15,069 matches
-
care apar în primul număr al revistei din iunie 1900 sunt: Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Sonia I. Nădejde, Titus Alexandrescu, Ludovic Basarab, Roméo Gèrolamo, Frédéric Storck, Oscar Spaethe. Remarcabilă este și franțuzirea numelor, spre exemplu a celor de proveniență italiană sau germană. Modelul cultural prestigios este cel francez și majoritatea pictorilor care trimit "desemnuri" sunt, de asemenea, francezi, francofilia directorului revistei fiind pe deplin asumată. În primul număr apar doar Pierre Bellet (1865-1924) și Maximilien Luce. Însă redacția anunță
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dependenței la o substanță). Intoxicația cu substanțe psihoactive: este determinată de consumul În cantități foarte mari a unei substanțe cu potențial nociv asupra organismului. Simptomatologia specifică intoxicației vizează: Dezvoltarea unui comportament dezadaptativ reversibil, determinat de tipul de substanță consumată, de proveniență exogenă; Simptomatologia psihică datorată consumului de substanță psihoactivă și care generează tabloul dezadaptativ este constituită din: labilitatea dispoziției, a emoțiilor, a sentimentelor, stări de afect, tulburări cognitive, de judecată, perturbarea inserției sociale, fenomene ce apar la puțin timp după utilizarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stelele, nourii etc. Nu reprezintă o noutate afirmația că oricare creator, indiferent de domeniul creației, are un univers al său propriu. Se știe că În literatura română mulți scriitori s-au impus printr-o direcție tematică raportată la locurile de proveniență. Vasile Alecsandri, autorul pastelurilor, a avut ca temă fundamentală, natura, mai ales cea din locurile natale, Mirceștii. G. Coșbuc și O. Goga sunt percepuți ca poeți ai satului transilvănean, așa cum prozatorii Ioan Slavici și Liviu Rebreanu, au surprins În proza
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a Încă inepuizabilului curent, parnasian. Estetica parnasianismului a Însemnat o obiectivitare a poeziei față de nebulozitățile lirice romantice, susținută de formele prozodice fixe cultivate, punând inspirația În tipare spre a intra În circuit ca produs Înnobilat, să pară a fi de proveniență exterioară, din afara eu-lui. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate ariile planetei, Îndeosebi (după cum arată și denumirea mișcării, de la muntele Parnas) din Hellada. În spiritul parnasienilor, antichitatea capătă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din România în perioada iunie 1941-august 1944, lista documentelor, lista abrevierilor existente în documente, documentele propriu-zise (în număr de 454), anexe, indice. Documentele, în marea lor majoritate inedite, sunt publicate în ordine cronologică, indicându-se de fiecare dată sursa de proveniență. Ele sunt însoțite de un aparat critic vast peste 1600 note explicative ce au menirea de a înlesni cititorului/specialistului înțelegerea conținutului, de a corecta/completa anumite informații, respectiv de a oferi date cu privire la persoanele și evenimentele menționate. Ca și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941. Nota nr. 24.164 adresată de Armata a 3-a Brigăzii 9 Cavalerie, prin care se solicită cercetarea lagărelor și ghetourilor de evrei pentru a se constata dacă paza este suficientă, dacă este efectuată de gărzi ucrainene înarmate, precum și proveniența armamentului acestora. 162. 24 decembrie 1941. Nota nr. 12.914 înaintată de SSI Cabinetului Militar al Conducătorului Statului, privitoare la situația și repartizarea pe localități a evreilor din Transnistria aflați încă la vest de calea ferată Jmerinka-Odessa. 163. 28 decembrie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ambele cazuri au fost raportate de îndată C.M.U. respective, iar baloanele ridicate dela locurile unde au căzut, au fost înaintate imediat Comandamentului Marei Unități, Serv. Pretoral, Oficiul Poștal Militar Nr. 30, pentru a fi examinate și a se constata proveniența lor. III. DELA AGENȚI În Bacău circulă zvonul că evreii îndrăznesc să semnaleze aviatorilor ruși prezența obiectivelor militare importante, pentru ca astfel să se orienteze. La Dorohoi și Iași, unii evrei au așezat lămpi aprinse în coșurile sobelor, pentru a indica
