14,671 matches
-
I aeropurtată britanică, sprijinită de Regimentul de planoare și Brigada I independentă poloneză de parașutiști a aterizat la Arnhem. Obiectivul parașutiștilor l-a reprezentat cucerirea și apărarea podurilor de peste Nederrijn. Planul lui Montgomery se baza pe supoziția că înaintarea forțelor terestre britanice din Corpul XXX spre podurile cucerite de trupele aeropurtate nu va întâmpina o rezistență puternică, iar joncțiunea lor se putea face în două-trei zile. Trupele aeropurtate britanice au aterizat ceva distanță de obiectivele lor și au trebuit imediat să
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
în timp ce restul militarilor aliați au fost opriți din înaintare în lupte din periferia orașului. În același timp, Corpul XXX nu a reușit să înainteze spre nord în ritmul anticipat datorită distrugerii podului de la Son (Brabantul de Nord). Ca urmare, trupele terestre nu au asigurat înlocuirea în luptă a trupelor aeropurtate așa cum fusese planificat. După patru zile de lupte, parașutiștii britanici au fost copleșiți de atacurile germanilor, iar restul diviziei a fost încercuit într-o pungă mică la nord de râu. Aceștia
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
britanice și poloneze cunoscută ca „Operațiunea Comet”, planul a fost dezvoltat rapid pentru implicarea aproape a întregii Armate I aeropurtate. Atacul avea să fie dat pe de-o parte de trupele aeropurtate în Olanda, iar pe de alta de trupele terestre care urmau să înainteze dinspre sud, forma finală a planului primind numele de cod „Market Garden”. Planul lui Montgomery prevedea lansarea Diviziei a 101 aeropurtată SUA pentru capturarea podurilor din zona orașului Eindhoven, a Diviziei a 82-a aeropurtate SUA
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
și zonelor de parașutare a proviziilor de care avea să fie nevoie în timpul luptelor făcea ca Divizia I aeropurtată să fie obligată să apere o arie cu un perimetru de 30 km, cel puțin până la sosirea in zonă a trupelor terestre ale Corpului XXX. Urquhart a hotărât să lanseze Brigada I de parașutiști (comandată de generalul Gerald Lathbury) și Brigada I aeropurtată (comandată de generalul Philip Hugh Hicks) în prima zi a operațiunii. Brigada aeropurtată, Regimentul I de infanterie ușoară aeropurtată
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
iar Brigada I de parașutiști avea ca sarcină zona de sud a podurilor. Odată ce Corpul XXX ar ajuns în apropierea capului de pod, Divizia de infanterie a 52-a trebuia să fie debarcate pe aeroportul Deelen, de unde să sprijine forțele terestre de la nord de Rin. Restul unităților ale diviziei trebuiau să se deplaseze terestru urmând Corpul XXX. Toate unitățile aliate trebuiau să fie reaprovizionate pe calea aerului de Grupurile RA 38 și 46 , prima parașutare de provizii urmând să fie făcută
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Odată ce Corpul XXX ar ajuns în apropierea capului de pod, Divizia de infanterie a 52-a trebuia să fie debarcate pe aeroportul Deelen, de unde să sprijine forțele terestre de la nord de Rin. Restul unităților ale diviziei trebuiau să se deplaseze terestru urmând Corpul XXX. Toate unitățile aliate trebuiau să fie reaprovizionate pe calea aerului de Grupurile RA 38 și 46 , prima parașutare de provizii urmând să fie făcută în zona „L” în a doua zi a operațiunii, următoarele parașutării urmând să
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
a informațiilor militare, britanicii se așteptau la o rezistență redusă din partea militarilor germani, din care majoritatea ar fi făcut parte din trupele de rezervă. Britanicii nu se așteptau ca germanii să poată opune o rezistență puternică asaltului combinat aerian și terestru, mulți comandanți militari așteptându-se ca succesul operațiunii să conducă la înfrângerea imediată a Germaniei. Au existat chiar militari care și-au luat în bagaje echipament sportiv, care ar fi urmat să fie folosit în perioada de ocupație a Germaniei
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
afirmat că „Aliații au fost opriți în sud chiar la nord de Nijmegen - din acest motiv Arnhem sa evoluat așa cum a făcut-o”. Chiar Gavin a comentat că, dacă a fost vorba de un eșec, acela a fost al forțelor terestre, care nu au reușit să ajungă la timp în zonă pentru ca să exploateze avantajele inițiale asigurate de acțiunea trupelor aeropurtate. Planificarea operațiunilor aeriene a fost una dintre cele mai mari slăbiciuni ale acțiuniilor de la Arnhem. Middlebrook consideră că refuzul planificatorilor de
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
