14,908 matches
-
care a ilustrat atât filosofia, critica literară și pedagogia, cât și sociologia, etnografia, etica etc. Născut la 13 iulie 1895, în comuna Susleni din fostul județ Orhei, a urmat la Chișinău, între 1909-1919 cele două cursuri (inferior și superioră al Seminarului Teologic. În perioada 1919-1924 a frecventat, cu întreruperi, cursurile Facultății de Litere și Filozofie a Universității din Iași, unde și-a luat licența în filozofie cu mențiunea „Magna cum laudae”, susținând teza: Raportul dintre judecățile și categoriile kantiene. Între anii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
frecventat, cu întreruperi, cursurile Facultății de Litere și Filozofie a Universității din Iași, unde și-a luat licența în filozofie cu mențiunea „Magna cum laudae”, susținând teza: Raportul dintre judecățile și categoriile kantiene. Între anii 1927-1929 a predat filosofia la Seminarul Teologic din Huși, la Liceul de fete Elena Doamna și apoi la Liceul de băieți Al.I.Cuza din aceeași localitate, fiind în ultima perioadă și director al acestuia. Susținut de Dimitrie Gusti și Petre Andrei, obține o bursă de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
continuat activitatea științifică și didactică în calitate de profesor consultant și conducător de doctorate. Concomitent cu activitatea didactică, ca și în perioada anterioară, Vasile Harea a desfășurat o vastă și variată muncă științifică și publicistică. Încă din ultimul an de seminar (1916) devine colaborator, iar apoi redactor al ziarului Cuvântul moldovenesc, la conducerea căruia se afla Pantelimon Halippa. Între anii 1917-1918 devine unul dintre cei mai combativi ziariști ai presei românești din Chișinău. Atât la Cuvântul moldovenesc (ca redactor și apoi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
că își doarme somnul de veci pe meleagurile noastre, în comuna Bârnova. Reprezentant de frunte al generației Unirii, Ion Inculeț s-a născut la 5 aprilie 1884, în satul Rezeni, din județul Lăpușna. După absolvirea Școlii Teologice (1899) și a Seminarului Teologic din Chișinău (1905), urmează studiile universitare la Facultatea de Medicină din Dorpat - Estonia și la Facultatea de Științe FizicoMatematice a Universității Imperiale din Sankt Petersburg, absolvită în anul 1911. Apoi, a lucrat ca fizician la Observatorul meteorologic și profesor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
teatru a secției, organizată din inițiativa sa, întrucât considera că teatrul, ca artă a cuvântului îmbinată cu alte arte, este indispensabil în formarea viitorilor educatori. Ca profesoară, Emilia Wanda Levițchi s-a impus, la cele două secții, prin cursurile și seminariile de literatură pe care le-a predat după o concepție proprie. Într-o epocă ideologizantă, când opțiunea socială și politică a scriitorilor ocupa primul plan, ea nu s-a mulțumit cu transmiterea de informații, ci a căutat să pună în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și preoți, Paul Mihail s-a născut la 29 iunie 1905, în comuna Cornova din județul Orhei. Rămas orfan la vârsta de 3 ani, a crescut și a urmat școala la Mănăstirea Hârjauca, iar în 1918 a intrat elev la Seminarul Teologic din Chișinău. Între anii 1926-1930, a urmat cursurile Facultății de Teologie din Chișinău și pe acelea ale Facultății de Litere, secția Istoria românilor a Universității din Iași. În 1932 își susține teza de licență obținând calificativul „Magna cum laudae
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
le urmează la Iași la Academia de Arte Frumoase, pe care a absolvit-o în anul 1934, susținându-și examenul de diplomă în sesiunea din iunie 1934, la care a obținut calificativul „Medalie de bronz”. Optând pentru activitatea didactică, urmează Seminarul Pedagogic Universitar din Iași, pe care l-a absolvit în anul 1935. Ca profesor și-a desfășurat activitatea între anii 1935 și 1973, când s-a pensionat pentru limită de vârstă, continuând totuși să predea în învățământ. După cel de-
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pe cele mai diverse planuri, o adâncă operă de creație, de promovare a valorilor artistice românești, de educație muzicală. Născut la 20 martie 1847 la Ismail, Gavriil Musicescu a făcut primele studii în orașul natal. Urmează timp de 4 ani Seminarul din Huși, după care studiază la Conservatorul din Iași. După absolvirea acestuia a fost numit profesor de muzică la Ismail. Aici are ocazia de a cunoaște repertoriul coral bisericesc al clasicilor ruși. Fiind un iscusit dirijor de cor și având
