15,306 matches
-
în vis alergând către un pod sau către un parapet de chei, apucând două receptoare de telefon care se găseau din întâmplare pe margine și cerând neîncetat doar vești din Pontus, în timp ce în telefon, nu auzeam nimic altceva decât un trist și puternic cântec fără cuvinte și vuietul mării. Înțelegeam foarte bine că nu e posibil ca niște voci omenești să-și croiască un drum printre aceste sunete, totuși nu renunțam și nu plecam"632. Instrumentele mediatoare ale comunicării, departe de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
347 Cf. Karl Alfred Blüher, op. cit., p. 191. 348 Flaubert, Correspondance, Bibliothèque de la Pleiade, t. 2, p. 172. El scrie, pe de altă parte, referitor la O inimă curată că nu e "deloc ironică [...] ci dimpotrivă, foarte serioasă și foarte tristă" (scrisoarea din 19 iunie 1876 Doamnei Roger des Genettes). 349 Marcel Schwob, Spicilège, Mercure de France, 1921, p. 128. 350 5 ianuarie 1876 către Doamna Brainne. 351 Correspondance, Bibliotheque de la Pleiade, II, 614, *trad. rom, op. cit, p. 242 (nota
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
înspăimântătoare. Dar în aceste condiții, sunt condamnat să mă alung pe mine însumi; nu eu voi fi acela care voi sta la masă, care mă voi ridica să rostesc trei fraze de școlar și să spun toasturi; de toate acestea trista mea figură se va achita singură" (IV, p. 227). 511 Și adaugă: Nimic nu mi-ar fi mai ușor, de exemplu, să locuiesc la Praga și să nu mai văd deloc familia mea, cu toate că părinții mei sunt cei mai buni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a fost bine nici atunci, și nici acum n-o să fie. Se ceartă domnii și trebuie să se bată proștii. Când ne-om întoarce, dacă ne-om întoarce, n-o să mai avem nimic și n-o să putem face nimic». Erau triști, iar noi, ofițerii, le vorbeam fără convingere, din datorie. Ce le puteam promite, când nici noi nu știam ce avea să fie a doua zi sau peste o lună, ori peste un an, dacă om mai apuca vremea aceea” (sublinierile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în limba engleză de Marqueritte Dorian). Cei trei își încep notele zilnice la date diferite, însă jurnalele sunt edificatoare pentru înregistrarea reacțiilor psihice și a atitudinilor comportamentale. Teama și disperarea tulbură mințile oamenilor, îi îmbracă într-o haină dramatică și tristă, le reduc activitățile zilnice. Volovici observă „o stare de extremă incertitudine ce o resimțeau ca sufocantă și umilitoare, dar care era suportabilă și chiar «bună»” (p. 237). în paginile scriitorilor se vorbește despre legislația antisemită, despre presa vremii, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
injuste și abuzive. Folosindu-se de acest tertip, BOR a „convins” SRI că dosarele ei nu merită a fi consultate decât în „familie”, unde limbajul acestora poate fi înțeles și interpretat „corect”. Oricum, pentru BOR, istoria postdecembristă a adus timpuri triste. Nu mai este personaj principal nici ca victimă și nici ca agresor. Se împăca mai bine cu regimurile de extremă (de dreapta sau de stânga). Ea avea un limbaj universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică, anticapitalistă și mesianică se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
greco-catolică, desființată în toamna anului 1948, inclusiv în beneficiul Bisericii Ortodoxe. în al șaselea capitol, „Securitatea și teroarea”, este analizată activitatea instrumentului prin care partidul comunist a aplicat politica represivă în România. Numele și profilul unor ofițeri de Securitate cu tristă faimă atunci și azi, crearea rețelei de informatori ai poliției politice, reprimarea oricărei forme de opoziție internă, arestările masive, noul sistem legislativ, tortura în anchete, slaba pregătire a membrilor poliției politice, aproximarea numărului celor arestați și încarcerați în anii ’48-1965
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să se angajeze în alte domenii” (p. 87). Este un veritabil rechizitoriu care ar fi putut constitui un real J’accuse dacă autorul ar fi avut înclinația de a scrie un text programatic. Se mai poate face ceva în această tristă situație? Bogdan Murgescu, fire optimistă, după cât s-a văzut, reușește să ofere câteva posibile soluții, dacă nu chiar și un program de reformă. Așa încât autorul identifică și principalele direcții de îmbunătățire a situației. Pe primul loc se situează dezvoltarea „filonului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în același studiu. Mai mult, pare a fi un consens general ca operele literare să cadă în sarcina criticii literare în vreme ce acelea politice intră în vizorul istoriografiei. Cum bine spunea prof. Sorin Antohi, “în România s-a petrecut un foarte trist divorț între istorie și cultură; istoricii