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prezent printre populația evreiască. Ele au fost găsite la un șofeur de pe linia de autobuze Bălți-Florești. Deoarece fotografiile ar putea să constituie un material documentar pentru propaganda străină, contra țării noastre, Vă rugăm să binevoiți a dispune să se cerceteze proveniența lor, luând totodată măsuri de confiscare și înlăturarea răspăndirii lor. Fotografiile rugăm a fi păstrate în casa de fier a Dvs. ȘEFUL SERVICIULUI SPECIAL DE INFORMAȚII DIRECTOR GENERAL, ss. Eugen Cristescu 446 *) Adnotări: "OPERAT"; "10/X.941. Ordin Inspectoratelor pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ar ataca-o pentru a arma și răscula pe deținuți. 2. Dacă ghetourile sunt păzite de gărzi ucrainene și dacă acestea sunt înarmate. 3. În caz afirmativ, numărul celor care formează garda ucraineană și câți din ei sunt înarmați. 4. Proveniența armamentului și munițiunilor cu care sunt dotați și cum le-a eliberat permis de port armă. D 39 X B / Nr. 24.164 din 23.XII.942 Șef de Stat Major General I. Arbore Șeful Secției II-a Lt. Colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
treia întrunire s-a dovedit a fi critică. Pe 6 septembrie, sovieticii le-au cerut americanilor să prezinte o documentație amplă, în care să se precizeze numărul utilajelor petroliere aflate în proprietatea Companiei Româno-Americane pe 1 ianuarie 1942 și numărul, proveniența și plățile efectuate pentru aceste utilaje de către companie între 1 ianuarie 1942 și 1 octombrie 1944. Întrucît sovieticii considerau toate utilajele ca fiind proprietate germană, partea cea mai dificilă, aceea de a justifica dreptul de proprietate revenea Companiei Româno-Americane. Aceasta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
discuție persecuțiile religioase din România. Pastorul Alexander Havadtoy, care ținea de Biserica Calvinistă Unită a lui Cristos a vorbit despre refuzul României de a repara bisericile reformate deteriorate. Nu numai că guvernul nu aloca fonduri, dar interzicea folosirea fondurilor de proveniență occidentală în scopul reconstruirii bisericilor 2009. Senatorul Dole a adus în discuție hărțuielile la care Bucureștiul îi supunea pe așa-zișii neoprotestanți, printre care și adventiștii, penticostalii și baptiștii reformați. Membrii acestor congregații își pierduseră slujbele, li se reținuseră salariile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
repartiza studențimea în patru națiuni: l'honorable nation de France, la fidèle nation de Picardie, la vénérable nation de Normandie și la constante nation de Germanie (Kedourie, 1961, pp. 13-14). Este imperativă sublinierea faptului că aceste "națiuni" universitare indicau oarecum proveniența, însă nu corespundeau nicidecum cu Franța, Picardia, Normandia și Germania geografice. "Națiunea" universitară franceză, spre exemplu, era circumscrisă cu ajutorul unui decupator lingvistic, cuprinzându-i pe toți vorbitorii de limbi romanice francezi, desigur, alături de italieni și spanioli. "Națiunea picardă" făcea referire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din nord-estul Europei. Semantica națiunii bazată pe acești referențiali lingvistico-geografici imprecis făcea posibil ca "națiunea germană" să îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scrierile cărturarilor Școlii Ardelene. Motivul este lesne de intuit: coloniștii romani au format bazinul populațional care, prin aclimatizarea la teritoriul dacic, s-a prefăcut, în cursul timpului, pe nesimțite, în poporul român. Micu specifică foarte precis romanitatea italică a coloniștilor, proveniența acestora exclusivă din Roma și Italia. Recrutarea coloniștilor din miezul imperiului și transplantarea lor în teritoriul dacic asigură un transfer de romanitate pură. Filiația românilor își are astfel originea în sursa cea mai pură a etnicității romane. Șincai, mai puțin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
novatoare sunt receptate în consensul oficial și introduse în manualele școlare cu o întârziere care în cazuri extreme poate fi și de câteva decenii; b) moderația și precauția interpretativă, în sensul că, pe lungimea procesului de receptare a ideilor de proveniență avangardistă în stocul de informații care formează ariergarda consensului societal, asperitățile radicale sunt nivelate. Rezultatul final este o de-radicalizare a materialului original, care, convertit în manual didactic, este în mare parte curățat de elementele cu adevărat novatoare. Acest efect
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acest scop, aduse în teritoriul cucerit "nenumărată mulțime de lăcuitori din Italia" (p. 8). Doar Aaron, care în Idee repede... a șlefuit mitul originii nobile a colonizatorilor romani într-o formă apropiată de idealul de puritate, insistând asupra faptului că proveniența acestora era exclusiv din Italia, își revizuiește convingerea. În Manual..., Aaron acceptă că "la anul 105 d. H. a adus mulțime nenumărată de oameni din mai multe părți ale împărăției romane, și cu aceste colonii a înpopulat tot pământul Daciei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
