sinaia și la Bușteni pe Valea Albă și Coștila. În orașul Bușteni Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial (1926-1928) aflată pe vârful Caraiman, monument istoric memorial sau funerar de interes național. În fața gării se află statuia caporalului Constantin Mușat „Ultima grenadă” (1928), monument de for public de interes național. Tot de interes național sunt și Casa-muzeu „Cezar Petrescu” (1914-1918) și castelul Cantacuzino (1910), ansamblu alcătuit din castelul propriu-zis și parc. În rest, alte
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
în toamna anului 1893. În toamna anului 1893 începe circulația trenurilor pe calea ferată nou construită și, ca urmare, această dată poate fi considerată începutul Dondușenilor, care inițial apăruse ca o stație pe traseul sus-numit. Pe parcursul anilor 1902-1905 în preajma edificiului gării feroviare, înălțat în 1892, au loc lucrări de construcție a stației de pompare și castelului de apă, a două depozite pentru cereale și a unei rampe pentru încărcături, a doi kilometri de șosea, precum și a trei case de locuit. După
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
al neamului românesc, care își pierde viața în vara anului 1940 ca rezultat al cumplitelor represiuni staliniste. După 106 ani de subjugare mosculească, poporul revine la propria (sa) vatră. De la Marea Unire își deapănă letopisețul său de mai departe și gara Dondușeni. În primii ani ai Unirii, locuitorii gării se foloseau fără plată de moșiile și pădurile din preajmă, nu plăteau impozitele funciare, iar roada și alte bunuri materiale le vindeau după legile libere ale pieții. O creștere mai rapidă a
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
vara anului 1940 ca rezultat al cumplitelor represiuni staliniste. După 106 ani de subjugare mosculească, poporul revine la propria (sa) vatră. De la Marea Unire își deapănă letopisețul său de mai departe și gara Dondușeni. În primii ani ai Unirii, locuitorii gării se foloseau fără plată de moșiile și pădurile din preajmă, nu plăteau impozitele funciare, iar roada și alte bunuri materiale le vindeau după legile libere ale pieții. O creștere mai rapidă a gării Dondușeni se semnifică în anii '30. Localitatea
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
Dondușeni. În primii ani ai Unirii, locuitorii gării se foloseau fără plată de moșiile și pădurile din preajmă, nu plăteau impozitele funciare, iar roada și alte bunuri materiale le vindeau după legile libere ale pieții. O creștere mai rapidă a gării Dondușeni se semnifică în anii '30. Localitatea continuă să se extindă de-a lungul căii ferate, având spre anul 1940 câteva străzi. La fel a început să crească numărului de locuitori. Din unele date statistice ale anului 1940 aflăm că
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
având spre anul 1940 câteva străzi. La fel a început să crească numărului de locuitori. Din unele date statistice ale anului 1940 aflăm că la Dondușeni populația constituia circa 1314 suflete. Un primar, un șef de post și unul de gară, 4 jandarmi, un preot și 3 învățători alcătuiau toată intelectualitatea dondușenenilor. În primăvara anului 1932 pe actualul teren dintre cinematograful „Zorile” și biserica creștină s-a sfârșit construcția edificiului unei hale pentru expoziții de realizări agricole, care a jucat un
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
ani au dat concerte de binefacere marea rapsoadă a neamului românesc Maria Tănase, cîntăreața soprană Tamara Ciobanu și mulți alți oameni de artă, care au onorat cu prezența sa hala. O filă, poate cea mai însemnată din viața divină a gării Dondușeni, e scrisă în anul 1938. la 19 decembrie biserica creștină cu hramul Sfântului Nicolae a fost sfințită. Pentru a completa impresiile istoriografice despre gara Dondușeni de pînă la război, să revenim și la alte pagini din letopisețul localității. La
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
onorat cu prezența sa hala. O filă, poate cea mai însemnată din viața divină a gării Dondușeni, e scrisă în anul 1938. la 19 decembrie biserica creștină cu hramul Sfântului Nicolae a fost sfințită. Pentru a completa impresiile istoriografice despre gara Dondușeni de pînă la război, să revenim și la alte pagini din letopisețul localității. La 1 septembrie 1940, pe un teren de pe actuala stradă Independenței, își deschide ușile o școală primară de 4 clase. Către anii 40 în Dondușeni locuiau
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
hotărâtă prin forță militară. La 22 iunie 1941 se încep a număra cele 1418 zile și nopți de bătăile crâncene și sângeroase între germani și sovietici. În această perioadă de grea cumpănă mai mult de jumătate din populația masculină a gării Dondușeni a fost mobilizată și trimisă în flăcările mistuitoare ale războiului. Veșnică pomenire celor 17 dondușeneni, care cu prețul vieții au apropiat victoria. În 1946 - 1947 a dat peste Basarabia o foame groaznică, care au îndurat-o și dondușenarii. În
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
realizat numai într-o singură noapte. La 6 iulie jertfe ale acestui proces draconic au fost 11 familii din Dondușeni, care numărau 41 de suflete, inclusiv 19 copii. Scoși cu sila din propria lor vatră și mânați ca animalele la gară, unde erau îmbarcați în vagoanele pentru transportarea vitelor, apoi expediați în străfundurile Siberiei. Moara stalinistă a deschiaburirilor și deportărilor, ce a măcinat destinele acestor familii, a pus temelia colectivizării forțate în Dondușeni, care se face în a doua jumătate a
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
reparație a drumurilor, etc. În anii 70 se pune temelia combinatului de carne. La aniversarea 100 de la întemeiere orașul Dondușeni avea o populație de peste 11.000 de locuitori. Chiar și în ziua de azi locuitorii satului Dondușeni numesc orașul Dondușeni - gara Dondușeni. Astfel, des poți auzi de la ei „am fost la gară” ceea ce de fapt înseamnă că au fost în or. Dondușeni. Orașul Dondușeni este situat în vecinătatea căii ferate Bălți-Ocnița, la 197 km nord de municipiul Chișinău. Fondul funciar al
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
de carne. La aniversarea 100 de la întemeiere orașul Dondușeni avea o populație de peste 11.000 de locuitori. Chiar și în ziua de azi locuitorii satului Dondușeni numesc orașul Dondușeni - gara Dondușeni. Astfel, des poți auzi de la ei „am fost la gară” ceea ce de fapt înseamnă că au fost în or. Dondușeni. Orașul Dondușeni este situat în vecinătatea căii ferate Bălți-Ocnița, la 197 km nord de municipiul Chișinău. Fondul funciar al orașului constituie 3.425 ha, inclusiv terenuri ale localităților - 461 ha
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]