14,695 matches
-
unei avalanșe de dezinformări și de falsificări cu privire la multe lucruri, nu doar la Piața Universității și începuturile democrației. Nu trebuie blamați că nu întotdeauna reușesc să ajungă la înțelegerea lucrurilor pentru că s-a revărsat asupra lor foarte multă minciună și propagandă. Este o confuzie foarte mare pe care este greu să o rezolvi peste noapte și unii mai cad în capcane", ne-a spus Marian Munteanu. "Am crezut că este o greșeală de exprimare (n.r. despre eroarea Oanei Zamfir de la Digi
Marian Munteanu, reacție după greșeala Oanei Zamfir de la Digi 24 - EXCLUSIV by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101754_a_103046]
-
alegeri. Iată postarea integrală a lui Sebastian Lăzăroiu Ponta își face un nou partid "Victor Ponta pare că schimbă foaia atunci când, pentru a-și promova noul Cod Fiscal, apelează la inflamatul discurs antioccidental, specific extremei stângi de pretutindeni, dar și propagandei de la Moscova. Pentru a înțelege începutul de metamorfoză a personajului politic, încă șef al Guvernului României, cred că trebuie să ne raportăm la obiectivele sale, dar și la acțiunile trecute. Să ne amintim de vara lui 2012, când, împreună cu tovarășul
Sebastian Lăzăroiu, ipoteză surprinzătoare: Victor Ponta își face un nou partid by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101924_a_103216]
-
numai a lor, fusese pusă în aplicare de Uniunea Sovietică și de statele din sfera sa de influență cu câțiva ani mai devreme. În noiembrie 1949 avusese loc la Moscova o reuniune a Federației Internaționale a Femeilor Democrate. Îmbrățișând temele propagandei sovietice, participantele la reuniune opinau că de "pericolul imperialist" nu scapă nimeni. Cu atât mai puțin copiii, inocenți și fragili prin însăși "definiția" lor de copii. Cu acel prilej s-a decis că trebuie făcut neapărat ceva pentru îmbunătățirea condițiilor
Ziua Copilului. Află istoricul și când a fost sărbătorită prima dată în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102011_a_103303]
-
lor de copii. Cu acel prilej s-a decis că trebuie făcut neapărat ceva pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale tinerei generații și totodată s-a proclamat data de 1 Iunie ca Zi Internațională a Copilului. Deși impusă cu argumentele propagandei, grija pentru copiii imperiului sovietic nu era deloc inutilă. În această parte a lumii, sărăcia, bolile, analfabetismul fiind mai degrabă regula, iar nu excepția. Deciziile de la Moscova au fost rapid impuse în "statele frățești". Astfel, în ședința Secretariatului CC al
Ziua Copilului. Află istoricul și când a fost sărbătorită prima dată în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102011_a_103303]
-
În schimb, e necesară nu o analiză a personalității lui Hitler, ci a imaginii sale populare - cum își vedeau germanii liderul. ”Mitul Hitler” a fost un fenomen cu două fețe: pe de-o parte, a fost o creație extraordinară a propagandei; în al doilea rând, a fost și o reflecție a unui sistem de valori și structuri socio-politice deja existente ce au permis impunerea unui presupus Erou în poziția de lider. Imaginea liderului-erou avea deja un anumit grad popularitate în rândul
MITUL lui Adolf Hitler. Propaganda nazistă a făcut din ”autoritatea carismatică” premiza organizatorică a Partidului () [Corola-website/Journalistic/102103_a_103395]
-
de inamici din toate părțile. Aceste idei, deja existente în sânul societății germane la momentul apariției lui Hitler, au făcut ca populația să-și ofere sprijinul unui lider ce părea a se dedica cu trup și suflet Germaniei. Până în 1933, propaganda nazistă reușise să facă din ”autoritatea carismatică” premiza organizatorică a Partidului și să-l prezinte pe Hitler ca pe un altfel de lider, ”Acel lider” pe care Națiunea îl aștepta. Propaganda mai trebuia să facă în așa fel încât acei