integrarea parțială a dacilor în fondul genetic al poporului român. Corifeu al Școlii latiniste, A.T. Laurian (1862) [1859] rămâne fidel paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, centrată pe teza exterminării dacilor, a originii pur romane, a identității romano-române și a provenienței italice a coloniștilor romani. În fapt, în literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca parte integrantă a patriei maghiare, enunțurile forță ale Școlii Ardelene rămân neschimbate. Drept dovadă, în manualul de Istoria patrieĭ în legătură cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națională, o altă îndepărtare de idealul purității merită semnalată. Am arătat cum pentru cărturarii Școlii Ardelene (și pe urmele lor în prima generație de manuale de istorie: Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) de o importanță crucială era proveniența geografică a coloniștilor romani. Motivați de dorința de a demonstra caracterul nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din care au emigrat majoritatea coloniștilor). Ulterior, manualele din perioada naționalismului etnic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a luat măsura, ca din Italia să nu se mai trimeată colonii" (p. 16). Același lucru este menționat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestor accente critice în elaboratul istoriografic al comunismului incipient a fost permisă pentru a submina mitologia națională sub semnul căreia s-a construit până acum memoria românească. În privința originii, reflexiile istoriografiei critice pot fi depistate în tezele impurității etnice, a provenienței non-italice și a deficitului de romanitate al coloniștilor cu care a fost populată provincia dacică. Pe linia deja trasată de criticismul interbelic, se afirmă fără rețineri că Dacia a fost colonizată "cu elemente aduse ex toto Orbe Romano", cu oameni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
maselor" aparțin lui C.J.H. Hayes (1960, pp. 168, 5). Contribuțiile noastre, prin care am încercat să completăm tabloul și să îi conferim simetrie, sunt aduse prin noțiunile de "naționalism popular", respectiv "profetism național al proorocilor națiunii". 6 Termenul "politie", de proveniență grecească (πολιτεία), desemnează fie o entitate organizată politic, fie organizarea politică a unei colectivități. În rândurile de față noțiunea de politie este utilizată în sensul al doilea, i.e., forma de organizare politică a unei entități sociale. 7 Mulțumesc pe această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exprimat printr-un cuvânt: În odaia de peste tindă se auzea plin, puternic glasul bătrânului. b) perifrastic - când este exprimat printr-o expresie adjectivală perifrastică sau chiar locuțiune adjectivală: Și trist (simplu), cu fruntea înclinată (perifrastic), ascult străvechiul cântec sfânt. Ca proveniență morfologică, atributul predicativ poate fi: a) adjectiv propriu-zis ori de origine verbală sau substantivală: El vine trist și gânditor. b) participiu cu valoare verbală Slova de foc și slova făurită împerecheate se mărită. Adjectivul de origine verbală, în funcție de atributul predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Umbrărești, cât și antroponimele derivate din latinescul umbră nu au stat până acum în atenția acelora care au elaborat lucrări de toponimie și onomastică românească. Prin tradiție locală, s-au păstrat informații cu caracter de legendă privind întemeierea satului și proveniența numelui Umbrărești, în două variante. Prima legendă leagă numele satului de specificul comunității, care își avea casele în cuiburi (grupări) dispersate pe sub poalele întinsei păduri din lunca Bârladului, pe fruntea terasei de vest a râului și prin unele poieni. Prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală târzie. Ele se răsfiră pe malul drept al Bârladului, la o distanță de 3-4 km sud de Siliștea, prelungindu-se pe direcția nord-sud pe o lungime de circa 5-6 km, urmând meandrele vechii albii a râului Bârlad, dovadă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o precizare asupra sensurilor termenului ocină din documentele medievale. Se știe că în actele prin care se operează transmiterea unei stăpâniri de sate și moșii de la unul la altul se vine, de regulă, cu precizări și lămuriri, din care rezultă proveniența anterioară a bunurile ce fac obiectul actului, specificându-se dacă este cumpăratură, danie, schimb etc., așa cum am văzut că s-a procedat și în ispisoacele emise de Vasile Lupu. Din vechile hrisoave domnești se înțelege că termenul ocină, poate avea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]