15,922 matches
-
va rata pentru ani buni sau pentru totdeauna. Și pentru că reușesc rar, m-am gândit să spun poveștile de acolo pe blogul de la adevarul.ro. O fac astăzi încă o dată, printr-un scurt interviu, important din două motive: întâi pentru că intelectualii de stânga sunt puțin prezenți în spațiul public românesc și într-al doilea rând pentru că ne aflăm înaintea Congresului PSD și după părerea mea, între stânga de partid și cea culturală trebuie deschis un dialog. Așa că am decis să pun
”Elaborarea ideilor de stânga trebuie să se însoţească de gesturi care sunt concret de stânga” - Interviu cu Nicolae Mandea () [Corola-website/Science/295651_a_296980]
-
se poate întâmpla ca grupuri aparent marginale să exercite o influență foarte puternică. Pe de altă parte e necesar un grad de generozitate sporită din partea lor. De exemplu în Polonia, pe vreme Solidarității, sindicatul a primit din partea unor grupuri de intelectuali un sprijin consistent, pe deoparte în clarificarea obiectivelor dar și în mod direct, prin instituții cum a fost universitatea volantă - intelectualii dezbăteau cu oamenii, în cartiere, în mediul rural, fabrici, etc. Există grupuri sociale în România la ora actuală care
”Elaborarea ideilor de stânga trebuie să se însoţească de gesturi care sunt concret de stânga” - Interviu cu Nicolae Mandea () [Corola-website/Science/295651_a_296980]
-
de generozitate sporită din partea lor. De exemplu în Polonia, pe vreme Solidarității, sindicatul a primit din partea unor grupuri de intelectuali un sprijin consistent, pe deoparte în clarificarea obiectivelor dar și în mod direct, prin instituții cum a fost universitatea volantă - intelectualii dezbăteau cu oamenii, în cartiere, în mediul rural, fabrici, etc. Există grupuri sociale în România la ora actuală care au nevoie de acest tip de sprijin iar pe de altă parte, de asumarea acestei generozități au nevoie și cei care
”Elaborarea ideilor de stânga trebuie să se însoţească de gesturi care sunt concret de stânga” - Interviu cu Nicolae Mandea () [Corola-website/Science/295651_a_296980]
-
care nu este rece, televizor - telespectator ci o întâlnire directă între oameni din zone diferite care au astfel foarte mult de câștigat unii de la alții. Iar din punctul acesta de vedere cred într-adevăr că sunt foarte multe de făcut. Intelectualii nu trebuie să discute numai între ei ci să-și asume dezbaterea cu oricine. Ați amintit de conștiința apartenenței la grup, solidaritate pe orizontală, generozitate - unde credeți că pot fi ele deprinse? În școală, acasă, prin artă? Ocaziile privilegiate pentru
”Elaborarea ideilor de stânga trebuie să se însoţească de gesturi care sunt concret de stânga” - Interviu cu Nicolae Mandea () [Corola-website/Science/295651_a_296980]
-
în favoarea chestionării lipsei de interes a autorităților. Indiferența Casei Regale, a cărei reprezentantă afirmă, într-unul dintre cele mai savuroase momente din film, că „Regele nu vorbește despre istorie, regele face istorie și este istorie”, este întârită și de alți intelectuali susținători ai monarhiei. Iepan intervine în cadrul unei conferințe monarhiste, cerând istoricilor prezenți în sală să asculte povestea domnului Zaslavsky. Reacția acestora este simptomatică: nimeni nu are disponibilitatea de a răspunde pozitiv acestui demers! Istoricul Adrian Cioroianu a început să vorbească
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
a început să vorbească peste domnul Zaslavsky, acuzându-l pe Iepan de ”teribilism”. Andrei Muraru[2] l-a agresat verbal pe regizor, somându-l să părăsească sala, împreună cu domnul Zaslavsky. Este frapant și excelent surprins în film modul în care intelectualii din sală au rămas dezinzeresați și complet lipsiți de respect față de persoana și de experiența traumatică a ultimului supraviețuitor al mascacrului. La fiecare proiecție, Florin Iepan afirmă faptul că nu încearcă să realizeze un documentar istoric despre masacrul de la Odesa
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
Florin Iepan și-a propus o perspectiva antropologică, nicidecum istorică, care să nască discuții și, ideal, să devină punct de plecare pentru acțiuni viitoare. Dezbaterile înscrise în parametrii “academism” versus “experiment” în opera de artă demonstrează dificultățile cu care unii intelectuali se confruntă în receptarea activismului prin mijloace artistice. Era nevoie de un documentar clasic? Posibil, dar subiectul ales de Iepan este receptarea istoriei în România contemporană iar intenția acestui film este aceea de a provoca spectatorul să reflecteze și să
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
și adevărul</b>, reprezentarea muncii este marginalizata de astă dată ideologic. Au reprezentare ficționala activiștii de partid (munca lor este de natură ideologică), ceilalți vectori ai puterii, însoțitorii lor (rude, tovarăși mai vechi sau mai noi) și personajul complex al intelectualului, romantic sfâșiat între știință și devotamentul ideologic (desigur, problema se rezolvă printr-un compromis mai degrabă dramaturgic). Șantierul este toposul recurent, alături de rezistență criminală a dușmanilor regimului. <b>Puterea și adevărul</b> tematizează activistul de partid și procesul său de