cu mai mult succes. Canadienii au reușit să cucerească stația de cale ferată Korteven, la doi kilometri nord-est de Woensdrecht. Alte lupte grele au avut loc la Woensdrech, dar pe 16 octombrie, această localitate avea să fie cucerită, întrerupând legătura terestră dintre Zuid-Beveland și Walcheren. În cele din urmă, se poate afirma că, în ciuda pierderilor foarte grele, canadienii și-au atins obiectivele ordonate în prima fază. Acesta a fost momentul în care feldmareșalul Bernard Montgomery a sesizat situația favorabilă de pe front
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
și a înaintat spre polder Isabella. Brigada a 8-a din cadrul Brigada a 8-a de infanterie canadiană a primit ordinul să înainteze spre sud de pe litoral, din partea de sud a pungii. În acest fel a fost deschisă o rută terestră de aprovizionare a forțelor aliate. Militarii Diviziei a 3-a au desfășurat acțiunii adiționale de curățare a elementelor germane din orașele Breskens, Oostburg, Zuidzande și Cadzand și din fortul „Frederik Hendrik” de pe litoral. Operațiunea „Switchback” s-a terminat pe 3
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
divizează habitatul faunei sălbatice . Dintre acestea, drumurile sunt cele mai răspândite și au cele mai pronunțate efecte negative . Oamenii de știință estimează că sistemul de drumuri din Statele Unite ale Americii impactează asupra ecologiei a cel puțin o cincime din suprafața terestră a țării . Timp de mai mulți ani, ecologiștii au documentat relațiile adverse între drumuri și fauna sălbatică. identifică patru moduri în care drumurile și traficul au impact negativ asupra populațiilor de animale sălbatice: (1) se reduce cantitatea și calitatea habitatului
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
lansare pe orbită, In-Orbit Validation (IOV), pentru a valida sistemul. Scopul lansării acestor sateliți a fost testarea condițiilor spatiale specifice în zona de lucru, ceasurile atomice ale sateliților și nivelul de radiații. În noiembrie 2009 s-a inaugurat o stație terestră lângă Kourou, Guiana. În decembrie 2010, miniștrii UE au votat la Bruxelles, ca sediul proiectului Galileo să fie la Praga, Republica Cehă. Primii doi sateliți din sistemul operațional au fost lansați la data de 21 octombrie 2011 de la Centrul Spațial
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
al „Fortăreței Olanda”. Colonelul Scharroo a început reorganizarea pozițiilor defensive. El și-a plasat trupele de sub comandă de-a lungul cursului râului, cât și la vest, nord și est de oraș. Colonelul Scharroo a luat măsuri pentru respingerea unor atacuri terestre, nu doar ale trupelor aeropurtate. Micul său cartier general a fost practic sufocat de numeroasele rapoarte privind rapoarte despre aterizări false ale trupelor germane sau despre acțiunile trădătorilor locali. Aceste activități au ocupat într-o asemenea măsură personalul cartierului general
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
sau motociclete au fost respinse de olandezi cu tiruri concentrate de mitraliere. Podul rutier nu se afla practic sub controlul niciunei tabere, fiind ținta focurilor armelor automate atât olandeze cât și germane. Aviația olandeză a asigurat sprijinul aerian al trupelor terestre la cererea lui Scharroo. Bombardierele olandeze au lansat bombe asupra podurilor orașului și, deși toate și-au ratat țintele, proiectile rătăcite au lovit cuiburile de mitralieră germane, scoțând din luptă pe unele dintre ele. Un nou raid al bombardierelor olandeze
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
puternic grad de independență, "„nu mergea întotdeauna în direcția dorită”". Ca efect, a fost omis la ocuparea locului de comandant militar regional după moartea prematură a generalului Václav Kopal și a fost numit, la 15 noiembrie 1935, comandant al armatei terestre din districtul militar Brno, funcție pe care a deținut-o până în 1937 și în care s-a dovedit a fi excelent. Cu toate acestea, însă, asupra sa s-au exercitat presiuni pentru a pleca din Armata Cehoslovaciei. Deși, în mai
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
că grecii și alți oameni de știință ai vremii au fost capabili de a proiecta și construi aceste dispozitive, care au fost cu nimic mai mult decât „calculatoare" sofisticate dedicate anumitor scopuri. Dispozitivul utilizat pe navele romane, derivat din odometrul terestru, a fost descris în lucrarea "De Architectura" de către Vitruviu, arhitect roman și inginer din primului secol î.Hr., și era utilizat pentru măsurarea distanțelor pe mare. Montate pe nave, acesta constatau dintr-o roată cu palete dispuse pe o parte a
Roată topografică () [Corola-website/Science/336898_a_338227]
-
la fiecare rotație a roții, proporțional cu mărimea acesteia, și care corespundea unei mile romane (sau Milium Miliarum). La sfârșitul călătoriei, numărând pietricelele, se putea afla cât de multe mile de drum au fost. Acest dispozitiv, spre deosebire de contorul de parcurs terestru, avea inexactități în măsurarea distanțelor, derivate din diferitele condiții de pe mare, dar putea da o idee despre distanța parcursă. Acesta este cunoscut din notele lui Leonardo da Vinci cu privire la acest aparat, regăsite în documentele "Codex Atlanticus". Odometrul conceput de Leonardo