nu mai sunt oameni de cultură”. Poate că aceasta era și ideea lui Bogdan Murgescu atunci când declara că „fiecare istoric ar trebui să posede un grund de cunoștințe de cultură generală despre trecutul omenirii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai puțin de cinci ori, mărturiile inedite fiind expediate `n notele așezate la sf`rșit, spre nemulțumirea membrilor comisiei, care, cu excepția conducătorului (Ș. Cioculescu), „au referat negativ”, inclusiv profesorul L. Rusu, care considera teza prea laudativă. `n ciuda acestui episod trist, criticul bucureștean `l consideră pe profesorul clujean „cel dint`i `n relansarea unui Maiorescu normal, după un deceniu și jumătate de popreală oficială”. N. Manolescu face și o mărturie despre articolul din Viața românească al profesorului L. Rusu, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-l menționau. Apoi, opera lui Freud îmi revela faptul că aceste opoziții nu erau cu adevărat antinomice, de vreme ce tocmai comportamentele, în aparență cele mai afective, operațiile cele mai puțin raționale, manifestările declarate prelogice sunt de fapt cele mai semnificative." (Tropice triste, Ed. Științifică, București, 1968, p. 60) în epistema epocii noastre, care a dus foarte departe operaționalitatea, mutând logica în matematică, în așa fel încît știința a devenit mai degrabă demers decât discurs, mai degrabă ceva de făcut decât ceva de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
au ajuns acolo și, pe cât posibil, să adune nume. „Veștile sosite fie prin intermediul organizațiilor șevreieștiț din Capitală, fie prin delegații creștini plătiți bine și care s’au transportat la lagărele Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" și Călărași-Ialomița XE "Călărași-Ialomița" , erau triste. Vedeai cum vin zilnic persoane - mame, soții, copii, părinți implorând pe conducătorii Comunității să le dea vești de la ai lor și dispăruți”, a notat unul din membrii comitetului. Ținerea la zi a listelor de morți s-a făcut zilnic, dar
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Altuia, i-au dispărut părinții. șAici se aflăț o femeie bolnavă, de bună condiție socială, siluită de 6 soldați, vindecată la spital de boli venerice și acum raclată, după siluire”. Cristian XE "Cristian, Solomon" a descris situația În școli: „Copii triști. Fețe livide. Majoritatea rău Îmbrăcată și desculță. Mulți orfani, aduși de mamele lor la școală după ce au trecut Întâi prin sinagogă, pentru Kadish” șrugăciune pentru morți - n.m.ț, după un tată ucis sau dispărut În „Duminica ceia”. „Profesorii și profesoarele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
neîmbrăcați șcum se cuvineț și nehrăniți... Cantinele nu mai funcționează. Nu sunt bani, nu sunt alimente”. 14.000 de săraci primesc un ajutor de 60-75 de lei pe săptămână de familie. Copiii din orfelinatul deschis pe lângă spitalul Ghelerter sunt „slabi, triști, fără mâncare și fără copilărie. Mulți au pe cap bube și chelbe”. Iar 1.500 de evacuați din Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" completează tabloul: „Adăpostiți În majoritate În sinagogi, trăiesc Într’o promiscuitate nebănuită. 25-30 Într-o cameră mare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și orfanii, urmăreau plata taxelor militare pentru acei cari au fost omorâți. Până unde a mers teroarea: după ce ți-a omorât tatăl, soțul, copiii sau frații, veneau hienele fiscale și trăgeau din avutul sărăcăcios ce a mai rămas, În casele triste ale evreilor.” Printre perceptori s-au evidențiat cei care s-au specializat Într-un anumit domeniu de Încasare alternativă. Șeful circumscripției V fiscale, Cuteanu, se specializase În Încasarea „impozitului la echivalent” În sinagogi, În special În zile de sărbătoare, ceea ce
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mi se fi șters totul din memorie, doar subconștientul izolează amintirile traumatizante, cum fac albinele cu hoții din stup: îi învelesc frumușel în ceară și, adio! Ei bine, această baladă mi se părea, sub haina ei lirică, molcomă și, desigur, tristă, una dintre cele mai atroce povești." M. C. Da, așa este. A. V. Este, aici, literatură cu majusculă. E mai mult de cât confesiune. "Sunt aproape convinsă că așa cum am resimțit eu la vârste fragede frica să nu-mi moară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
vol. I) și "Submarinul erotic" (vol. II). Să arătăm și cele două volume "Opera poetică", publicate la editura "Cartier" în colecția "Poesis" (2003). Așa cum spuneam și la început, este o poezie care te scoate din toate cele rele, gri, neplăcute, triste, fără a te scoate cu totul, eventual, din cele triste... E.B. ...Da, există o melancolie. Dar să știți, chestia asta era programatică pentru mine, fiindcă în perioada în care am debutat, și după aceea, toți erau abisali, metafizici, "Necuvintele", "11