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
acute, legate de sărăcie și migrație, si imaginarea unor eventuale soluții și a unul viitor posibil. Au participat spectatori de vârste diferite, de la copii la oameni trecuți de 80 de ani, din grupuri sociale foarte diverse (mineri, muncitori și muncitoare, intelectuali locali, paznici, șomeri, pensionari, romi afectați de sărăcie extremă). Într-un singur loc, la Tăuții Măgherăuși, a asistat la dezbatere primarul localității. Spectacolele și dezbaterile au avut loc în Casele de Cultură locale sau în școli. În cele mai multe dintre orașe
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
despre un cu totul alt mod de te raporta la lume și de a te simți parte din ea. Nu mai e ca în anii ‘90 sau la începutul anilor 2000, când căscam gura la ce ne spuneau marii noștri intelectuali și editorialiști despre Iugoslavia și Irak. Acum nu mai stă nimeni să asculte ce spune Cristoiu despre Siria, pentru că sunt tineri jurnaliști care își iau laptopul și aparatul în foto în spate și fac autostopul până la Istanbul. E clar că
De ce este România altfel (decât în urmă cu câțiva ani)? () [Corola-website/Science/295681_a_297010]
-
ochiul liber: un grup de exploatatori care jecmănește cealaltă parte a societății. Asta vedem în fiecare zi, pe asta se bazează relația dintre angajator și angajat. Și cel mai trist e că nu se mai poate trăi din munci cinstite. „Intelectualul român, spre deosebire de cel ceh său polonez, are un anume complex de respectabilitate” Alții <i>se arătă surprinși că alegeți să scrieți despre această „lume a marginalilor”, cum ar spune un coleg de-al dumneavoastră scriitor.</i></b> Nu numai că
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
loseri”, dar empatizez cu personajele mele. Să te documentezi și să empatizezi cu personajele și cu lumea lor. Asta trebuie să facă un scriitor. Mulți nu înțeleg acest lucru pentru că sunt blocați. La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89. Elită intelectuală își lua o distanta aseptica față de ceea ce numim România profundă, talpă țării, vulgul. Țin să-ți aduc aminte ca în 1977 au avut loc grevele minerești în Valea Jiului, despre care
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
și nici după ’89. Elită intelectuală își lua o distanta aseptica față de ceea ce numim România profundă, talpă țării, vulgul. Țin să-ți aduc aminte ca în 1977 au avut loc grevele minerești în Valea Jiului, despre care nimeni nu știa nimic, intelectualii și disidenții ăștia despre care tot vorbim. N-au știut sau se făceau că nu știu?</b> Nu voiau să știe. Iar în ’87 a avut loc grevă de la Brașov, care iarăși a fost trecută cu vederea de intelectuali. Iar
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
nimic, intelectualii și disidenții ăștia despre care tot vorbim. N-au știut sau se făceau că nu știu?</b> Nu voiau să știe. Iar în ’87 a avut loc grevă de la Brașov, care iarăși a fost trecută cu vederea de intelectuali. Iar acea elită intelectuală se menține tot pe aceeași poziție, e ruptă total de lumea asta pana într-atât încât apare o carte precum Parabolele lui Iisus, scrisă de Andrei Pleșu, unde el ne ofera imaginea un Iisus personal, care
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
ruptă total de lumea asta pana într-atât încât apare o carte precum Parabolele lui Iisus, scrisă de Andrei Pleșu, unde el ne ofera imaginea un Iisus personal, care n-are nici o legătură cu masele, cu prostimea. Un Iisus al intelectualilor. Spuneți că intelectualii știau de greve. Ce credeți că ar fi trebuit să facă în acele condiții?</b> Să se alieze cu greviștii, asta ar fi trebuit să facă, dar intelectualul român, spre deosebire de cel ceh său polonez, are un anume
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
lumea asta pana într-atât încât apare o carte precum Parabolele lui Iisus, scrisă de Andrei Pleșu, unde el ne ofera imaginea un Iisus personal, care n-are nici o legătură cu masele, cu prostimea. Un Iisus al intelectualilor. Spuneți că intelectualii știau de greve. Ce credeți că ar fi trebuit să facă în acele condiții?</b> Să se alieze cu greviștii, asta ar fi trebuit să facă, dar intelectualul român, spre deosebire de cel ceh său polonez, are un anume complex de respectabilitate
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
nici o legătură cu masele, cu prostimea. Un Iisus al intelectualilor. Spuneți că intelectualii știau de greve. Ce credeți că ar fi trebuit să facă în acele condiții?</b> Să se alieze cu greviștii, asta ar fi trebuit să facă, dar intelectualul român, spre deosebire de cel ceh său polonez, are un anume complex de respectabilitate. Pentru el, ar fi o tragedie să fie scos de la catedră și să fie trimis să mature stradă, cum i s-a întâmplat lui Havel, sau cum i
