14,795 matches
-
măsură, o bună parte din tensiunile sociale. Înțelegerea corectă și profundă a acestei coregrafii pune în jocul antropologiei prezența Celuilalt și gândirea dialogală. Este realmente excelentă pledoaria autorilor pentru gândirea dialogală și acceptarea Celuilalt. Ce este gândirea dialogală? Este actul rațional care ,,a trecut prin proba Celuilalt"7. Antropologul care gândește dialogal și-a asumat deja în propria-i conștiință bogăția spirituală a întâlnirii a două sau mai multe culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
să devină ai tuturor, forma minții, ba chiar și a capului cu care gândesc tind să devină exclusive. La calitatea de om, care nu are de partea ei decât forța plăpândă a abstracției, trebuie să ajung, după ce parcurg - mijlocit și rațional - calea dificilă a transferului și analogiei, pe când în hotarul primit, care are de partea lui vigoarea concretului, mă aflu instalat din capul locului fără nici un efort. Orice mare conflict are la bază dificultatea de a accede la abstracția „om“ și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și voluntare. De aceea, într-o teorie a destinului, reușita sau eșecul nu interesează decât în măsura în care ele sunt condiționate de gradul de perseverare în proiect. Deoarece scuza eșecului și ne-meritul reușitei sunt forme de recunoaștere ale contingentului în universul rațional al proiectului, ele nu fac parte din economia destinului. În schimb, pentru că sunt forme de recunoaștere ale libertății în universul irațional și contingent al omului, participă la o teorie a destinului ne-scuza eșecului și meritul reușitei. Rezultă de aici
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pasivitatea elevilor, oboseală, neatenția, abuzul de imagine, monotonia, scăderea capacității de exprimare, facilitatea imaginii, evitarea contactului direct, mesajul audio- vizual identic pentru toți Remedii în utilizarea mijloacelor audio- vizuale pentru lecțiile de istorie amintim: stimularea participării active a elevilor, folosirea rațională a mijloacelor audio- vizuale, alternarea mijloacelor audio- vizuale, Înțelegerea esenței, apel la sursă, adaptarea la particularităților clasei. Unele fapte istorice pot fi memorate ușor, în timp ce unele date cronologice, nume de persone, localități se rețin cu dificultate. Secretul unei memorizări constă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Apetroi Eugenia- Şcoala () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93552]
-
a autocrației rusești. Argumentele lui erau bazate pe istoria Rusiei. Acești istorici s-au amestecat puțin în politica țărilor lor, cu toate că scrierile și cursurile lor au exercitat o influență puternică. Prezicerile lor delphice și cu tentă de oracol, alături de justificările raționale, au arătat oamenilor de stat ce cale să urmeze. În vremuri de război au salutat deciziile liderilor lor, glorificînd trecutul. Ei înclinau să justifice cuceririle din trecut sau pe cele viitoare. Aceste justificări morale și intelectuale erau adesea ambiții mascate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și o memorie splendid organizate. Știind cum să evite ca amalgamul de fapte să nu-i facă ideile principale confuze, putea să-și organizeze materialul astfel ca "orizonturile" sale să fie limpezi. Mesajul și structura operei sale erau strălucite și raționale. Admiratorii lui Iorga i-au atras cu deferență atenția asupra multelor sale greșeli minore, dar detractorii au insistat asupra lor cu o satisfacție macabră. Iorga era extrem de iritat de lipsa simțului proporțiilor a celor care scoteau în evidență asemenea greșeli
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cultural. Nu este de mirare că Iorga a făcut declarații violente împotriva "Mioritismului și Sofianismului ocult" și a misticismului ortodox al Legiunii! Iorga era romantic, dar în nici un caz un mistic abstract. Națiunea lui era o "ființă imensă" tangibilă și rațională. "Omul sămănătorist al lui Iorga nu este identic cu "Noul om" al Legiunii. Drept urmare, asemănările dintre naționalismul lui Iorga și "Noul naționalism" al Legiunii erau superficiale, dar diferențele sînt fundamentale. La început (în primăvara lui 1931), Codreanu a salutat numirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
profesorii de la universitate mi-ar fi făcut cu siguranță și mai multe greutăți în carieră dacă ar fi aflat dinainte de căsătoria mea și cu cine urmează să mă însor". "Tu și Nandriș", continua el, "m-ați considerat întotdeauna un om rațional, imun la viața spirituală internă sau la romantism". Giurescu respinge această eticheă, afirmînd că este o "ființă sentimentală sub o mască rațională"157. De ce și-a ținut secretă logodna tînărul Giurescu? Motivele acestui gest nu erau foarte lăudabile, dacă facem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și cu cine urmează să mă însor". "Tu și Nandriș", continua el, "m-ați considerat întotdeauna un om rațional, imun la viața spirituală internă sau la romantism". Giurescu respinge această eticheă, afirmînd că este o "ființă sentimentală sub o mască rațională"157. De ce și-a ținut secretă logodna tînărul Giurescu? Motivele acestui gest nu erau foarte lăudabile, dacă facem legătura cu faptul că evenimentul coincidea cu numirea sa la catedra de la Universitatea din București. Nu găsim asemenea manifestări de caracter la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