MITUL lui Adolf Hitler. Propaganda nazistă a făcut din ”autoritatea carismatică” premiza organizatorică a Partidului () [Corola-website/Journalistic/102103_a_103395]
-
se dedica cu trup și suflet Germaniei. Până în 1933, propaganda nazistă reușise să facă din ”autoritatea carismatică” premiza organizatorică a Partidului și să-l prezinte pe Hitler ca pe un altfel de lider, ”Acel lider” pe care Națiunea îl aștepta. Propaganda mai trebuia să facă în așa fel încât acei germani care încă nu-l sprijiniseră pe Hitler în martie 1933 să înceapă să vadă în Hitler un lider național. Având în vedere că propaganda nazistă a monopolizat întreaga presă germană
MITUL lui Adolf Hitler. Propaganda nazistă a făcut din ”autoritatea carismatică” premiza organizatorică a Partidului () [Corola-website/Journalistic/102103_a_103395]
-
lider” pe care Națiunea îl aștepta. Propaganda mai trebuia să facă în așa fel încât acei germani care încă nu-l sprijiniseră pe Hitler în martie 1933 să înceapă să vadă în Hitler un lider național. Având în vedere că propaganda nazistă a monopolizat întreaga presă germană după 1933 și că cei care nu-l apreciau pe Hitler fuseseră fie încarcerați, fie reduși la tăcere prin represiune, scena era pregătită pentru lansarea pe scară largă a cultului dedicat Fuhrerului, reprezentat ca
MITUL lui Adolf Hitler. Propaganda nazistă a făcut din ”autoritatea carismatică” premiza organizatorică a Partidului () [Corola-website/Journalistic/102103_a_103395]
-
iar Germania se afirma din nou pe scena internațională. În 1935, Hitler era prezentat în presa nazistă - practic singura presă existentă în Germania - ca ”simbolul Națiunii” care, ca un simplu muncitor, luptase pentru a reda Germaniei libertatea socială și națională. Propaganda susținea că Națiunea își regăsise identitatea în persoana lui Hitler. În plus, Goebbels a folosit pentru propagandă, pe lângă reușitele pe plan politic, și calitățile personale ale Fuhrerului: simplitatea și modestia, eforturile depuse pentru poporul german, severitatea. La asta se adăuga
MITUL lui Adolf Hitler. Propaganda nazistă a făcut din ”autoritatea carismatică” premiza organizatorică a Partidului () [Corola-website/Journalistic/102103_a_103395]
-
practic singura presă existentă în Germania - ca ”simbolul Națiunii” care, ca un simplu muncitor, luptase pentru a reda Germaniei libertatea socială și națională. Propaganda susținea că Națiunea își regăsise identitatea în persoana lui Hitler. În plus, Goebbels a folosit pentru propagandă, pe lângă reușitele pe plan politic, și calitățile personale ale Fuhrerului: simplitatea și modestia, eforturile depuse pentru poporul german, severitatea. La asta se adăuga imaginea omului singur și trist care a sacrificat totul, inclusiv fericirea personală și viața privată, pentru poporul
MITUL lui Adolf Hitler. Propaganda nazistă a făcut din ”autoritatea carismatică” premiza organizatorică a Partidului () [Corola-website/Journalistic/102103_a_103395]
-
la Tatarbunar a fost vorba despre o acțiune armată organizată de pe teritoriul U.R.S.S. prin conlucrare cu agenții comuniști infiltrați în provincie și membrii P.C.R.. Obiective reale ale acțiunii au fost destabilizarea situației din România și declanșarea unei campanii de propagandă și dezinformare în spațiul occidental, ca obiectiv minim. În cazul unui succes al rebeliunii, desprinderea Basarabiei de statul român, prin intervenția Armatei Roșii, ar fi reprezentat un obiectiv mediu. De asemenea, crearea unei situații haotice în România și Bulgaria era
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
octombrie 1924 înființarea pe malul stâng al Nistrului a unui stat artificial denumit Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, cu capitala în orașul Balta. Noua republică autonomă făcea parte din RSS Ucraineană și avea 210 km lungime și 95 km lățime. Propagandă și dezinformare Despre planul din 8 august 1924 stabilit de Komintern, autorul Pavel Moraru ne spune în cartea sa că: „În ziarul „Universul" din 17 septebrie 1924, articolul intitulat Sovietele ne atacă pe două fronturi relevă faptul că „cei 20