Roată topografică () [Corola-website/Science/336898_a_338227]
-
cheamă TRAPPIST-1 la 40 de ani-lumină de distanță. Multiple criterii analizate în cercetarea Heller și Armstrong încheie o serie de caracteristici de bază de capacitate aproximativă planete ipotetice necesare superhabitables. Din studiile sale, s-a extras planetele despre 2 mase terestre și 1.3 raze Pământului, numărul cu o dimensiune optimă pentru tectonica plăcilor. În plus, masa medie mai mare atracție gravitațională, presupunând o creștere de captare a gazelor în timpul pe ce sa format planeta. Prin urmare, ar putea avea atmosfere
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
super-pământ ar împiedica tectonica plăcilor. Așa, orice planetă de densitate similară cu densitatea Pământului cu o rază inferioară la poate a fi adaptată cu viața. Totuși, alte studii indică că niște lumi acvatice reprezintă o tranziție între mini-Neptunurile și planetele terestre, în particular dacă orbită în jurul la pitici roșii sau de pitici portocalii. Heller și Armstrong afirmă că cu toate că niște planete acoperite întregime cu apă ar puter să fie locuibile, adâncimea medie de apă și absența de pământuri nu ar trebui
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
din august 2016 și . În această falie seismică nu a fost nici un cutremur puternic în ultimi 157 de ani. Din cauza procesului de pliere a Munțiilor Apenini care este de dată mai recentă (începând de acum 500.000 de ani) scoarța terestră nu este chiar atât de netedă, deci apar mai multe șocuri cauzate de șocurile precedente, conform seismologului Ross Stein de la Universitatea Stanford. Astfel încât șocul distrugător de magnitudine 5,9 a fost precedat de șocul de magnitudine 5,4 cu două
Cutremurele din centrul Italiei, octombrie 2016 () [Corola-website/Science/337083_a_338412]
-
de interes comunitar. Acesta include rezervațiile naturale Defileul Crișului Repede, Peșteră Meziad, Peșteră Osoi și Peșteră Toplița. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 16 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Păduri de stejar cu carpen de tip
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
fi fost un gol atmosferic mai degrabă decât o furtună și nu a mai fost prezentă din 1994 (deși una similară a apărut mai la nord). Obiectul oval se rotește în sens trigonometric, cu o perioadă de aproximativ șase zile terestre sau 14 zile pe Jupiter. Dimensiunile Marii Pete Roșii sunt 24-40.000 km de la vest la est și 12-14.000 km de la sud la nord. Este suficient de mare pentru a conține două sau trei planete de dimensiunea Pământului. Părțile
Marea Pată Roșie () [Corola-website/Science/337133_a_338462]
-
1899 care a ucis peste 180 de milioane de oameni. În Leeds, Anglia, tânărul Eric Wells asistă neputincios și cu groază cum părinții săi sunt uciși de un Tripod Marțian. În cele din urmă prima invazie este stopată de microbii tereștri. Tehnologia marțiană este analizată de cercetătorii tereștri, umanitatea având parte de un uriaș salt tehnologic în comparație cu istoria noastră. 15 ani mai târziu, în 1914, Manhattan, New York este o lume dieselpunk/steampunk. O alianță militară globală a fost fondată -Allied Resistance
War of the Worlds: Goliath () [Corola-website/Science/337156_a_338485]
-
milioane de oameni. În Leeds, Anglia, tânărul Eric Wells asistă neputincios și cu groază cum părinții săi sunt uciși de un Tripod Marțian. În cele din urmă prima invazie este stopată de microbii tereștri. Tehnologia marțiană este analizată de cercetătorii tereștri, umanitatea având parte de un uriaș salt tehnologic în comparație cu istoria noastră. 15 ani mai târziu, în 1914, Manhattan, New York este o lume dieselpunk/steampunk. O alianță militară globală a fost fondată -Allied Resistance Earth Squadron (A.R.E.S.) - pentru a opri
War of the Worlds: Goliath () [Corola-website/Science/337156_a_338485]
-
istoria noastră. 15 ani mai târziu, în 1914, Manhattan, New York este o lume dieselpunk/steampunk. O alianță militară globală a fost fondată -Allied Resistance Earth Squadron (A.R.E.S.) - pentru a opri viitoarele invazii marțiene. Un grup nou de tripozi militari tereștri este organizat: căpitanul acestuia este Eric Wells, colegii săi din subordine sunt locotenentul american Jennifer Carter, caporalul irlandez Patrick O'Brien, sergentul canadian Abraham Douglas și locotenentul malaezian Raja Iskandar Shah. A.R.E.S. este comandat de generalul rus Sergei Kushnirov (care
War of the Worlds: Goliath () [Corola-website/Science/337156_a_338485]