15,139 matches
-
socială. Conceptul de formațiune socială se referă deci la un tip de organizare socială construit în jurul unui anumit mod de producție. Țesătura specifică de relații economice, politice, juridice, morale, religioase, astfel determinată, influențează tipul personalității umane: creează interese specifice, aspirații, idealuri etc. Cu alte cuvinte, fiecare cadru social generează un tip de personalitate, rezultat al interacțiunii dintre datul uman natural, biologic și exigențele sociale particulare, experiențele, presiunile, posibilitățile etc., generate de societatea în cauză. Formațiunea socială își pune amprenta asupra tipului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a apărut doctrina fiziocrată). În bună măsură, epoca mercantilismului a coincis cu apariția statului modern, dar și cu marile descoperiri geografice, cu nașterea, pe ruinele vechilor instituții și tradiții medievale, a altora noi, de tip burghez. Pe acest fundal, apar idealuri Îndrăznețe și nonconformiste, ca setea de Îmbogățire, individualismul economic și etatismul. Cel mai de seamă reprezentant al acestei doctrine, Antoine de Montchristien - considerat de mulți „părintele” economie politice - susținea ideea unui stat puternic, autonom, nesubordonat bisericii și condus de un
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sociale câștigă forță politică În acest proces de Înnoire a generațiilor, intensificând breșele din sistemul social. În acest fel se explică faptul că un context național sau internațional de criză favorizează adoptarea de către generațiile care se ridică a valorilor și idealurilor care vor aduce schimbarea socială. Mannheim reintroduce pe această cale procesul istoric de lungă durată În fenomenul de succesiune a generațiilor: fiecare „realitate” ce se Înfăptuiește În cadrul unei generații se integrează Într-un curent mai vast constituit prin „spiritul epocii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
democrația În acțiune pentru rezolvarea problemelor locale. Comunitatea: o construcție a relațiilor sociale Când vorbim despre comunitate, cei mai mulți oameni se gândesc la un grup mai mare sau mai mic de indivizi care trăiesc În aceeași zonă geografică și Împărtășesc valori, idealuri și credințe comune despre lume. Din această perspectivă, comunitatea e definită adesea drept un grup de oameni care trăiesc În aceeași localitate și au valori comune. Totuși, pare că ceva lipsește din această definiție. O analiză sumară ne spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atacurilor psihosociale perverse - aceasta este teza lui Sirota. Al atacurilor contra integrității și activității constructive, ca o negare a eforturilor membrilor unui grup sau ai unei organizații pentru obținerea satisfacțiilor. Atacul se Îndreaptă contra a tot ce contribuie la atingerea idealurilor comune și se realizează prin toate mijloacele: inițiind confruntări, culpabilizând, manipulând, activând fantasme inconștiente (auto)distructive, provocând un climat de neînțelegere, paralizând inițiativele. Comportamentul psihosocial pervers se manifesta ca o plăcere pentru persiflaj, remarce caustice, cinism, provocări, atacuri pseudoestetice. Proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adevăr, pentru el importante sunt confruntarea, amenințarea, dislocarea. El invocă interese superioare, valori, inovații, faptul că e purtătorul de cuvânt al unei autorități, În realitate Însă paravane pentru a discredita. El e specialist În deturnări, se ascunde după cuvinte mari, idealuri, proiecte pentru a da mai mare greutate negării altuia. Orice Altul nu e util decât ca instrument, complice, aliat În organizarea terorii. Violența sa distructivă este, bineînțeles, minimalizată sau justificată printr-o teorie bine plasată. În fine, el nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și la acest nivel ultimii ani au adus schimbări semnificative. Astfel, acestea vizează mai degrabă ceea ce este valorizat de societate, de familie, de ceilalți - diploma -, ceea ce se dovedește, practic, eficient - șanse crescute de integrare socioprofesională -, și mai puțin propriile aspirații, idealuri legate de atingerea unui anumit nivel de cunoaștere. Acest aspect este evident și la nivelul relației dintre așteptări, performanțe educaționale și motivația de a continua pregătirea educațională: motivația intrinsecă se asociază, de regulă, cu așteptări ridicate vizavi de cadrele didactice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
actorii sociali care nu sunt lipsiți de capacitatea de a improviza și de a profita de una sau alta dintre oportunități. Acest dicționar face apel, În mod egal, la analiza etimologică și semantică, parcurgând articole consacrate din cultură, etică, de ideal tip sau de ideologia rituriloră Aspectele metodologice Își găsesc locul În construcția instrumentelor de colectare a datelor (monografii, anchete, teste, interviuri), care reclamă o atentă utilizare. Cu sprijinul unei bibliografii corect alcătuite, cititorul este Îndrumat spre achiziții complementare, la finalul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
