15,737 matches
-
de marea infinită pe malul căreia se plimbă copilul cu fratele său și lumea reală, brutală, compusă din elemente de decor precum zidurile ruinate. Profesoara Elena Saulea găsește și o corelație între evenimentele din film și cele din Noul Testament. După secvența împărțirii peștelui într-un spațiu deschis de către Ipu atât prietenilor, cât și dușmanilor (scenă apropiată cu scena înmulțirii peștilor), urmează o secvență asemănătoare cu Cina cea de taină desfășurată într-o cameră închisă în care Ipu este vândut dușmanilor de către
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
zidurile ruinate. Profesoara Elena Saulea găsește și o corelație între evenimentele din film și cele din Noul Testament. După secvența împărțirii peștelui într-un spațiu deschis de către Ipu atât prietenilor, cât și dușmanilor (scenă apropiată cu scena înmulțirii peștilor), urmează o secvență asemănătoare cu Cina cea de taină desfășurată într-o cameră închisă în care Ipu este vândut dușmanilor de către semenii săi, iar acesta își acceptă destinul cu seninătate. În interviul acordat lui Valerian Sava în 1971, regizorul își descria astfel propriul
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
regizor a cărui nobilă ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie 1974 în revista Cinema, același critic afirmase că " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" este o dramă psihologică, care conține mai multe secvențe de suspans: lungul, iritantul și obsedantul galop al unui ofițer neamț peste miriște în timp ce în aer plutește sentimentul neliniștitor al unor întâmplări dramatice, „cina cea de taină” la care participă Ipu și jocul lui „de-a șoarecele și pisica” cu
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
de la destinul tragic al lui Ipu către condamnarea caracterului duplicitar și ticălos al conducătorilor unei comunități. El evită imaginea clișeistică a soldatului german din filmele realizate în statele socialiste, fără a renunța cu totul la tezismul filmelor epocii (existent în secvențe precum cea a împușcării militantului antifascist de către agenții Siguranței, a urii manifestate de copil față de protectorii săi și față de ocupanții satului etc.). Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Ipu, idiotul satului
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
convinge el pe Ceaușescu) și propunându-i să-l interpreteze chiar regizorul. Potrivit afirmațiilor lui Nicolaescu, "„scenariul promis de Paul Anghel nu a apărut, am fost silit să scriu un nou scenariu luând unele elemente din Titus Popovici (circa 10 secvențe din peste 200 scrise de mine), deci peste 90% din scenariu este original”". Din acest motiv, Sergiu Nicolaescu a fost înscris ca unic scenarist pe genericul noului film, care se va numi „Pentru patrie”. Decorurile au fost realizate de Constantin
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
copiei standard fiind stabilit 30 decembrie 1977. Filmările au început la 23 iulie 1977 și au durat 59 de zile, ele încheindu-se la 18 noiembrie 1977. S-a filmat la București și apoi în județul Constanța. Au fost utilizate secvențe de luptă din serialul TV „Războiul Independenței”, cumpărate cu 2 milioane lei de la Radioteleviziunea Română. Copia standard a fost finalizată la 29 decembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 24.766.000 lei. "Pentru patrie" a
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
genericul de început. La realizarea filmului au colaborat pe post de consilieri militari generalul maior Gheorghe Marin și colonelul Vasile Pricop. Pe genericul de final se menționează: "„Mulțumim Ministerului Apărării Naționale pentru prețiosul concurs adus la realizarea acestui film”". În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„Faptele și personajele acestui film sînt reale sau inspirate din realitate. În elaborarea scenariului, Sergiu Nicolaescu a folosit documente de epocă, amintiri, scrisori, presa vremii, precum și lucrări literare și cinematografice, unele inedite, de
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
și cinematografice, unele inedite, de scriitori români contemporani. Acest film este închinat celor ce și-au vărsat sîngele pentru Patrie în anii 1877-1878.”". Cei trei operatori (Nicolae Girardi, Alexandru David și Mircea Mladin) au avut o misiune dificilă din cauza numeroaselor secvențe de luptă (a căror dublare era aproape de neconceput) și a numărului mare de actori. Premiera filmului a avut loc la 8 mai 1978. Filmul "Pentru patrie" a avut parte de un succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