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cele două volume "Opera poetică", publicate la editura "Cartier" în colecția "Poesis" (2003). Așa cum spuneam și la început, este o poezie care te scoate din toate cele rele, gri, neplăcute, triste, fără a te scoate cu totul, eventual, din cele triste... E.B. ...Da, există o melancolie. Dar să știți, chestia asta era programatică pentru mine, fiindcă în perioada în care am debutat, și după aceea, toți erau abisali, metafizici, "Necuvintele", "11 elegii", teme mari, grave. Mi-am spus, "domnule, nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
teatral, Kurosawa în "Tronul însângerat", folosește elemente de teatralitate pentru a inventa o prospețime a filmicității. Deci, totdeauna există realizări, și există opere. Noi suntem în faza de realizări (zâmbește)... Opera... e altceva! A.V. Ați marcat o concluzie ușor tristă... La una dintre întâlnirile dumneavoastră cu studenții facultății de teatru a Universității de Arte din Iași ați făcut o afirmație radicală: "nu școala te învață". A.V. Nu, școala îți dă voie să înveți! Nu școala te învață, școala trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
internațională. Vreau să fac un film "Week-end", pe un scenariu al meu, pe care să-l filmez iarna... în care să vorbesc despre confuzia în viața personală. Despre intersecția dintre sublim și ridicol, dintre tragic și comic. Un film duios, trist și violent. Despre viață. Încerc, am acest scenariu în cap, urmează să-l pun pe hârtie, poate o să am și șansa să-l fac. Discut cu un tânăr scenarist din Iași, Ioan Antoci, două proiecte, "Gardianul și doamna fantomă" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Vertujeni. 88. 20 august 1941. Nota nr. 1075/B adresată Diviziei 14 Infanterie de Marele Cartier General, prin care se comunică constatările generalului Ion Antonescu cu privire la abuzurile comise de militari români "care pun Armata și Poporul Român în cea mai tristă lumină", respectiv ordinul Conducătorul Statului de executare pe loc a militarilor care omoară, batjocoresc sau jefuiesc populația civilă. 89. 21 august 1941. Nota nr. 23.456 adresată de Armata a 3-a unităților din subordine, prin care se comunică informațiile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Transnistria. 106. 27 septembrie 1941. Nota nr. 166 înaintată generalului Ioan Arbore de Regimentul 53 Infanterie Fortificații, referitoare la situația evreilor deportați din Basarabia și aflați la Râbnița, respectiv solicitarea soluționării energice a chestiunii evreiești întrucât "o bogată și tristă experiență i-a dovedit, fără replică, dușmani implacabili ai neamului românesc". 107. 30 septembrie 1941. Nota nr. 4064 adresată Legiunii de Jandarmi Lăpușna de către Comandamentul Militar al municipiului Chișinău, cu privire la numărul, situația și tratamentul evreilor internați în ghetoul din Chișinău
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
B din 20 August 1941378 MARELE CARTIER GENERAL către Div. 14 Am informațiuni că unele trupe române se dedau, pe teritoriul de la Est de Nistru, la jafuri și acte de barbarism, care pun Armata și Poporul Român în cea mai tristă lumină. Este în interesul superior al conducerii războiului ca să apărem, în fața populației române și ukrainene din teritoriile ocupate, ca liberatori de sub jugul bolșevic, iar nu ca barbari care au venit să-i jefuiască, batjocorească și să-i omoare. Atrag atențiunea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
act legal și siluirile de fete și femei, se comit încă de către unii ostași români, cu toate ordinele severe și repetate dată până acum. Domnul General von Schobert 379, Comandantul Armatei XI Germană a făcut cunoscut Domnului General Antonescu această tristă stare de lucruri din Armata Română, arătând că, în Armata Germană asemenea cazuri comise fie de ofițeri, fie de trupă, se pedepsesc cu moartea 380. Trebuie făcute toate eforturile și întrebuințate cele mai drastice mijloace pentru a înfrâna asemenea porniri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că este cazul să se dispună măsuri radicale, menite să pună capăt cauzelor cari ar putea să ducă la periclitarea sănătății publice, și la soluționarea hotărâtă a problemului masselor de evrei transportați către Est, în urma faptului că o bogată și tristă experiență i-a dovedit, fără replică, dușmani implacabili ai neamului românesc. COMAND. REG. 53 INF. FORTIFICAȚII COLONEL ss. Vorobchievici 429 Octav Vorobchievici *) Adnotare: "Dosar 4"; "Biroul 2 Siguranță"; "27 SEPTEMBRIE 1941 Domnul General"; Chestiunea este tratată de Guvernământ și nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]