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Spiridon. După 4 ani de ședere în Iași, unde asistase la punerea pietrei fundamentale a mitropoliei de către Veniamin Costache, în 1833, Iosif Naniescu se mută la Buzău, unde episcopul Chesarie îl va călugări și hirotonisi diacon în 1835. Elev la Seminarul din Buzău, Iosif Naniescu l-a avut profesor de muzică pe Macarie ieromonahul și a legat o strânsă prietenie cu pictorul Gh.M. Tattarescu. Iosif Naniescu și-a continuat studiile la Liceul Sf. Sava din București, între anii 1840-1847. Este revelator
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
religie la Gimnaziul Gh. Lazăr și apoi la Liceul Matei Basarab din București, unde va rămâne până în 1873. Începând cu anul 1867 este numit profesor și la Școala Normală, iar în anul școlar 1871-1872 va ocupa funcția de director al Seminarului central din București. În 1873 este ales episcop al Argeșului, iar doi ani mai târziu, la 10 iunie 1875, devine mitropolit al Moldovei și Sucevei în locul lui Calinic Miclescu. Mitropolitului Iosif Naniescu i se datorează două mari acte. Între anii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și 1887 a terminat clădirea Mitropoliei din Iași, a cărei pictură a încredințat-o prietenului său din tinerețe Gh.M. Tattarescu. În sfârșit, la străduințele sale a fost cumpărat palatul lui Mihail Sturdza, de lângă Mitropolie, unde a instalat, între anii 1885-1886, Seminarul Veniamin, cea dintâi școală românească bisericească, înființată de mitropolitul Veniamin Costache în anul 1804. Tot din inițiativa sa s-a restaurat biserica Trei Ierarhi și biserica Sf. Neculai Domnesc din Iași. Lui Iosif Naniescu i se datorează și apariția Revistei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
întemeietor de școală și deschizător de drumuri disciplinei pe care a slujit-o cu demnitate timp de peste patru decenii, acad.prof.dr.doc. Vasile Pavelcu s-a născut la 4 august 1900 în Nisporeni, localitate pe malul stâng al Prutului. După absolvirea Seminarului din Chișinău, între anii 1920-1924 urmează Facultatea de Filozofie a Universității Al.I.Cuza din Iași, având printre profesori pe Ion Petrovici, Petre Andrei, Ion Găvănescu, Constantin Fedeleș și alții. Licențiat în Filozofie (1924) a plecat, ca bursier al statului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Catedra de Psihologie în 1939, conferențiar de Psihologie Aplicată în 1942, profesor titular de Psihologie și Logică în 1943. În calitate de conferențiar și profesor, a ținut numeroase cursuri din diverse ramuri ale psihologiei. Concomitent, a funcționat ca profesor de Psihologie la Seminarul Pedagogic Universitar (1928-1936), psihotehnician la Institutul Psihotehnic din Iași, apoi ca director al acestui institut (1938-1948). A deținut postul de decan al Facultății de Litere și Filozofie (1944-1945ă, de prodecan al aceleiași facultăți, până în 1949 și de decan al Facultăților
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
lingvist la școala unor profesori renumiți ca G. Ibrăileanu, Al. Philippide, G. Pascu și Iorgu Iordan. Și-a luat licența în filologie modernă, specialitatea limba și literatura română, în 1937, cu mențiunea Foarte bine, după care a făcut practică la Seminarul pedagogic universitar din Iași. Timp de 2 ani (1939-1941), a funcționat ca profesor în învățământul secundar din Iași - la Liceul comercial de băieți și la Școala Normală V. Lupu -, unde a predat limba română și limba latină. Anul 1941 marchează
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a onorat-o până în 1975. În anul 1973 a obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza: Probleme de stilistică comparată privind limba română și limba rusă, după care devine profesor titular. Pe plan didactic a ținut cursuri și seminarii la diverse discipline ca limba slavă veche, gramatica comparată a limbii ruse, gramatica istorică a limbii ruse, istoria limbii ruse literare, limba rusă contemporană (fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxăă, folclorul rus. Ca profesor și șef al Catedrei de limba și literatura
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de voturi, iar numărul numelor noi, care vin de la cititori, repet, nu este nici el de neglijat! Cred că, în cel mult o săptămână, vom avea deja o situație interesantă și niște clasamente ale expirării relevante... Dorin Popa: Astăzi, la seminar, studenții mi-au spus exact același lucru despre proiectul de la TVR. Deși toți erau moldoveni, nu păreau încântați de triumful lui Ștefan și s-au arătat a fi iritați de amestecul merelor cu perele. Ce nume noi ți-au atras
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