femeilor erau atribute exclusive ale lumii capitaliste. Fapt nu Întrutotul adevărat, ținând cont că, În literatura franceză postrevoluționară, cu excepția lui Saint-Simon, Fourier și Cabet, foarte puțini sunt socialiștii francezi care s-au pronunțat pentru un tineret liber (jeunnes libres, ca ideal al Revoluției franceze, apare destul de rar În operele reprezentanților socialismului francez - vezi Fize, 2001, 302-307). Facem precizarea că noțiunea de generație istorică nu trebuie confundată cu cea de cohortă de naștere, al cărei sens În demografie este strict delimitat, și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și cetate s-a pierdut. Individul modern nu mai face parte dintr-o castă, o funcție, un grup care să concure în mod necesar la armonia ansamblului. Spre deosebire de modelul cetății platoniciene, societatea noastră nu mai vrea să fie unitate, una. Idealul ei este exact opus. în societățile tradiționale, spiritual înglobante care, privite din punctul de vedere al modernității tîrzii, pot trece drept monopoliste , divinul cuprinde, ordonează și îndreaptă spre unitate toate entitățile lumii. în contrast cu acele societăți, noi trăim cu o acută
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
specializării umane în cetatea una îi oferă acesteia ordinea ideală, structura după care ea judecă lumea și se judecă pe sine, se înțelege și se construiește. E vorba despre un model ideal cu toată distanța față de imediat pe care un ideal o presupune , și nu despre o inginerie socială aplicată cu brutalitatea pozitivistă a totalitarismelor moderne. într-o predică germană, Meister Eckhart a reluat imaginea cetății ca analogon al omului interior, mizînd în mod fericit pe dublul sens al termenului vechi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tradiția comună, fie erau incluse prin adaptare în ea, fie erupeau într-o nouă tradiție, precum creștinismul față de tradiția ebraică sau budismul față de brahmanism. Relativa omogenitate spirituală de facto corespundea în plan social, orizontal, exterior unui program sau măcar unui ideal interior care orienta particularitățile insului spre un model trans-individual. în Grecia veche, eleutheria pare să aibă, potrivit etimologiei sale, două dominante semantice. Ea exprimă, pe de o parte, ideea de alegere pusă în relație cu voința. în limitele condiției umane
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fi definită ca o unitate universală. Prezentă ca program înlăuntrul omului, ea își așteaptă, își cere realizarea. Dată dintru început ca unitate de actualizat, de umplut cu un conținut universal, persoana nu e un dat gata făcut : ea e problema, idealul omului, e procesul întregii vieți. La capătul acestei dinamici se află nu ca un obiectiv, ci ca un subiectiv maximal persoana totală și libertatea totală a persoanei. Persoană totală și în același timp concretă, ea recapitulează interior, în varianta ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un drum bine trasat, spre o țintă cunoscută. Istoria trebuia parcursă pentru ca tot neamul omenesc să ajungă în fața Judecății finale și a stării eschatologice. în modernitatea timpurie, istoria a început să-și piardă sensul religios, dar nu și dinamica liniară. Idealul progresului nelimitat și al fericirii imanente a laicizat dinamica istoriei, politica i-a legiferat autonomia față de transcendent, iar științele aplicate și tehnologia au accelerat această dinamică prin rezultatele lor. Toată umanitatea trebuia să ajungă la o civilizație de tip occidental
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
astăzi o problemă, iar ea este atacată pornind de la materialul pestriț al profilurilor individuale. Problemele noastre sînt probleme ale diversității: pe de o parte, neliniștea pricinuită de atomizarea care amenință atît cunoașterea, cît și societățile tîrziu moderne; pe de alta, idealul acelei unități plurale, problematice, mereu de construit, care e consensul. Toată cartea lui Marcel Gauchet La religion dans la démocratie e dedicată mutației care, de la polul universalului politic, al unității națiunii, al transcendenței statului față de indivizi, conduce în ultima parte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
limitelor puse de ea, care formalizează public egalitatea în restrîngerea voluntară a forței. Ceea ce deosebește mișcările fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale este tocmai atitudinea față de exercitarea forței. Fundamentaliștii islamici, ca și Mișcarea Legionară din România interbelică invocă sau invocau idealuri religioase pentru a legitima doar în beneficiu propriu folosirea discreționară, teroristă, a forței. Ei își arogă sau își arogau în exclusivitate privilegiul imoderației. în Occidentul de astăzi, mișcările fundamentaliste combat cu agresivitate valorile care domină în societatea mare. Dar, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
2007; Whitehead, 2002). Acest aspect este important, deoarece mulți cetățeni pot adera la valorile ordinii democratice, dar în același timp, ei pot fi nemulțumiți de modul în care democrația funcționează în mod concret. Astfel, este imposibil să evităm distanța dintre idealurile democratice și democrația așa cum există în realitate, astfel încât aceasta din urmă capătă forma unei promisiuni încălcate, care, la rândul său, poate fi convertită într-o forță pozitivă care supraveghează guvernele și care solicită reforme (Bobbio, 1987). În cuvintele lui Dahl