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
unii și de alții, era clasa cea mai asuprita. Oamenii ăștia din conducerea Partidului nu erau nici de stânga, nici de dreapta și nu făceau nici politică. Partidul era unic, era un sistem bine rodat. Aveați prieteni scriitori și printre intelectuali în acea perioadă?</b> Nu prea, eram mai retras. Mai mergeam la cenaclurile alea ale optezeciștilor, unde puneau ei țară la cale, dar am cunoscut primul scriitor în carne și oase abia la vârsta de 40 de ani, când mi-
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
în cazul lui Brecht ele fugeau de autor. A vrut să fie un scriitor pentru oamenii obișnuiți, dar cu cât a vrut să fie mai simplu, cu atât opera lui a devenit mai complexă, fiind astfel apreciată mai mult de intelectuali decât de proletari. A vrut să servească cauza revoluției, dar tocmai comuniștii l-au acuzat de formalism și l-au considerat un element periculos. A vrut să transforme teatrul într-un laborator social, dar l-a transformat într-unul estetic
Câți de Brecht? () [Corola-website/Science/295698_a_297027]
-
familie, poezii și cântece cu mesaj socio-politic; pe de altă parte, investigarea surselor istoriei oficiale - manuale școlare, documente publice, arhivele ziarelor, arhive TV și web, portaluri online ale corporațiilor media. Într-un context în care liderii politici, agenții capitalului și intelectualii publici fac front comun împotriva cetățenilor, propunem o sumă de erate necesare la istoria oficială, care este scrisă, ca întotdeauna, de cei puternici, și utilizată ca simplu instrument al puterii. Spectacol produs cu susținerea ERSTE Stiftung. În perioada noiembrie-decembrie regizorul
Joi, 26 decembrie, Chișinău. Premiera spectacolului #034;MOLDOVA INDEPENDENTĂ. ERATĂ#034; () [Corola-website/Science/295724_a_297053]
-
și eventual la celelalte câteva centre universitare din țară, și practic cerințele lor nu aveau niciun fel de reprezentare la nivelul întregii societăți. Ca dovadă că, inclusiv în București, minerii au fost aplaudați de foarte mulți locuitori, muncitori manuali și intelectuali deopotrivă. De altfel, inclusiv în documentarul După revoluție, al lui Calciu - mă uitam recent la filmările cu Ion Rațiu - vedeai, în sărăcia cruntă care era în România atunci, un tip îmbrăcat ultra-elegant, la patru ace, cu haine scumpe și papion
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
antiprogresistă care trebuie adresată, până la numeroasele greve și proteste muncitorești, de la Brașov 1919, la Lupeni 1929, Grivița 1933, Petrila 1942, apoi în perioada postbelică - greva de la Lupeni, cea de la Motru, Brașovul. Dar ce cred că lipsește într-adevăr este solidarizarea intelectualilor cu aceste mișcări de protest și asta este componenta cu adevărat dezastruoasă. Inclusiv pericolul derapării spre fascism vine din același motiv - lipsa unui background analitic, teoretic, al resorturilor protestelor care să aibă și influență în interiorul mișcărilor. Iar Pungeștiul, cu derapajele
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
fascism vine din același motiv - lipsa unui background analitic, teoretic, al resorturilor protestelor care să aibă și influență în interiorul mișcărilor. Iar Pungeștiul, cu derapajele naționaliste, este poate cea mai recentă dovadă. Desigur, problema ar fi că în tradiția noastră și intelectualii s-au dus de multe ori tot spre fascism. Această situație ține de contextul istorico-politic nefericit al României, cu o tradiție de stânga mult mai slabă decât Ungaria sau fosta Cehoslovacie, în parte cauzată de slaba industrializare de până în 1945
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
României, cu o tradiție de stânga mult mai slabă decât Ungaria sau fosta Cehoslovacie, în parte cauzată de slaba industrializare de până în 1945. Dar, revenind la subiectul nostru și la 1990, falia asta dintre muncitori, în cazul respectiv mineri, și intelectuali cred că nu a fost niciodată mai mare și mai violentă decât la momentul respectiv. Și asta cu repercursiuni foarte mari și de durată, până în zilele noastre. Eu cred că minerii sunt de fapt marii pierzători ai momentului 1990, pe
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
asupra schimbărilor economico-politice. Spectacolul pune alături reprezentarea anti-eroizantă a principalelor evenimente publice și transmiterea vocilor celor care nu ajung în manualele de istorie decât, cel mult, sub formă de statistică. Într-un context în care liderii politici, agenții capitalului și intelectualii publici fac front comun împotriva cetățenilor, spectacolul propune o sumă de erate necesare la istoria oficială, care este scrisă, ca întotdeauna, de cei puternici, și utilizată ca simplu instrument al puterii. Nu ne-am născut în locul potrivit De Alice Monica
STAGIUNEA TIR - TEATRUL ISTORIILOR RECENTE // SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE 2014 () [Corola-website/Science/295784_a_297113]