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
de suspecți, care au fost capturați lângă Nicolaevca, au sosit din Bulgaria, de la Varna. Mărturiile lor au fost confirmate de declarațiile a doi comitagii prinși în Cadrilater, care au recunoscut că au fost trimiși de Biroul comunist de la Sofia, pentru propagandă comunistă". Într-un alt articol, din ziarul „Îndreptarea" din 23 septembrie 1924, se vorbea despre un complot descoperit în Bucovina, care era similar cu cel produs în sudul Basarabiei. Se menționa că descoperirile făcute demonstrază unui plan conform căruia se
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
căreia atacul din România nu era un caz singular: „Bolșevicii de aproape doi ani pregătesc o lovitură în Balcani, care a fost încercată în același timp în Grecia, Bulgaria și Basarabia. În toate părțile s-a contat din partea bolșevicilor pe propaganda făcută din timp de agenții lor pe lângă elementele nemulțumite de administrațiile respective. Dar ele au dat greș în toate cele trei state". De aici reiese faptul că originea operațiunii Tatar-Bunar s-a aflat sub stricta supraveghere a a Komintern-ului; iar
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
criticilor pe care le-a adus guvernului nazist și a strămoșilor săi evrei. Wolff a fugit apoi în regiunea Tirol din Austria, cu avionul. După 1933, guvernul nazist a preluat controlul ziarului (Gleichschaltung). Cu toate acestea, în septembrie 1933, ministrul propagandei Joseph Goebbels i-a acordat permisiunea specială de a nu fi obligat să tipărească propagandă nazistă cu scopul de a contribui pe plan internațional la crearea imaginii unei prese germane libere. Datorită primirii acestei asigurări, respectatul corespondent străin Paul Scheffer
Berliner Tageblatt () [Corola-website/Science/337653_a_338982]
-
fugit apoi în regiunea Tirol din Austria, cu avionul. După 1933, guvernul nazist a preluat controlul ziarului (Gleichschaltung). Cu toate acestea, în septembrie 1933, ministrul propagandei Joseph Goebbels i-a acordat permisiunea specială de a nu fi obligat să tipărească propagandă nazistă cu scopul de a contribui pe plan internațional la crearea imaginii unei prese germane libere. Datorită primirii acestei asigurări, respectatul corespondent străin Paul Scheffer a devenit editor la 1 aprilie 1934. El a fost primul jurnalist străin căruia i
Berliner Tageblatt () [Corola-website/Science/337653_a_338982]
-
Timp de aproape doi ani, Scheffer a fost înconjurat de absolvenți de universitate cu minți deschise precum Margaret Boveri. Ea a scris în 1960 că Scheffer „a fost urât încă de la început de către persoanele cu funcții de conducere în Ministerul Propagandei și a fost păstrat în funcție în primii ani ai regimului numai din cauza relațiilor externe excelente pe care le avea”. Poziția lui Scheffer a devenit ulterior de neconceput și el a demisionat pe 31 decembrie 1936. Ziarul a fost închis
Berliner Tageblatt () [Corola-website/Science/337653_a_338982]
-
optimism politic către Noua Politică Economică, care ducea Rusia înapoi la capitalismul originar. Slonim a căutat indicii că scriitorii comuniști începeau să fie încântați tot mai puțin de statul sovietic și se păstrează înregistrări cu privire la literatura „obositoare și jalnică” de propagandă. În scopul de a ilustra aceste idei, "Volya Rossii" a publicat fragmente din operele lui Zamiatin, dar și din cele ale lui Isaac Babel și Mihail Șolohov, alături de Guillaume Apollinaire sau Karel Čapek. "Volya Rossii" a patronat curând o generație
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