transformat în politică de stat, așa cum era folosit catolicismul în Occident, deoarece în ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmații inutile s-au orientat spre Legiune Nichifor Crainic și Nae Ionescu. Iorga îi îndemna pe latini să rămînă raționali. Codreanu (după părerea lui Iorga) nu era român, ci un Zelinschi, un mistic slav. Cît privește curentul antisemit, Iorga recunoștea gravitatea chestiunii evreiești și faptul că evreii blocau intrarea românilor în orașe (cu excepția Olteniei). El le amintea tinerilor că el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ilustrat", 1895, nr. 2133 86 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 254-255 87 Op. cit., vol. I, p. 267 88 Op. cit., vol. I, p. 317. Ceea ce nu înseamnă deloc că Iorga era un ignorant într-ale filosofiei raționale. El a ținut o serie de conferințe despre Descartes, modele de claritate penetrantă. Revoluția filosofică înfăptuită de autorul lucrării Discurs de la méthode era prezentată cu o bogăție de referințe. Mult mai tîrziu, mulți profesori de filosofie de la București (ca Vasile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să vadă În proprietatea de stat și În dependența față de stat explicația problemelor Europei, iar În salvarea venită de sus - marea iluzie a epocii. Însă pentru generația de la 1945, găsirea unui echilibru viabil Între libertățile politice și funcția de distribuitor rațional și echitabil a statului-administrator părea singura soluție pentru ieșirea din prăpastie. Asistența socială universală nu era unica expresie a dorinței de schimbare după 1945. Primii ani postbelici au reprezentat o adevărată epocă a reformei comprimată, care a văzut rezolvarea multor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și figuri politice din colonii și dominioane erau la fel de familiare ca și cele din Marea Britanie. Britanicii pierduseră „primul” lor imperiu din America de Nord; următorul, deși obținut nu tocmai „Într-un moment de neatenție”, nu era nici pe departe fructul unui proiect rațional. Menținerea ordinii, Întreținerea și administrarea sa costau mult; ca și În cazul imperiului francez din nordul Africii, cei care Îl prețuiau și apărau cu cea mai mare ardoare erau o clasă puțin numeroasă de coloniști și fermieri - În ținuturi ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
piețele importante din estul Europei și nu aveau foste teritorii coloniale pe care să le exploateze. Dar, așa cum Își dăduse seama Erhard, o uniune vamală europeană protejată de tarife comerciale și limitată la șase țări nu era neapărat un obiectiv rațional pentru politica germană. Ca și britanicii, el și mulți alți germani ar fi preferat o zonă comercială liberă mai extinsă și mai vag definită. Însă, În concordanță cu unul dintre principiile politicii externe, Adenauer nu s-ar fi Îndepărtat niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În ritualurile zilnice, spre furia perplexă a unei minorități tradiționaliste), ci și răspunsul Bisericii la dilemele vieții moderne. Decretele conciliului arătau clar că Biserica nu se mai teme de schimbare și nu se opune liberal-democrației, economiei mixte, științei moderne, gândirii raționale - nici măcar politicii seculare. S-au făcut primii pași - foarte timizi - spre reconcilierea cu celelalte confesiuni creștine și s-a recunoscut Întrucâtva - nu complet - că stătea În puterea Bisericii să descurajeze antisemitismul prin reformularea ideii mai vechi că evreii l-au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
publicul Îl identifica pe de Sica. Mai multă influență avea, de pildă, Michelangelo Antonioni. În L’Avventura (Aventura, 1960), L’Eclisse (Eclipsa, 1962) și Il Deserto rosso (Deșertul roșu, 1964), toate cu Monica Vitti, realismul sever și personajele amare, cinice, raționale anticipează universul pustiu și detașat al artei de la sfârșitul anilor ’60, perfect ilustrat de același Antonioni În Blow-Up (1966). Filmului italian Îi lipsea intelectualismul seducător al filmului francez (sau suedez), dar ce aveau toate În comun - și din abundență - era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o dilemă tranșată prin decizia de a considera Însuși adevărul drept o categorie determinată social - atitudine care În scurt timp a ajuns la modă În multe locuri. Rezultatul acestor tendințe a fost, firește, un scepticism crescând față de orice argument social rațional. Filosoful francez Jean-François Lyotard, care rezuma perfect l’air du temps În eseul său La Condition postmoderne (Condiția postmodernă, 1979), a surprins exact situația: „Postmodernitatea este neîncrederea În metanarațiuni”. Ca de atâtea ori În deceniile trecute, sursa profundă (adesea nemărturisită
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