îi vezi doar la curs și la examen. Am ales să fac cursurile libere, interactive oricum le dau sinopsisurile la sfârșitul activității comune și atunci îi mai văd care, cum și cât mișcă! Cred că preparatorii și asistenții care fac seminariile oricum ajung să-i cu-noască mai bine și, din acest motiv, notele de la seminar intră în media finală a disciplinelor pe care le predau între o treime și o jumătate din nota finală vine de la seminarii. Ar fi absurd să
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
interactive oricum le dau sinopsisurile la sfârșitul activității comune și atunci îi mai văd care, cum și cât mișcă! Cred că preparatorii și asistenții care fac seminariile oricum ajung să-i cu-noască mai bine și, din acest motiv, notele de la seminar intră în media finală a disciplinelor pe care le predau între o treime și o jumătate din nota finală vine de la seminarii. Ar fi absurd să-ți chinui asistenții și să nu ții seama de munca lor! Dorin Popa: Dar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și asistenții care fac seminariile oricum ajung să-i cu-noască mai bine și, din acest motiv, notele de la seminar intră în media finală a disciplinelor pe care le predau între o treime și o jumătate din nota finală vine de la seminarii. Ar fi absurd să-ți chinui asistenții și să nu ții seama de munca lor! Dorin Popa: Dar de ce doresc, acum, atât de mult să vină la facultate, dacă nu sunt interesați, dacă nu au o "relație amicală" cu disciplina
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Mărgineanu, fiul acestuia. Din toate aceste motive și spuneam că a fost una dintre cele mai interesante lansări de carte la care am participat în vremea din urmă. A fost mai mult decât o lansare, a fost un fel de seminar non-formal, neoficial. Cred că, dacă nu voiai funcții de conducere, dacă nu voiai să pleci în străinătate, dacă nu voiai deci niște drepturi elementare, care în comunism erau recompense și privilegii, era mult mai avantajos să nu fii membru PCR
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
științific sau de Economie politică, nu mai țin minte exact, cu o doamnă care era absolventă de Filosofie și era cadru didactic la acea facultate. Cred că mai este și astăzi, deoarece era tânără atunci. Am întrebat-o, la un seminar (tot dumneaei ținea și cursul), dacă îi place Noica. Mi-a răspuns că va trebui întâi să-l citească, pentru a-mi răspunde la întrebare. Cărțile se găseau foarte greu atunci. Înduioșat de faptul că nu citise nimic din Constantin
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
o fi crezut că e o provocare, deși, iarăși jur că nu era. Eu eram destul de curios și nu aveam foarte clară conștiința limitelor, a ceea ce se poate spune și a ceea ce nu se poate spune. Mai ales că la seminarul disciplinei, cu alt profesor, discutam destul de liber despre noua stângă, freudomarxism, Fromm, Marcuse etc. La examen, unde îmi căzuse democrația socialistă, mi-am exprimat dubiile că democrația poate primi calificative și, fără să mă mai întrebe din al doilea subiect
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a apărat Biserica de atacurile interne care clătinau fundamentele credinței. Din acest motiv a luat măsuri pentru a garanta coerența doctrinară în cazul autorilor și a publicațiilor catolice: a sporit rigurozitatea în privința revistelor și a ziarelor care se citeau în seminarii și a preoților care au colaborat ca și corespondenți la respectivele publicații 144. Aceștia aveau nevoie de permisiunea episcopului diecezan pentru a putea conduce ziare sau reviste. Orice text trebuia revizuit de autoritatea ecleziastică înainte de a fi publicat. În cazul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pentru a putea avea rezultatul dorit, publicul care recepta mesajul necesita o educație adecvată și specifică atât în plan teoretic cât și practic, în concordanță cu morala creștină. Aceasta trebuia să se desfășoare în școli catolice de orice nivel, în seminarii și în organizațiile de apostolat ale laicilor; mai mult, la catehism se expuneau și se explicau învățătura și disciplina catolică în acest domeniu. Și cum nimic nu e posibil să se realizeze fără mijloace materiale, erau încurajați toți cei ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din urmă a primit încurajările cardinalului Sánchez y Hervás, episcopului de Salamanca, augustinului Tomás Cámara și marchizului de Comillas, care a contribuit economic la dezvoltarea publicației. Pe lângă aceste încercări, s-au aprobat măsuri preventive, precum lectura și distribuirea ziarelor în seminarii și printre preoți, motivarea ziariștilor catolici și căutarea de colaboratori în rândurile preoților și mirenilor pentru a răspândi cărțile și ziarele, cu îndrumare dogmatică adecvată. Într-un bilanț asupra situației presei catolice din Spania, realizat în 1895 de către Nunțiatură, s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]