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
procesului democratic însuși. În același timp, aspectul central al democrației liberale se învârte în jurul capacității acesteia de a susține atât contestarea publică, cât și participarea politică 3. 1.2.3 Democrația radicală Democrația radicală se referă mai degrabă la un ideal decât la o organizare politică care să existe în realitate. Aceasta s-a dezvoltat în teoria politică (normativă) și a căpătat o importanță deosebită în dezbaterea privitoare la relația între populism și democrație. Cei doi autori principali pentru această direcție
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
accentul s-a mutat progresiv de la explicarea regimurilor de tranziție la evaluarea calității democrației (Mazzuca, 2010; Morlino, 2004; Offe, 2003). Această preocupare este direct legată de abordarea lui Dahl, acesta sublinind faptul că democrația (liberală), este în primul rând un ideal, care nu poate fi niciodată pe deplin atins. Cu alte cuvinte, reformele menite să îmbunătățească calitatea democrației sunt cruciale nu numai pentru consolidarea "noilor" democrații, dar și pentru consolidarea celor "vechi" (Whitehead, 2002: 25-27). Cu alte cuvinte, există diferite tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
toți cei care suțin funcționarea sau extinderea lor, populismul Reformatorilor era, în același timp, un antietatism. Remediile democratice venite în sprijinul poporului și în dauna grupurilor de interese, ar fi însemnat, în mod necesar, demolarea capacității statului în societatea civilă. Idealul democrat al Partidului Reformei nu era numai antietatist, dar și pro-piață. Democrația era privită ca un sistem dezirabil în măsura în care îngăduia indivizilor o mai mare libertate, în timp ce ordinea pieței era acel mecanism prin intermediul căruia libertatea se obținea pe căi naturale. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dezirabil în măsura în care îngăduia indivizilor o mai mare libertate, în timp ce ordinea pieței era acel mecanism prin intermediul căruia libertatea se obținea pe căi naturale. Aceste narațiuni erau bine garnisite cu accente anti-partide și anti-grupuri de interese, astfel încât se poate deduce că în idealul de democrației al Reformiștilor nu ar mai fi loc și pentru mecanisme de mediere între popor și urmărirea intereselor individuale sau de familie. Însă antipatia față de partide și de grupurile de interese era în definitiv o antipatie față de stat, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
voinței suverane a poporului. Cu toate acestea, pe site-ul de internet al Centrului Manning se afirmă că misiunea sa este să "pună la dispoziția următoarei generații de lideri politici, mai cu seamă a acelora care împărtășesc valorile noastre conservatoare, idealuri, aptitudini și o rețea de contacte necesare pentru a servi cât mai bine interesul canadienilor" într-o "Canadă democratică și liberă în care principiile conservatoare sunt bine articulate, întelese și implementate" (Manning Centre, 2010: 12). Scopul de bază al acestui
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
O relație de reciprocitate își are originea la intersecția a două idei foarte importante, și anume, „ideea de împăr tășire și ideea de schimb”. Cele două părți implicate într-o achiziție de resurse materiale ar trebui să împărtășească aceleași interese, idealuri, acțiuni comune, eforturi comune, încredere și apropiere a uneia de cealaltă, în vederea unui rezultat satisfăcător pentru ambele părți, cu ajutorul unor factori (de exemplu tehnologia, informația etc.). Desigur, organizațiile nu doresc să stabilească relații de reciprocitate cu toate organizațiile de la care
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
Aceste două ședințe au drept obiectiv antrenarea pacienților în vederea formulării unor cereri de schimbare. Fiecare pacient exersează cel puțin o situație personală, sub formă de jocuri de rol repetitive, până în momentul în care consideră că a realizat o anumită performanță. Idealul ar fi ca pacienții să fie ajutați să construiască planul unui DESC pe hârtie: - Ce trebuie menționat la D: „Ce vă supără? Care este problema?” - Ce trebuie menționat la E: „In ce fel vă deranjează această problemă...? Ce idei aveți
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înseamnă că la nivel individual un traumatism psihologic nu poate să fi avut sau să aibă o incidență asupra tulburării apărute la o anumită persoană. Dinamica factorilor de risc Conform teoriei lui Stice, presiunea socioculturală a siluetei filiforme și internalizarea idealului de subțirime induc un sentiment de insatisfacție corporală tinerelor fete. Această insatisfacție favorizează apariția, în cazul acestora, a unor afecte negative și comportamente de regim alimentar care accentuează și mai mult afectivitatea negativă asociată imaginii negative despre corpul lor. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]