de fapt ferm împotriva lui Stalin și a sistemului sovietic”. Înainte de 1950, Slonim a fost interzis din nou în Uniunea Sovietică și în Blocul răsăritean: copiile cărții "Le Bolchévisme vu par un russe" au fost confiscate pe loc de către Ministerul Propagandei din România. În 1950, Oxford University Press a publicat panorama sa literară intitulată "The Epic of Russian Literature from Its Origins Through Tolstoy". Potrivit "Revue des Études Slaves", studiul său este o lucrare „inteligentă și alertă”, atrăgătoare „pentru un public
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
au votat în favoarea unei federații cu Șerbia. Referendumul a fost boicotat de către populația musulmană, albaneză și catolică, dar mai ales de cetățenii ce se declarau pentru independență. Opozanții au comunicat atunci că referendumul a fost organizat sub condiții anti-democratice cu propagandă răspândită de către instituțiile de presă controlate de guvern în favoarea votării pentru federație. Nu există rapoarte care ar comunica corectitudinea și justețea acestui referendum, întrucât nu a fost monitorizat, în contrast cu referendumul cu aceeași temă din 2006, unde au fost prezenți observatorii
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
ei. Nu numai devotamentul ardelenilor și bucovinenilor față de România a fost contestat, ci a existat și suspiciunea unora precum că soluția voluntariatului a fost aleasă de către prizonierii din Rusia, doar pentru a scăpa din captivitate sau pentru a facilita pătrunderea propagandei și a spionajului inamice în tabăra română. Atitudinea s-a schimbat doar după șocul campaniei dezastruoase din 1916, odată cu declanșarea activității de refacere a Armatei Române. Conștienți de faptul că nu toți prizonierii vor putea fi primiți în rândurile Armatei
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
scopul acestora fiind acela de a urgenta recrutarea și trimiterea voluntarilor în țară. Numărul mic al subcomisiilor și instabilitatea acestora, alăturate faptului că unii dintre propagandiști au plecat cu primele eșaloane de voluntari în țară, au făcut ca munca de propagandă să fie insuficientă. Deși până în luna septembrie s-au înregistrat unele succese, ulterior din cauza propagandei bolșevice și ideilor pacifiste, care i-au făcut pe unii ardeleni să creadă că războiul se va termina repede și ei vor pleca spre casă
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
al subcomisiilor și instabilitatea acestora, alăturate faptului că unii dintre propagandiști au plecat cu primele eșaloane de voluntari în țară, au făcut ca munca de propagandă să fie insuficientă. Deși până în luna septembrie s-au înregistrat unele succese, ulterior din cauza propagandei bolșevice și ideilor pacifiste, care i-au făcut pe unii ardeleni să creadă că războiul se va termina repede și ei vor pleca spre casă, tot mai puțini prizonieri s-au înscris ca voluntari. Alte greutăți au venit atât din partea
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
la 8 ianuarie 1918, fiind trimiși să lupte în rândul trupelor românești un total de 8.513 voluntari, trimiterea acestora în țară făcându-se grupată în 11 eșaloane. Oprirea recrutării nu s-a asociat însă și cu stoparea activității de propagandă, deoarece aceasta a continuat să se desfășoare în limitele posibilului, voluntarii rămânând pe loc și nemaifiind trimiși la Kiev. Un ordin circular venit de la comandamentul voluntarilor, a îndemnat aceste comisii să-și continue activitatea sub paravanul Crucii Roșii Române, pentru
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Război, condus de către Vintilă Brătianu, au fost divizate fiecare în parte în câte două servicii specifice identice, denumite: central (la Kiev) și exterior (cu acțiune în teritoriul rus, prin intermediul comisiilor de recrutare și a celor care conferențiau cu scop de propagandă). La 13 octombrie 1917, totuși, cu scopul grupării tuturor voluntarilor, atât a celor veniți din prizonierat, cât și a celor din România, Marele Cartier General Român a luat decizia de a înființa, la 28 noiembrie, un "Corp al Voluntarilor" cu
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]