comunismului și rămasă fără moștenitori”". Filmările au fost realizate în vara anului 1980 și au avut loc în București: pe diferite străzi, în fața Bisericii Stavropoleos, în fața vechii clădiri a Institutului Medico-Legal și în ruinele bisericii de lângă cimitirul Crângași. Unele din secvențele filmate au imortalizat locuri și clădiri care au dispărut ulterior ca urmare a procesului de sistematizare a Bucureștiului. Secvența recuperării de la morgă a cadavrului micului lustragiu „Pijama” a fost filmată în fața vechii clădiri a Institutului Medico-Legal, care va fi demolată
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
pe diferite străzi, în fața Bisericii Stavropoleos, în fața vechii clădiri a Institutului Medico-Legal și în ruinele bisericii de lângă cimitirul Crângași. Unele din secvențele filmate au imortalizat locuri și clădiri care au dispărut ulterior ca urmare a procesului de sistematizare a Bucureștiului. Secvența recuperării de la morgă a cadavrului micului lustragiu „Pijama” a fost filmată în fața vechii clădiri a Institutului Medico-Legal, care va fi demolată în 1985. De asemenea, locul de întâlnire al copiilor străzii este biserica în ruine ce se afla în spatele fostului
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
Un cascador este o persoană care execută manevre periculoase, cum ar fi salturi de pe clădiri, lansări din tun, adesea dublând protagonistul în secvențele periculoase. ul poate fi un: CINEMATOGRAFUL, ESTE AȚĂ MIȘCĂRII, CASCADORII, SUNT ARTIZANII EI și după cum se știe, unora li se întâmplă să ajungă chiar maeștrii. ... de fiecare data cand uitindu-te la un film, vei vedea un om cazin, o sabie
Cascador () [Corola-website/Science/312656_a_313985]
-
el a fost înlocuit în timpul filmărilor cu Sergiu Nicolaescu) a determinat schimbarea subiectului principal, a acțiunii și a unor personaje lor. "" a devenit astfel un film în care comisarul Roman răzbună moartea lui Miclovan. La începutul filmului au fost inserate secvențele înfruntării finale din "Cu mîinile curate". Filmul continuă apoi cu procesul și achitarea lui Semaca, iar Roman se duce apoi în cimitir la mormântul comisarului Miclovan, având în mână ultimul cartuș pe care-l scosese din pistol în filmul anterior
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
postului, alții sunt pur și simplu infractori ascunși de autorități. Filmările au reînceput la 14 ianuarie 1973, la București (la o temperatură de -14°C ), încheindu-se în aprilie 1973, cu scena spectaculoasă de urmărire de mașini din Cheile Bicazului. Secvențele care prezintă luptele armate între polițiști și banda ce jefuia trenurile cu alimente și îmbrăcăminte destinate Moldovei au fost filmate în triajul Gării de Nord, timp de șapte nopți, la o temperatură de -23°C. Decorurile realizate de arhitectul scenograf Marcel Bogos
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
și critic, fiind apreciate, printre atelele, interpretările lui Sergiu Nicolaescu, pentru care a primit Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România, și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă și interpretarea cascadorului Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„În toamna anului 1940, vîrfurile cele mai reacționare ale burgheziei și moșierimii, cu sprijinul Germaniei hitleriste, aduc la putere, în România, dictatura militaro-fascistă. Teroarea legionară se dezlănțuie odios. În acest timp, în întreaga
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
realizate în colaborare cu Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale, acest lucru fiind menționat pe genericul de final. Filmul a intrat în faza de producție la jumătatea anului 1973. Regizori secunzi au fost Adriana Dimitrescu și Gheorghe Constantinescu. Cele mai multe secvențe din acest film au fost turnate în zona numită Dealul Arsenalului, la Piața Puișor, regizorul afirmând că acolo a locuit comisarul Gheorghe Cambrea (1910-1967), modelul care i-a servit pentru personajul comisarului Moldovan. Alte secvențe au fost filmate pe Calea Rahovei
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Dimitrescu și Gheorghe Constantinescu. Cele mai multe secvențe din acest film au fost turnate în zona numită Dealul Arsenalului, la Piața Puișor, regizorul afirmând că acolo a locuit comisarul Gheorghe Cambrea (1910-1967), modelul care i-a servit pentru personajul comisarului Moldovan. Alte secvențe au fost filmate pe Calea Rahovei, în fostul sediu al Miliției Capitalei (care adăpostea în anii '40 Prefectura Poliției Capitalei), în cimitirul Bellu, pe clădirea fostei fabrici de ciment Titan, în localul Teatrului Odeon și pe dealul Mănăstirii Plumbuita. În film
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
hotelului a doi legionari (filmată "au ralenti"), lovirea unei cabine telefonice de către un camion Leyland și târârea ei în poziție verticală, protagonistul trebuind să tragă cu pistolul și apoi să sară în mers pentru a nu fi strivit de zid. Secvența de final în care comisarul urcă dealul din spatele Mănăstirii Plumbuita și este împușcat, rostogolindu-se, a fost filmată cu două aparate, fiind făcută dintr-o singură bucată. Rostogolirea a fost filmată prin procedeul "au ralenti", iar Nicolaescu a realizat-o