2-3 zile, vindecarea spontană putând să apară în 50 % din cazuri ( SEICIU FL., DRUGOCIU GH., BOITOR I., 1987). Diagnosticul se stabilește pe baza semnelor clinice caracteristice și prin examene de laborator, punând în evidență hipocalcemia. Tratamentul Tratamentul preventiv, vizează alimentația rațională, echilibrată proteic, energetic și mineral, cu respectarea repausului mamar ( FRANCAS G. și col.1993, SEICIU FL. și col. 1987). Tratamentul curativ administrare de calciu și magneziu (borogluconat de calciu, clorură de calciu și clorură de magneziu), insuflarea de aer în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1-2 ore/zi. Carențele alimentare prelungite duc la modificări metabolice importante ale proteinelor, lipidelor și în dinamica hormonală, ducând în cele din urmă la sindrom de infecunditate și sterilitate. Toate aceste tulburări nutriționale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii raționale în hrănirea bovinelor, respectiv respectarea cerințelor nutriționale în funcție de starea fiziologică a animalului, de anotimp (furajele de sezon), vârsta animalului și nivelul productiv. Micotoxinele Furajele mucegăite prin conținutul lor în micotoxine afectează grav starea de sănătate a animalelor prin acțiunea lor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
se actualizează proporțional cu intensitatea trăirilor spirituale, individuale și colective, dar care se pot dezactualiza atunci când această intensitate scade, oricând asemenea trăiri sunt derivate (recanalizate) de la rânduiala creației”<footnote Bădescu, Ilie, Noologia, Editura Valahia, București, 2002, p. XXV. footnote>. Omul rațional. Dintr-o altă perspectivă, tipologia utilizată uneori pornește de la teza paradigmatică după care omul este o ființă al cărei comportament este declanșat de calculul cost-beneficiu, promovat istoricește de Max Weber. Modelul caută să exprime specificul omului format în cultura occidentală
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
factori de risc. Omul este, prin comportamentul său, cel mai important factor de generare a riscurilor și incertitudinilor, ca urmare nu numai a limitelor inerente cunoașterii, ci și ca rezultat al unor interese, scopuri, obiective care contrazic cerințele unor acțiuni raționale, bine elaborate pe baza unor calcule de eficacitate greșit fundamentate. Între egoism și altruism, între pasivism și aventurism, conformism și contestare, există o serie de timpi care pot genera perturbări sociale. Dimensiunea etică în conceperea resurselor umane devine tot mai
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
op. cit, pp. 25-28. footnote>: A) Înainte de 1975 - planificarea strategică Modelele de acest tip s-au construit pe trei axe: caracteristicile mediului, caracteristicile obiectivelor, analiza universului social. Modelele elaborate pe această schemă sunt cele care pun pe prim plan omul rațional, ca decident economic, dominând modelul taylorist. B) Anii 1970-1980 - emergența managementului resurselor umane Abordările se îndepărtează de modelele care pun accentul pe „calculul științific”, lipsit de dimensiunea umană. În locul interesului preponderent acordat eficienței, modelele se ocupă de adecvarea individului la
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
B) Anii 1970-1980 - emergența managementului resurselor umane Abordările se îndepărtează de modelele care pun accentul pe „calculul științific”, lipsit de dimensiunea umană. În locul interesului preponderent acordat eficienței, modelele se ocupă de adecvarea individului la locul de muncă, studiindu-se aspectele raționale, aspiraționale, managementul resurselor umane căpătând un aspect previzional. C) Anii 1990 Demersul managementului resurselor umane se structurează tot mai mult pe aspectele previzionale, recrutarea se corelează de procesele de formare a oamenilor în vederea evitării incertitudinilor, apărând termenul de „angajabilitate”. Managementul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
adaptabilitatea superioară a forței de muncă, precum și calitatea superioară a forței de muncă. MODELE HARD Modelul Michigan, elaborat în 1984, îi tratează pe salariați ca pe un instrument în realizarea strategiei organizației, ca o resursă folosită într-un mod pur rațional și pe bază de calcul. D) Modele având drept criterii tipurile activității<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina, (editori), op. cit., pp. 50-66. footnote> Modelul Armstrong este axat pe analiza activităților de personal<footnote Armstrong, M., A Handbook of Personnel
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cheltuielile efectuate pentru ridicarea calificării la locul de muncă; cheltuielile pentru plata unor cursuri postuniversitare, de reciclare, perfecționare și specializare pe diferite categorii de salariați, cu sau fără întreruperea activității; cheltuielile pentru documentare și socializare în țară sau străinătate. Folosirea rațională a forței de muncă depinde și de concordanța dintre nivelul pregătirii forței de muncă și nivelul înzestrării tehnice a muncii. Înzestrarea tehnică a muncii exprimă valoarea capitalului fix ce revine pe muncitor în procesul de producție. Orice decalaj care apare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]