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
plini de admirație atunci când îl vedeau în filme. Comisarul Moldovan și Mărgelatu erau printre eroii multor copii din acele vremuri. Cronicile de film din perioada premierei acestui film au fost entuziaste, lăudând suspansul și ritmul alert al acțiunii, spectaculozitatea unor secvențe (printre care și cea în care comisarul moare), interpretările strălucite ale lui Sergiu Nicolaescu și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă sau buna interpretare de către cascadorul Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. Criticul de film Alice Mănoiu scria că genul
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
în clip le afișează pe componente realizând diverse coregrafii. În varianta piesei folosită pentru videoclip sunt introduse câteva zeci de secunde pentru un nou moment dansant, acesta fiind acompaniat doar de linia melodică, fără versuri adiționale. De asemenea, în aceeași secvență sunt introduse câteva elemente vizuale cum ar fi fumul sau flăcările în timpul interpretării. Videoclipul este influențat în mare parte de tema de busculadă a vechiului grup de dans Pussycat Dolls, cât și de elemente împrumutate din cultura Orientului Mijlociu, cum
Buttons () [Corola-website/Science/312725_a_314054]
-
publicată separat sub titlul „În fața legii”), care are menirea de a explica situația sa. Cei doi discută acea parabola. Preotul spune că K. parabola este un vechi text al instanței, și multe generații de funcționari judecătorești au dat interpretări. Această secvență este, de fapt, o altă etapă în procesul de culpabilizare a protagonistului. În ajunul împlinirii de către K. a vârstei de 31 de ani, doi bărbați necunoscuți vin acasă la Josef K. și îl duc în afara orașului, într-o carieră de
Procesul (roman) () [Corola-website/Science/312728_a_314057]
-
Supraviețuitorul este un film românesc din anul 2008, regizat de Sergiu Nicolaescu. A fost filmat la Studiourile MediaPro, iar unele secvențe au fost realizate la Praga, Palatul Snagov, Teatrul Odeon și „Casa Oamenilor de știință”. A avut în distribuție actori ca Sergiu Nicolaescu, Vladimir Găitan, George Mihăiță și Jean Constantin dar și vedete de televiziune ca Loredana, Simona Pătruleasa și Cristina
Supraviețuitorul (film din 2008) () [Corola-website/Science/312750_a_314079]
-
FHSS (spectru împrăștiat cu salturi de frecvență), și, pentru a aloca eficient frecvențele din banda de , presupune schimbarea periodică a frecvenței de transmisie, în urma unor numere pseudoaleatoare generate de stațiile care comunică. Cealaltă tehnologie radio este DSSS (spectru împrăștiat cu secvență directă). Ambele oferă rate de transfer de maxim 1 sau 2 Mbps. În 1999, IEEE a mai standardizat două modalități de transmisie, cu scopul de a mări ratele de transfer, și anume OFDM (multiplexare cu divizare în frecvențe ortogonale), o
Wi-Fi () [Corola-website/Science/312752_a_314081]
-
cu scopul de a mări ratele de transfer, și anume OFDM (multiplexare cu divizare în frecvențe ortogonale), o tehnică simiară cu CDMA, prin aceea că transmisia este prezentă simultan pe mai multe frecvențe; și HR-DSSS, modalitate similară spectrului împrăștiat cu secvență directă, dar cu o rată mai ridicată de transmitere a fragmentelor, în bandă mai îngustă. OFDM permite, teoretic, viteze de transmisie de până la 54 Mbps, și a fost standardizată sub denumirea IEEE 802.11a. HR-DSSS permite viteze de 1, 2
Wi-Fi () [Corola-website/Science/312752_a_314081]
-
Mihai Fulger de la „Averea” a caracterizat filmul drept un „rebut (...) semnat de unul dintre ultimii dinozauri ai cinematografiei noastre” plin de contradicții, remarcând că Marinică nu se împotrivește arderii de viu în cuptor deși are un pistol la îndemână, iar secvența morții sale se află "„pe culmile penibilului: în ultimele clipe, eroul vede o icoană (într-un crematoriu comunist!), iar o lumină divină se pogoară asupra sa din... cuptor. Tot privind o icoană se stinge și Imola, în mijlocul Catedralei, după nașterea
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
vorbit, s-au scris nenumărate aprecieri despre revoluția română. Această peliculă este mult mai aproape de adevăr. Execuția lui Ceaușescu este milimetric și exigent reconstituită. Este filmată în locurile și cu martorii acelor evenimente. Desfid pe oricine ar susține că aceste secvențe nu corespund cu fidelitate realității.”" A fost folosit la filmări același TAB din care soții Ceaușescu au coborât la 25 decembrie 1989 în curtea unității militare din Târgoviște. Scena execuției a fost repetată de mai multe ori până a ieșit
Punctul zero () [Corola-website/Science/312748_a_314077]